6,112 matches
-
caragialean, studiu sistematic propunându-și să-l fixeze mai precis pe scriitor în marea tradiție comediografică și să-i definească „orizontul tipologic” și „mijloacele”, apartenența stilistică. După un examen minuțios al „filiațiilor” și al „influențelor”, cercetătorul argumentează o dată mai mult originalitatea marelui dramaturg român. Spirit analitic și penetrant, cum se va dovedi în întreaga lui operă de istoric literar și eseist, C. consideră O noapte furtunoasă „comedia vanităților satisfăcute”, vede în Pristanda victima propriului său automatism și în autorul însuși pe
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
lui viziuni, coșmarele, torturantele mișcări ale unui suflet ultragiat, și, în același timp, să recurgă la o expresivitate în care să se regăsească, sedimentate, resturile unei atât de intense și de profunde culturi poetice. Conflictul acesta între spontaneitate, brut, cruzime, originalitate absolută, pe de o parte, și elaborație, artă rafinată, ereditate culturală pe de alta, formează, poate, aspectul cel mai izbitor și insoluționabil critic al poeziei lui Ion Caraion. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Panopticum, București, 1943; Omul profilat pe cer, București, 1945
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
sugestie, garoafele ajung să exprime arderea conținută într-o materie cvasiindicibilă: „Garoafe negre care sună când le-apuci / Ca niște aur ferecat și nevăzut / De descântat, de otrăvit și de vândut/ Ca niște bani, ca niște foc, ca niște cruci”. Originalitatea lui C., „aristocratică și lunară peniță”, (Camil Baltazar), neschimbată până la ultimele poeme, stă în îngemănarea febrei dionisiace și a unei candori care e măsura irealului. Astfel, Polca pe furate, primul său roman - în fapt o suită de scrisori -, a surprins
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
și nici pe restaurarea unui clasicism doctrinar, exclusiv și exclusivist, ci pe recunoașterea și restaurarea unor modele axiologice, topite într-o sinteză personală. Acest modernism sui-generis, îndreptat cu fața spre trecut (unul exemplar), individualizează C. L. de la S. Este marca originalității sale doctrinare, în care selecțiile valorice nu se mai fac neapărat „în spiritul veacului”, ci pe o verticală diacronică în care marile modele sunt atent filtrate. Iar sămănătorismul, „pășunismul” sunt depășite printr-o adâncire a demersului cultural, astfel că, surprinzător
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
C. Primul studiu muzical al lui C., apărut în 1915 în „Convorbiri literare”, va deveni volumul George Enescu, unde erau definite personalitatea și opera muzicianului. Dar cel mai important studiu rămâne Viața și opera lui Richard Wagner (1934). Atras de originalitatea muzicianului de la Bayreuth, C. desface firele încurcate ale existenței wagneriene, dovedind o sensibilitate și o capacitate de percepție deosebite. Comentariul nu devine obositor prin concentrarea abuzivă de date biografice, cel mai mare spațiu fiind acordat explicării operei lui Wagner. Chiar dacă
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
o tentativă de a oferi o interpretare cotidiană câte unui eveniment marcând sfârșitul unui ev (căderea Constantinopolului, înfrângerea maurilor în Spania) sau începutul altuia (cucerirea Mexicului de spanioli), fără însă ca istoria să fie citită pe dos și nici demistificată. Originalitatea narațiunilor - proze poematice, de evocare uneori cu intruziunea fantasticului - constă în a sugera că oamenii de demult seamănă cu cei de astăzi, în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex al ideii că, în
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
c.l. va face astfel joncțiunea dintre curtoazia, eleganța, eticheta și bunul gust pe care, ca norme tacite și elitare, le cultiva societatea înaltă, pe de o parte, și ideea de refugiu, de comuniune, complicitate și solidaritate, chiar de libertinaj, originalitate și insolit provocator, pe de altă parte, tot mai puternic și mai permisiv demonstrate de eterogena mondenitate citadină, începând cu secolul al XIX-lea. Deloc întâmplător, figurile de romantici și prototipul „eternului student” din literatura acestei epoci „bântuie” asemenea locuri
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
a cultului „poeziei pure” decât o reuniune periodică de scriitori. Cu toate că achizițiile acestui c.l. sunt departe de a fi vizibile sau de a întrece prin ceva, ca anvergură și impact, activitatea și atitudinea inovatoare ale lui Macedonski, avansând de la originalitatea paroxistică până la scandalul din lumea literară, răscolind climatul literar de sfârșit de secol și conducând la modificarea conceptului de poezie, istoricii literari îl consemnează tocmai pentru curiozitatea alurii sale voit neconvenționale (posibilă replică și deriziune la adresa cenacului junimist, dat fiind
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
sus a Luceafărului (1993) și Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologii din întreaga lume (1993), îl consacră pe C. ca pe un eminescolog care se remarcă prin mijloace și unghiuri de interpretare mereu noi, prin putere de demonstrație, prin originalitatea demersului critic, uneori nu lipsit de păcatul unor exagerări sau al unor ipoteze discutabile (cum ar fi, bunăoară, afirmația că Eminescu este un precursor în domeniul fizicii, un om cu mari intuiții în sfera științei). Primul studiu aprofundează ideea că
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
a remarcat de la început cultura poetică, evidentă în exersările pe diverse modele de mare poezie, printre care și modelul greu de urmat al lui Ion Barbu, pe care și-l asumă ca tehnică și viziune, dar cu note clare de originalitate. Poetul refuză înserierea tipologică, neacceptând că are vreun maestru, spre a-și ciopli un chip care să poată fi luat drept al nimănui, însă barbismul bate la ochi în poemele grupate sub titlul trecut pe coperta volumului (trimitere la Imnuri
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Răscoala, „câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul mării”. Criticul deschide uneori paranteze teoretice, disociind între nuvelă și roman în capitolul despre Creangă sau definind romanul istoric în capitolul dedicat lui Sadoveanu. Spre a capta fondul de profundă originalitate al lui Arghezi, C. fixează tipologia scriitorilor români: boierul „generos, revoluționar din inteligență, liberal, socialist chiar” (Kogălniceanu, Alecsandri, Odobescu); tipul ruralului (Eminescu, Coșbuc, Rebreanu); „tagma balcanicilor” (Anton Pann, I.L. Caragiale, Ion Minulescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mateiu I. Caragiale, Urmuz
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
formulată momentan. 5. Cetățenii constructivi și creativi se dezvoltă dintr-un mod de învățare pasiv. Pare să existe o unanimitate oratorică în promovarea scopului educației ca producere de cetățeni buni, capabili de o activitate constructivă, cu o independență și o originalitate adecvată problemelor complexe de astăzi. Totuși, este evident, în egală măsură, că principala virtute încurajată în clase la toate nivelurile este aceea a materialului de învățat pasiv, pe care instructorul îl predă și care a fost selectat în prealabil de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Philippide, G. Călinescu, Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Radu Stanca, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu și Adrian Păunescu. Un prim capitol de repere teoretice inventariază câteva titluri din bibliografia curentului (de la Schiller la Edgar Papu). Tema reală din Proza românească și vocația originalității (1988) este proza fantastică românească, tipologizată ad-hoc: „fantasticul mitologic” (V. Voiculescu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu), „fantasticul filosofic” (Eminescu, Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
observație socială” precum La curtea cuconului Vasile Creangă, ar duce pe de altă parte la proza sămănătoristă. SCRIERI: Camil Petrescu sau Patosul lucidității, Craiova, 1975; Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită, Craiova, 1977; Poeți neoromantici, Craiova, 1985; Proza românească și vocația originalității, Craiova,1988; Hermeneutica literară românească, Craiova, 1994; Moștenirea prozei eminesciene, Craiova, 1996; Studii de literatură română modernă și contemporană, Craiova, 2002. Ediții: Fănuș Neagu, Fântâna, pref. edit., Craiova, 1974; Al. Macedonski, Rondeluri. Psalmi. Nopțile, postfața edit., Craiova, 1975; Florin Dumitrana
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
terminarea liceului, ia lecții de pian, în particular, cu Emilia Saegiu (1923-1925), iar în 1925 și 1926 frecventează cursurile Conservatorului din București, avându-i profesori pe D.G. Kiriac și pe Alfonso Castaldi. Debutează cu un volum de versuri lipsite de originalitate, Cântările răsăritului (1925), ulterior renegat, în pofida unei prefețe încurajatoare, semnată de Demostene Botez. Între 1926 și 1929 participă la mișcarea de avangardă, contribuind la editarea revistelor de orientare suprarealistă „Prospect” și „XX. Literatură contimporană”. În paralel cu activitatea literară își
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
a colaborat la „Luceafărul”, „Astra”, „Orizont”). Debutul editorial are loc în 1984, cu volumul de versuri Mărturisiri la margine de râu. După povestirile din Câteva considerații asupra originii bronzului (1985), publică, în anii ’90, o serie de romane a căror originalitate a fost imediat remarcată. Dispare pretimpuriu, pe când se afla angajat în realizarea unor noi proiecte literare; i-au rămas în manuscris câteva romane, unele dintre ele definitivate (Bărbierul, Șobolanii). Scriitor cu debut și afirmare relativ târzii, G. dovedește forță în
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
fi fost G.Dem. Teodorescu. În tot acest timp G. afișează o orientare politică anticonservatoare și manifestă o continuă ostilitate față de dinastia străină. Totodată, are o conduită literară bine precizată, combătând impostura și falsa modernitate, spiritul de imitație, lipsa de originalitate și aspectele negative ale vieții literare autohtone. Cei mai mulți colaboratori se ascund sub pseudonime, unele încă neidentificate. Dintre ei, constanți în atitudinea publicistică și în calitatea mijloacelor satirice întrebuințate au fost G. Dem. Teodorescu (Ghedem), C. Cristescu (a semnat Cocris, Sir
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate. FLORIN MIHĂILESCU SCRIERI: Încercări critice, I-II, București, 1957-1958; Păreri literare, București, 1964; Polivalența necesară, București, 1967; Vârstele tinereții, București, 1967; Coborând, București, 1968; Titu Maiorescu, critic literar, București, 1968; 3 nuvele, București, 1973; Printre cărți, București, 1973; Înainte de tăcere
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Vor fi copii familiarizați cu sporturile mai degrabă prin intermediul jocurilor video decât prin intermediul jocurilor din viața reală?” (p. 410). În încheiere trebuie să menționez faptul că Sports în Society: Issues and Controversies este o lucrare ce aduce o notă de originalitate în ceea ce privește studiul sportului, remarcându-se prin ineditul interpretărilor și numărul mare de teme abordate. O astfel de carte merită citită pentru că odată ce știm mai multe despre sporturile dintr-o societate „putem alege apoi dacă suntem consumatori care acceptă sporturile așa cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
printre îndelungate perioade de plat. Cronologia curentă poate fi contrazisă; ideile simpliste privind continuitate, transmiterea ușor identificabilă de motive ș.a.m.d. idei care alimentează istoria literară tradițională sunt infirmate fără dificultate de aceste perspective". 2 Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 47. 3 Idem, p. 63. 4 Idem, p. 64. 5 Idem, p. 65. 6 Alexandru Duțu, Explorări în istoria literaturii române, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 41. Vezi și Alexandru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Studiu introductiv, la vol. D. Cantemir, Opere complete, vol. I, Divanul, p. 24. 3 Idem, p. 25. 4 Idem, p. 46. 5 Tudor Dinu, Dimitrie Cantemir și Nicolae Mavrocordat, p. 62: "o antologie din operele altor autori, fără pretenții de originalitate". 6 Virgil Cândea, op. cit., p. 34. 7 Dan Bădărău, Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 8 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 9 Vezi o descriere a cestora în Diogenes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
printre îndelungate perioade de plat. Cronologia curentă poate fi contrazisă; ideile simpliste privind continuitate, transmiterea ușor identificabilă de motive ș.a.m.d. idei care alimentează istoria literară tradițională sunt infirmate fără dificultate de aceste perspective." 70 Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 47. 71 Idem, p. 63. 72 Idem, p. 64. 73 Idem, p. 65. 74 Alexandru Duțu, Explorări în istoria literaturii române, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 41. Vezi și Alexandru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Studiu introductiv, la vol. D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 24. 165 Idem, p. 25. 166 Idem, p.46. 167 Tudor Dinu, Dimitrie Cantemir și Nicolae Mavrocordat, p. 62: "o antologie din operele altor autori, fără pretenții de originalitate". 168 Virgil Cândea, op. cit., p. 34. 169 Dan Bădărău, Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 170 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 171 Vezi o descriere a cestora în Diogenes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
succes în continuare, cum ar fi Francis Carsac, B. R. Bruss, Charles Henneberg, Jacques Sternberg sau Gérard Klein. În Germania, în Polonia, în Italia sau Japonia, SF-ul este mai întâi o traducere a textelor din Statele Unite, apoi câștigă în originalitate după o perioadă de imitație. În Germania se creează și rezistă până în zilele noastre o colecție publicată sub sigla "Perry Rhodan", în care au fost editate mai recent romanele lui Andreas Eschbach (2001). Polonia asistă la apariția romanelor lui Stanislaw
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
imaginar nou se poate naște din interacțiunile dintre diverșii semnificanți adăugați, care capătă în ochii cititorului, în timpul lecturii, o anumită verosimilitate grație trimiterilor, apropiate sau îndepărtate, la știință sau cel puțin la vocabularul ei, la "cuvintele-ficțiune", apărute într-o tehnocultură. Originalitatea SF-ului constă în aceea că propune, printr-o metamorfoză a trimiterilor, un decalaj în raport cu lumea cunoscută, realizat prin diverse mijloace narative și strategii romanești, pe care totuși nu el le-a inventat. Scopurile vizate sunt mai multe. Ele merg
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]