7,693 matches
-
sprijinului obținut din partea guvernelor centrale din statele respective. De exemplu, în Franța și Germania se acordă credite pe termen lung cu dobândă de 3-5% pe an. Totodată se acordă scutiri pentru activitatea turistică desfășurată. Conform “Ghidului german al ospitalității rurale”, oaspeților le sunt propuse peste 3000 de oferte. Astfel, în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-o gospodărie
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
mai frumoasă cameră, îți pune pe masă cele mai bune bucate, încearcă să te introducă în lumea ei cu tradiții și obiceiuri străvechi, cu porturi și meșteșuguri frumoase și face acest lucru doar pentru faptul că este totdeauna bucuroasă de oaspeți... Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural Nucleul dezvoltării turismului rural l-a constituit zona Bran-Moeciu. Apoi, încetul cu încetul, fenomenul s-a extins în toată țara. Pe de o parte, turiștii au început să prefere liniștea și aerul
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
domnule judecător - zise nemulțumitul - noi n-am avut de gând să luăm plată de la drumețul străin pentru mâncarea ce i-am dat; dar dac-a venit întâmplarea de așa, apoi trebuie să împărțim drept în două ceea ce ne-a dăruit oaspetele nostru.” (I.Creangă) În planul expresiei, în comunicarea orală, marca distinctivă a enunțului asertiv o constituie intonația, care este în esența ei descendentă. Caracterul descendent al intonației asertive se accentuează în enunțurile exclamative, în care energia de articulare și pronunțare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâi, și mi-a aduce cele poruncite, să știi că merg cu tine oriunde mi-i duce...” (I. Creangă, 244) CIRCUMSTANȚIALUL TEMPORAL (DE TEMPORALITATE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL TEMPORAL (DE TEMPORALITATE)" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale): „Peste zi stătea cu oaspeții și mai ieșea, mai ales fără nicio treabă, prin oraș, iar serile petrecea cu prietenii adeseori până târziu, după miezul nopții.” (I. Slavici, Mara, 248) • expresii impersonale: „Mi-e frică și astăzi de el.”, • adjective (mai ales prin intermediul predicatului analitic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
COORDONAREA ALTERNATIVĂTC "COORDONAREA ALTERNATIV|" Coordonarea alternativă 50 se desfășoară între termeni care se alternează sau înscriu în temporalități diferite multiplicarea planului semantic al unor funcții sintactice, componente ale enunțului: „Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripile întinse se mai scutură și-o taie Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie.” (M. Eminescu, I, 152) Termenii implicați în coordonarea alternativă pot fi: • propoziții nondependente: „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă atitudinea, afectivă sau intelectuală, față de obiectul comunicării sau față de interlocutor: „În materie de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea.” (T. Maiorescu, 417), „Și mama, D-zeu s-o ierte, strașnic se mai bucura când se întâmpla oaspeți la casa noastră.” (I. Creangă, 9), „Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă? îl păștea păcatul și-l mânca spinarea, sărăcuțul!” (I. Creangă, 137), „A fost, fără îndoială, un vânător inspirat și a știut să mânuiască bine arcul și săgețile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani, berze etc.). Unele populează permanent insulele de stuf și pădurile de pe grinduri, altele sunt fie oaspeți de primăvară-toamnă, precum păsările care vin din regiuni sudice, fie vin din nordul continentului în timpul sezonului rece. Importanța faunei este legată de faptul că fiecare specie are un rol însemnat pentru mediul natural. Unele specii au valoare economică (peștii, animalele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Crăciun c-un iepuraș Înhămat la sănioara. Uite o casă, colo-n vale, Cu ferestre luminate, Mosul s-a oprit din cale Cu toiagu-n poartă bate. Bună seară, buna seară! Iaca vin cu sănioara Și cu daruri proaspete, Bucuroși de oaspete? Bucuroși, bucuroși! Strigă glasuri de copii. Moșule, de unde vii? Iaca vin din moși strămoși. Încărcat cu jucării Pentru voi, iubiți copii. Scrisoare de Otilia Cazimir Moș Crăciune, toți îți spun Că ești darnic și ești bun Eu îți scriu de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la 1700, Weissmantel, considera cu ipocrizie că iile cam transparente de borangic și fotele strânse pe corp dezvăluie prea mult din frumusețea fetelor. Dar, prin observațiile sale, face una dintre primele descrieri ale portului popular moldovenesc. Peste
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prezența omului. O inaltă, discretă umanitate, un cald climat afectiv, în culori de o rară și suavă pace interioară, uneori calme și luminoase culori, dau peisajului vibrație, transparență, mobilitate. Casele tac, dar la malul apei corăbii în repaus își așteaptă oaspeții într-un decor magnific, sacerdotal. O confesiune, împărtășind respectul pentru artă și cultură, acuarela devine o superbă variantă a poeziei, comunicând cu avânt o delicată viziune a realității. Surprinzător, marturia unui timp dăruit cu evlavie unui loc sfânt - în sensul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
și culturală; este primit apoi cu prietenie în Prusia Orientală, la Könisberg de ducele Albrecht de Prusia, de Sigismund August, regele Poloniei, iar din Polonia, Despot (nume ce-l va căpăta mai târziu) ajunge la Brașov și, în sfârșit, este oaspetele lui Alexandru Lăpușneanu, în fața căruia se dă drept rudă a domniței Ruxanda. Învață repede limba română, intră î n relații cu boierii țării, exploatează nemulțumirile lor și-l răstoarnă pe Lăpușneanu din domnie. Din acest microportret desprindem că acest st
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
că se desprinde de gravitația Terei, sufletul se tr ezește ș i se înalță în sferele unde se scriu ode despre miracolele de pe Dealul Cătălina. Domnitorul Vasile Lupu îl păstra ca pe un fel de împărtășanie cerească și-l servea oaspeților abia la sfârșitul ospețelor, în cupe de aur<footnote id=”9”> Gh.Ungureanu, Cronica Cotnarilor </fo otnote>. Apoi veni rândul poeților să-l imortalizeze: Manole Arcașu: „Ape ruginii fosforescente jucau cu irizări nesfârșite în masa compactă a vinului untdelemnos. Nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Bădița se cunoștea că avea plesnitură de gospodar și că era om mult umblat și încercat la viața lui: a recunoscut, fără multă polojenie , ce și cum e nevoie pentru fiecare dintre călătorii înfrigurați, în așa f el încât, oricare oaspete se simțea mulțumit și băgat în seamă. Destul că popasul a răsunat până târziu în noaptea ce a urmat de însemnele zgomotoase ale chefliilor, care, cu stoicism și fără multe regrete, au sacrificat în parte somnul în favoarea cislei și a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
calci pe stindarde de bouri și hematiile eroilor căzuți în atâtea lupte cu năvălitorii nomanzi. Acolo te scalzi în istor ia ce ne îndreptățește nouă stirpea de români, pentru că spunea Neculce: „Și mai bine le place vinul cel cu pelin... oaspeților de la Răsărit, prin iunie 1711, când Petru cel Mare vizita Iașii”. „Doctorie este însă tot Cotnariul - spun autorii lucrării „Sub zodia lui Bachus.” ION NECULCE Cronicarul s-a născut la 1672. Sub Antioh Cantemir a înaintat până la rangul de spătar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ʺpatriarh al Vranceiʺ. Om de mare calitate su fleteasc ă, spirituală și intelectuală, de mare caracter, demnitate și curaj s a bucurat de aprecierea unor mari critici literari pre cum Alex andru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopr aga. Oaspete adesea al confraților ieșeni, se lasă și el s edus de vraja Cotnarilor, după părerea sa viile de ai ci fiind un dar de la Dumnezeu: Peste Cotnari cetățile de vis se sparg în diamante și cristale cu străluciri ce le
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urmă încăperi, gospodina își aștepta domnul și oas peții, p otrivindu-și cu grabă părul cărunt sub o broboadă neagră d e mătasă . - Avramie! Strigă șătrarul descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale beizade Alecu. Și să ș tii că lângă el se află un popă vestit de la țara Franțuzului. Fiind papistaș și iritic, adică nefiind de-o națiune și o lege cu noi, și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Am fost binecuvântați cu patru feciori și două fecioare. Toți, și băieți și fete, au ajuns cu bine stăpâni în gospodăriil e lor. Ș i-acum trăind noi amândoi singuratici și așteptând sfârșitul cel de obște, avem mare bucurie de oaspeți. Fără a mai rosti vreo vorbă, jupâneasa Avramia se întoarse către cele două serve ale sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
obște, avem mare bucurie de oaspeți. Fără a mai rosti vreo vorbă, jupâneasa Avramia se întoarse către cele două serve ale sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț, oaspetele deosebit al șătrarului cu care avea el o vorbă; le împinse scaune acoperite cu plocăzi, încărcă pe brațe hainele groase ca să le usuce de jilăveală la focul de jos; apoi se întoarse îndată și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț, oaspetele deosebit al șătrarului cu care avea el o vorbă; le împinse scaune acoperite cu plocăzi, încărcă pe brațe hainele groase ca să le usuce de jilăveală la focul de jos; apoi se întoarse îndată și aruncă din fugă pe masă față
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
metoda oșteanului, o înghiți și se miră: - Pâine, ceapă și filosofie: bun lucru! - Cu condiție să nu fie prea des, adause Ruse t. De Marenne gustă din nou vinul și-l aprobă cu desăvârșită îngăduință. Atunci, pășind cuviincios, se înfățișă oaspeților săi și dumnealui șătrarul Lăzărel Griga. E ra cu capul gol și cu pletele pieptănate. Ochii și-i stropise cu apă rece. Se închină către oaspeți și le zise: - Iertați ne și primiți ce avem. Fără să se așeze se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din nou vinul și-l aprobă cu desăvârșită îngăduință. Atunci, pășind cuviincios, se înfățișă oaspeților săi și dumnealui șătrarul Lăzărel Griga. E ra cu capul gol și cu pletele pieptănate. Ochii și-i stropise cu apă rece. Se închină către oaspeți și le zise: - Iertați ne și primiți ce avem. Fără să se așeze se îndreptă spre boier. - Măria ta, am două rugăminți și te poftesc umilit să-mi îngăduiești a le arăta. Măria ta, baba mea, c a muiere ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al meu prieten - zice Matiaș - primește aceste ulcioare care au rămas de la cei vech i pivniceri și adu ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece ulcioare. Și patru le-am băut cu oaspeți pe care i am avut. Iar cele rămase ți le închin măriei tale ș i acestui popă franțuz, dând deocamdată la o parte vinul cel tânăr și fără putere. - Foarte bine și foarte frumos! răspunse cu tărie beizade Alecu. Cum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
jucat cu mingea, Nausicaa conducând jocul cântând. În aceeași carte, Homer evocă jocul „urania” în cântul al VII-lea, când Ulise, scăpat de ultimul naufragiu, ajunge acoperit de spuma mării pe plaja insulei Pteria (Corfu, pare-se) și va fi oaspetele lui Alcinou, regele feacienilor. Ulise învingând pe cei mai buni feacieni la diferite probe, Alcinou își cheamă fiii să facă o demonstrație în fața ilustrului său invitat: Iar Alcinou sili pe Laodamas Cu Halios la joc să iasă singuri. Luară ei
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
aproape toți elevi ai Liceului Cantemir. Dar cel mai important eveniment fotbalistic al anului 1909 l-a constituit partida disputată la 26 octombrie, pe „Bolta Rece”, între selecționata celor trei cluburi și echipa Clubului sportiv universitar din Cluj („K.K.A.S.). Oaspeții, mai experimentați, au câștigat destul de greu cu 5 4 (3 1) în fața a 500 de spectatori plătitori, încasându-se fabuloasa sumă de ... 300 de lei. Selecționata echipei române: Dewhurst (căpitan), Winter, Viereck, Brasier, Deen, Gross, Kemeny, Catterol, Pettit, Lees, Matthews
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]