7,269 matches
-
născută dintr-un coșmar al comicului. Ce este un individ care a fost odinioară o ființă a cărei simplă semnătură putea determina fericirea sau nenorocirea altora? O epavă fără dinți, cu pungi la ochi, hămesit după un castron cu ceva murdar în el, dar care îl făcea hulpav, cum poate nu fusese el niciodată la recepțiile cu icre negre și cine știe ce rarități, păstrugă, cegă, pești, nisetri... Mulți dintre ei au scăpat și redevenind liberi au putut să se dedice cu strălucire
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la mine (și ne arătă o fiolă, pe care o agită în aer), o înghit, mă dizolv în cosmos și de-acolo scuip pe voi..." Cu plumb în picioare, istoviți, îl părăsirăm și ne prăbușirăm în paturile noastre reci și murdare. "Petrini, îl auzii, hei, Petrini!... Am un mesaj pe care vreau să ți-l încredințez, pentru iubita mea", îmi spuse când revenii și mă așezai alături. Și îmi dădu o adresă, pe care n-o ascultai... Memorează răcni el: "Iubito
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Un an, trei... Și cu cine semeni? Cu tata...? Cu mama...? Cu amîndoi...? Cu vreun bunic...? Din partea cui...? "Scoate-ți paltonul și căciula, zise Matilda, se poate speria." Cum să scot paltonul? Sub el costumul meu era rupt, cârpit și murdar. Pipernicitul și Tamara înțeleseră și se grăbiră să plece. Mă desbrăcai și vrusei să intru în dormitorul copilului. "Ești nebărbierit și nu ai o figură prea blândă, zise Matilda. Bărbierește-te, fă o baie... ai timp s-o vezi... ustensilele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de mine se lipi un individ care părea să fie un famen, cu un ten de adolescent și păr albit la tâmple, ai fi zis simpatic și inocent, dacă gura și ochii nu te-ar fi izbit prin ceva indefinibil murdar și care, de îndată și fără introducere, ca și când ne-am fi cunoscut de mulți ani, începu să-mi facă, vorbind tare, și cu o pasiune rece și indiferentă, teoria șobolanului. Aflai astfel în timpul drumului (după ce mai întîi ne oprirăm și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu ea, ați fi și trecut amândoi la fapte, fiindcă Tamara o fi ea... dar nu e desmățată..." "Te pomenești că o fi sentimentală?!" murmurai. Da, zise Matilda cu un glas sfidător, e o femeie demnă. Îmi imaginez cât de murdară a fost prima ta iubire cu acea Ninetă de-ai putut s-o jignești astfel chiar pe-o rudă de-a mea apropiată. Nu mă mir că acum te simți bine acolo unde lucrezi. Spui că sânt niște indivizi abjecți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
case tencuite cu medievalele lui nuanțe de roșu stins, de galben-vernil, cu streașinile lui de țiglă și cu turlele lui cu acoperișurile din plăcuțe verzi amestecate cu altele, culoarea aurului? Micile și întortocheatele lui străzi, totdeauna bine pietruite și niciodată murdare, pe lângă trotuarele cărora, când ploua, apa susura curată la vale ca niște mici pârâiașe de munte? Minusculele lui prăvălii cu vitrine cu cadre de neon de toate culorile în care găseai doar câteva lucruri de vânzare, dar de a căror
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sadică. Și după ce Petrică m-a umplut bine cu noroi (și asta a făcut-o la îndemnurile tale diabolice, el singur mi-a povestit mai pe urmă) v-ați ridicat amândoi și m-ați lăsat singură ca pe-o cârpă murdară de care ți-ai șters picioarele. Și mai pretindeai ulterior și pretinzi și acuma că mă iubeai în clipele acelea. Ei! Ce zici de asta? Chiar și un om care nu iubea n-ar fi tolerat să fiu terfelită, ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în timp ce eu îți puneam o întrebare, cum ai îndrăsnit să te duci la amantul tău să mă salveze el pe mine (întrebare la care n-ai răspuns, ți-o pun și acuma), ai avut tot timpul pe chip un surâs murdar. Nu-ți spun ce-ași fi putut gândi eu în clipele acelea, ce-mi sugera acel surâs, pe care îl mai văzusem odată, pe vremuri, fiindcă eu nu mai mă iau după semne de-astea, care ne pot înșela, cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Să te faci bine, că n-o să plâng eu de ce-o să-mi plătești tu!" "Aha, crezi c-o să mai muncesc ca o roabă, să-ți fac de mâncare, să-ți țin casa curată și să-ți spăl rufele tale murdare, murdărite în patul curvei în care te-ai bălăcit o viață întreagă. Nici măcar atâta simț n-ai avut în tine să nu mi le dai tot mie să ți le spăl". "De ce le-ai spălat dacă știai ?" își retrase tata
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
demult în mintea ei chintesența unei vieți. Crescîndu-și fetele ei, spălîndu-le la fund, țipând tot timpul la ele, devenise roabă, o involuție, devenise analfabetă, fiindcă anii de școală ai fetelor nu însemnaseră pentru ea decât tot rufe spălate, veșnice rufe murdare, veșnice bluze pătate de cerneală, cazanul, veșnicul cazan de fiert apă, în timp ce într-altul fierbea în bucătărie veșnicul borș cu carne care strâmba veșnic nasul domnișoarelor: "Tot borș, mamă?". Și nici o revelație: ceva, așa, deosebit, așa, un semn că una
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lei 5 partea dv... 1,25 lei, spălat rufe Maria, lei 20 pe zi, două zile și călcat, lei 40 total, vă revine în exclusivitate - deși Maria mi s-a plâns că în acest timp doamna o punea la treburi murdare, de pildă să-i facă clisme lui Foxy, un sârmos care se constipa chiar în ziua când trebuia să spele pentru mine -, bacșiș lei 25 Costică - veșnic ne lasă in frig și fără apă caldă -, îmi scria în paranteze această
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a lui Vlad Țepeș de a trage în țeapă se baza pe o luciditate politică de domnitor care vroia sa stârpească răul din țară, furturile, cerșetoria, lenea chiar (a tras în țeapă o muiere al cărei bărbat purta o cămașă murdară). Până și Eminescu îl invoca: unde ești tu, Țepeș Doamne... Numai că pretexte pentru a ucide se găsesc la tot pasul și e riscant să atribui unui domnitor idealuri de bine pe care nu le-a avut. Nu omori o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era mai prezentabil, cu câteva tușe decorative, cât să nu pară auster. Cu toate acestea, nici un element de decorație nu era personal. Și era lesne de înțeles. Ripley își lăsase în urmă existența anterioară. Chiuveta era plină ochi cu veselă murdară, deși spălătorul de vase era gol. Purta un halat care, parcă îmbătrânea la fel de repede ca și proprietara lui. În camera de alături, lângă pat era un morman de cearșafuri și cuverturi. Jones dădea târcoale prin bucătărie, nădăjduind că va da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
fără cel mai mic efort și cu niște mișcări pline de suplețe. Răzbăteau zgomote metalice dinlăuntrul micului aparat care primea aceste ofrande și le încărca automat. Spunkmeyer dădu înapoi pentru a repeta operația. Mașinăria lui era atât de lovită și murdară de unsoare încât abia se mai putea citi numele Caterpiller gravat pe spate. Alți militari ghidau mototrăgătoarele sau dirijau niște telemanipulatoare. Li se mai întâmpla să se interpeleze, dar în general aceste pregătiri se efectuau fără discuții și incidente. Mașinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Am reperat până la urmă baliza dracu'. Semnalul e slab, dar perceptibil. Norii s-au retras destul ca să vedem solul. Hadley e vizibil. Gorman pivotă spre un microfon. ― Cum arată? ― Ca în broșuri. Locul mult visat pentru vacanță. Clădiri mari și murdare. Câteva lumini, semn că au găsit energie pe undeva. Imposibil de spus dacă sunt branșate la circuitul general sau pe grupe de salvare, de la distanța asta. Nu prea multe. Dar poate că e ora siestei pe aici. Propun un schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
încet pe artera principală al coloniei, iar proiectoarele lui luminau zidurile pătate și erodate ale imobilelor. Trecu pe lângă două aparate de dimensiuni mai modeste și garate într-o zonă protejată. Roțile mari ale transportorului de trupe ridicau jerbe de apă murdară hurducându-se, dar amortizoarele absorbiră șocul. Ploaia împinsă de vânt plesnea proiectoarele. Bishop și Wierzbowski ghidau aparatele din cabina conductorului. Omul și sinteticul lucrau în perfectă armonie și-și purtau un respect mutual. Wierzbowski privea prin lucarna strâmtă a conductorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
paralizată de lumină, ca un fluture prins în ac. Fetița cu ochii bulbucați dădu înapoi pentru a scăpa. Ținea într-o mână o pungă de plastic cu mâncare și în cealaltă capul unei păpuși, restul fiind pierdut. Copilul, slab și murdar, părea mult mai fragil decât jucăria stricată. Părul blond era slinos și încâlcit: o claie de câlți încadrându-i fața. Ripley își aplecă urechea dar n-o auzi respirând. Lumina o făcu să clipească, iar această mișcare a pleoapelor o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
țeava vibratorului și Newt își acoperi urechile cu palmele. De astă dată, făptura de coșmar nu se mai clinti. Din spatele ei se auzi o voce: ― Nu trage! Hicks și ceilalți se materializaseră din perdeaua de ceață și praf. Erau cu toții murdari de funingine și uzi leoarcă. Ripley făcu un pas în lături și arătă spre ușă. ― Încuiată. Nu era nevoie să intre în detalii. Hicks dădu din cap, atât. ― La o parte! Caporalul scose aparatul de sudură de la centură: o versiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Gosseyn începu din nou să spere că, mergând repede pe acest teren relativ neted, vor reuși să ajungă la casa aflată la o milă depărtare. Enin fu acela care remarcă ce-i costase coborârea. - Chiar că arătăm ca doi vagabonzi murdari, spuse el. Te-ai înnegrit pe barbă și pe obrazul drept și cred că și eu sunt negru tot. - Mai ales pe frunte și pe gât, spuse Gosseyn și și adăugă: Și, bineînțeles, de mâini nici nu mai e cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
care, deocamdată, era obscur. Și nu trebuia analizat încă. 17 Când intrară pe ușa cu tăblița " Cabinet particular", care nu era încuiată, Enin spuse: - Se pare că pe aici nu dăm decât de oameni respingători și nu găsim decât case murdare. Gândul pe care comentariul acesta i-l evocă lui Gosseyn îl făcu să zâmbească; așadar, după o scurtă pauză, el enunță faimosul concept al Semanticii Generale. - Enin, haita nu este același lucru cu teritoriul; și, pe urmă, ai cam încurcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
asta. Împreună cu nea Gicu, s-ar fi evaporat și gestiunea lunară a magazinului, topită pe două navete de rachiu de drojdie. Încă de mic, mi-am dat seama că lumea din jurul meu scârțâie, oamenii păreau obosiți și resemnați, uneori chiar murdari. Pluteam cu toții într-un ocean de ulei, vaselină și versuri omagiale. Țara se scufunda ca un „Titanic“ de proporții continentale, cu 23 de milioane de pasageri agățați silențios de punte, așteptând să vină „mașina de carne“ sau, cine știe, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
după bunul meu plac, într-un antrenament care știam că-mi va folosi. Cincisprezece, poate douăzeci de ani mai târziu, eu aveam să ajung celebru, iar ei, împotmoliți în câte-o familie de bloc socialist sau fugiți prin Europa capitalismului murdar (ale cărei podele sau geamuri de metrou urmau să le spele), niște ratați. Diferența dintre noi creștea cu fiecare secundă, conversație sau litru de bere, și-mi făcea plăcere s-o văd și s-o apăs în cotloanele minții, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că poa’ să te-omoare! Io trag doar cu stângu’!“. Când vroiam să văd ștampila, mă alegeam cu un șut în fund și-o palmă după ceafă: „Băi, cârnat, tu vrei să-mi umbli la șort?! Te sparg!“. Veneam acasă murdar și vânăt (fusesem băgat în poartă în ultimul meci), cu coatele julite și sângele închegat pe genunchi, pregătit să încasez binemeritata papară. Pândeam diminețile când bunica Aneta pleca la piață și cotrobăiam prin dulapul din bucătărie, în căutarea borcanelor mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în closet, transformând băile etajelor inferioare în delicioase săli de prezentare a vinetelor, conopidei și verzei dulci. Nepoata ei de la demisol bombarda holul cu semințe și chiștoace. Cât despre chiriașii de la scara B, ei își trimiteau periodic chiloții și cârpele murdare ca flote de submarine pornite în recunoaștere (și, inevitabil, eșuate) în țevile de canalizare. Tot de la scara B veneau și proiectilele aeriene, dar de la garsoniera ultimului etaj, locuită de-un cuplu de țigani cu ochi verzi. Flăcăii nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
os își fâlfâie vârfurile prea mici sau prea groase, neașteptat de boante sau spectaculos de lungi, etalate pe tarabele de plastic, lemn sau mușama. La capăt, acolo unde privirea caută instinctiv nervura fină a metatarsienelor, înflorește un buchet de unghii murdare, tocite sau pur și simplu lăsate să crească în plata Domnului, ca o grădină în paragină. Doar în metroul parizian mi-a fost dat să mai întâlnesc o asemenea junglă de plante cornoase: triunghiulare, octogonale, zimțate - într-un cuvânt, imposibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]