8,364 matches
-
VASCHIDE (1873-1907), colaborator apropiat al lui Alfred Binet (25 și 26), care a sesizat importanța cercetărilor de psihologie experimentală pentru pedagogie, precum și necesitatea unei pedagogii științifice în sensul de pedagogie experimentală. Ideile sînt explicit formulate în articolul foarte critic la adresa pedagogiei vremii Introducere la studiul aplicațiunilor pedagogice ale cercetărilor psihologiei experimentale (1900) (27). Utilizînd metode științifice, prin care se pot controla afirmațiile, psihologia experimentală oferă pedagogiei date verificate, apte să-i confere atributul științificității: "în scurt", preciza psihologul român, "pedagogul ar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
științifice în sensul de pedagogie experimentală. Ideile sînt explicit formulate în articolul foarte critic la adresa pedagogiei vremii Introducere la studiul aplicațiunilor pedagogice ale cercetărilor psihologiei experimentale (1900) (27). Utilizînd metode științifice, prin care se pot controla afirmațiile, psihologia experimentală oferă pedagogiei date verificate, apte să-i confere atributul științificității: "în scurt", preciza psihologul român, "pedagogul ar trebui să fie orientat spre psihologia experimentală și în curent cu cercetările psihiatrice ale psihologiei morbide și normale, să se convingă o dată pentru totdeauna că
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
date verificate, apte să-i confere atributul științificității: "în scurt", preciza psihologul român, "pedagogul ar trebui să fie orientat spre psihologia experimentală și în curent cu cercetările psihiatrice ale psihologiei morbide și normale, să se convingă o dată pentru totdeauna că pedagogia nu poate fi decît o știință experimentală, iar nu o artă" (s.n., 27, p. 189). Moartea prematură a acestui talentat cercetător a frînt brusc manifestarea pe plan internațional a științei românești în domeniul psihologiei și pedagogiei. Ideea unei pedagogii experimentale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o dată pentru totdeauna că pedagogia nu poate fi decît o știință experimentală, iar nu o artă" (s.n., 27, p. 189). Moartea prematură a acestui talentat cercetător a frînt brusc manifestarea pe plan internațional a științei românești în domeniul psihologiei și pedagogiei. Ideea unei pedagogii experimentale s-a păstrat, dar, mai ales, ca un deziderat, ca un ideal spre care se îndreptau unii din teoreticienii educației. O parte din ei s-au limitat să-și exprime adeziunea față de noua orientare: P. Pipoș
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
că pedagogia nu poate fi decît o știință experimentală, iar nu o artă" (s.n., 27, p. 189). Moartea prematură a acestui talentat cercetător a frînt brusc manifestarea pe plan internațional a științei românești în domeniul psihologiei și pedagogiei. Ideea unei pedagogii experimentale s-a păstrat, dar, mai ales, ca un deziderat, ca un ideal spre care se îndreptau unii din teoreticienii educației. O parte din ei s-au limitat să-și exprime adeziunea față de noua orientare: P. Pipoș (28), Gh. Bogdan-Duică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Bogdan-Duică (29), Izabela Sadoveanu (30), C. Dimitrescu-Iași (31, p. 7); alții au militat cu mai multă stăruință, în decurs de mai mulți ani, prin articole, lucrări, fără a trece însă, în perioada de care ne ocupăm, la autentice cercetări de pedagogie experimentală. Așa au fost GRIGORE TĂBĂCARU (1883-1939) și VLADIMIR GHIDIONESCU (1878-1948). Aceștia din urmă pot fi socotiți drept cei mai frecvenți susținători ai pedagogiei experimentale din România, în accepțiunea de atunci a termenului de întemeiere a educației pe cercetarea copilului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
articole, lucrări, fără a trece însă, în perioada de care ne ocupăm, la autentice cercetări de pedagogie experimentală. Așa au fost GRIGORE TĂBĂCARU (1883-1939) și VLADIMIR GHIDIONESCU (1878-1948). Aceștia din urmă pot fi socotiți drept cei mai frecvenți susținători ai pedagogiei experimentale din România, în accepțiunea de atunci a termenului de întemeiere a educației pe cercetarea copilului prin metoda experimentală. Așa se și explică confuzia care apare uneori la Tăbăcaru între pedologie și pedagogie experimentală. Acest tînăr și entuziast pedagog își
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
socotiți drept cei mai frecvenți susținători ai pedagogiei experimentale din România, în accepțiunea de atunci a termenului de întemeiere a educației pe cercetarea copilului prin metoda experimentală. Așa se și explică confuzia care apare uneori la Tăbăcaru între pedologie și pedagogie experimentală. Acest tînăr și entuziast pedagog își manifesta adeziunea la pedagogia experimentală încă din 1903, într-o broșură intitulată Caracterul. În 1905, la un congres al învățătorilor, el a propus utilizarea largă a chestionarului ca metodă de determinare a cuantumului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în accepțiunea de atunci a termenului de întemeiere a educației pe cercetarea copilului prin metoda experimentală. Așa se și explică confuzia care apare uneori la Tăbăcaru între pedologie și pedagogie experimentală. Acest tînăr și entuziast pedagog își manifesta adeziunea la pedagogia experimentală încă din 1903, într-o broșură intitulată Caracterul. În 1905, la un congres al învățătorilor, el a propus utilizarea largă a chestionarului ca metodă de determinare a cuantumului de cunoștințe necesare elevului școlii primare și a vîrstei la care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de cercetări, care să permită măsurări cît mai riguroase ale unor aspecte ale educației, l-a urmărit pe Tăbăcaru toată viața. În perioada 1908-1910 a apărut la București, sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru (Gr. Tăbăcaru fiind unul dintre redactori), revista Pedagogia experimentală, cu subtitlul Revistă pentru didactica și organizarea învățămîntului pe baza cunoașterii copilului din punct de vedere psihologic și pedagogic. În editorialul semnat de C. Rădulescu-Motru se făcea aprecierea că, pentru pedagogie, se deschide o nouă perioadă: desăvîrșirea procesului de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Rădulescu-Motru (Gr. Tăbăcaru fiind unul dintre redactori), revista Pedagogia experimentală, cu subtitlul Revistă pentru didactica și organizarea învățămîntului pe baza cunoașterii copilului din punct de vedere psihologic și pedagogic. În editorialul semnat de C. Rădulescu-Motru se făcea aprecierea că, pentru pedagogie, se deschide o nouă perioadă: desăvîrșirea procesului de dobîndire a independenței ca disciplină științifică, prin utilizarea metodelor experimentale. În 1909 s-a constituit, tot din inițiativa lui Tăbăcaru, Societatea pentru studiul psihologic și pedagogic al copilului, care a editat și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca disciplină științifică, prin utilizarea metodelor experimentale. În 1909 s-a constituit, tot din inițiativa lui Tăbăcaru, Societatea pentru studiul psihologic și pedagogic al copilului, care a editat și un "Buletin pedagogic" prin care, de asemenea, se pleda pentru o pedagogie întemeiată pe cercetarea experimentală. Stimulat de primul congres de pedologie, din 1911, la care a participat ca delegat, Gr. Tăbăcaru formulează în raportul său (33) o serie de propuneri menite să creeze condiții pentru efectuarea cercetărilor experimentale, îndeosebi înființarea unor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în "cobai" și n-au dat curs propunerilor. Aceeași atitudine s-a manifestat și în alte țări, obligînd pe cei care propuneau introducerea unor inovații în învățămînt să-și organizeze laboratoare pe lîngă instituții școlare particulare. Celălalt entuziast propagator al pedagogiei experimentale, Vladimir Ghidionescu fusese elev al lui Ernst Meumann și cunoscuse direct o serie de laboratoare de experimentare pedagogică din străinătate. În 1911 a publicat studiul Pedagogia științifică și noile reforme școlare, iar în 1914-1915 a ținut la Universitatea din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să-și organizeze laboratoare pe lîngă instituții școlare particulare. Celălalt entuziast propagator al pedagogiei experimentale, Vladimir Ghidionescu fusese elev al lui Ernst Meumann și cunoscuse direct o serie de laboratoare de experimentare pedagogică din străinătate. În 1911 a publicat studiul Pedagogia științifică și noile reforme școlare, iar în 1914-1915 a ținut la Universitatea din București o serie de prelegeri, publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
serie de laboratoare de experimentare pedagogică din străinătate. În 1911 a publicat studiul Pedagogia științifică și noile reforme școlare, iar în 1914-1915 a ținut la Universitatea din București o serie de prelegeri, publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
științifică și noile reforme școlare, iar în 1914-1915 a ținut la Universitatea din București o serie de prelegeri, publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a ținut la Universitatea din București o serie de prelegeri, publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere se impunea, întrucît unii nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere se impunea, întrucît unii nu mai recunoșteau decît pedologia. Punctul de vedere pe care-l adoptă Vl. Ghidionescu poate fi considerat ca semnificativ pentru pedagogia românească care, nici atunci și nici în perioada interbelică, nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere se impunea, întrucît unii nu mai recunoșteau decît pedologia. Punctul de vedere pe care-l adoptă Vl. Ghidionescu poate fi considerat ca semnificativ pentru pedagogia românească care, nici atunci și nici în perioada interbelică, nu s-a situat pe poziții extreme, dăunătoare spiritului științific. Pedagogul român pornește de la recunoașterea faptului că, dezvoltîndu-se, pedagogia a fost obligată să îmbrățișeze noi aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe care-l adoptă Vl. Ghidionescu poate fi considerat ca semnificativ pentru pedagogia românească care, nici atunci și nici în perioada interbelică, nu s-a situat pe poziții extreme, dăunătoare spiritului științific. Pedagogul român pornește de la recunoașterea faptului că, dezvoltîndu-se, pedagogia a fost obligată să îmbrățișeze noi aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a situat pe poziții extreme, dăunătoare spiritului științific. Pedagogul român pornește de la recunoașterea faptului că, dezvoltîndu-se, pedagogia a fost obligată să îmbrățișeze noi aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogia a fost obligată să îmbrățișeze noi aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]