7,062 matches
-
unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat, iară sara arătîndu-se soarele roș înainte de apus, va dura timpul ploios mai mult timp. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat, iară sara arătîndu-se soarele roș înainte de apus, va dura timpul ploios mai mult timp. Dacă începe ploaia dis-dimineață, apoi nu durează lung
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat, iară sara arătîndu-se soarele roș înainte de apus, va dura timpul ploios mai mult timp. Dacă începe ploaia dis-dimineață, apoi nu durează lung. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat, iară sara arătîndu-se soarele roș înainte de apus, va dura timpul ploios mai mult timp. Dacă începe ploaia dis-dimineață, apoi nu durează lung. Cînd începe ploaia de joi, ține două săptămîni; iar de începe de sîmbătă, ține pînă celantă sîmbătă. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploaia dis-dimineață, apoi nu durează lung. Cînd începe ploaia de joi, ține două săptămîni; iar de începe de sîmbătă, ține pînă celantă sîmbătă. Dacă a început să ploaie sîmbătă, apoi ploaia va dura mult timp. Dacă se arată, pe cînd plouă, curcubeu pe cer, apoi se crede că ploaia va înceta. Semne generale Se crede că dacă e în ziua Anului Nou chidie* anul va fi roditor. Dacă în ziua de Sf. Trifon, căruia îi zic și „Trif cel nebun“, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin mult, pune o tivdă în foc, că pier. A doua și a treia zi după Sf. Petru o serbează sătenii ca să fie feriți de zloată și grindină. Cînd plouă tare și vrei să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie și ploaia.“ Cînd plouă, să bagi sare în foc, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
feriți de zloată și grindină. Cînd plouă tare și vrei să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie și ploaia.“ Cînd plouă, să bagi sare în foc, că stă ploaia. Dacă plouă multă vreme, e bine a arunca urzică aprinsă în fîntînă, și ploaia va înceta. Dacă vrea cineva să ploaie, să ieie o cruce de la un mormînt din țin tirim, s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie și ploaia.“ Cînd plouă, să bagi sare în foc, că stă ploaia. Dacă plouă multă vreme, e bine a arunca urzică aprinsă în fîntînă, și ploaia va înceta. Dacă vrea cineva să ploaie, să ieie o cruce de la un mormînt din țin tirim, s-o puie în rîu, iaz, lac, iar deasupra să puie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înceta. Dacă vrea cineva să ploaie, să ieie o cruce de la un mormînt din țin tirim, s-o puie în rîu, iaz, lac, iar deasupra să puie cîțiva bolohani pe dînsa și s-o lese acolo, și îndată începe a ploua. Cîte zile va sta crucea în apă, atîtea zile va ploua. Dacă vrea să înceteze ploaia, atunci să ieie crucea din apă și s-o puie la loc de unde-a luat-o. Cînd nu plouă, să torni apă pe cîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un mormînt din țin tirim, s-o puie în rîu, iaz, lac, iar deasupra să puie cîțiva bolohani pe dînsa și s-o lese acolo, și îndată începe a ploua. Cîte zile va sta crucea în apă, atîtea zile va ploua. Dacă vrea să înceteze ploaia, atunci să ieie crucea din apă și s-o puie la loc de unde-a luat-o. Cînd nu plouă, să torni apă pe cîne. Copiii care au ochii verzi să ia cîte un mosor, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acolo, și îndată începe a ploua. Cîte zile va sta crucea în apă, atîtea zile va ploua. Dacă vrea să înceteze ploaia, atunci să ieie crucea din apă și s-o puie la loc de unde-a luat-o. Cînd nu plouă, să torni apă pe cîne. Copiii care au ochii verzi să ia cîte un mosor, să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-o. Cînd nu plouă, să torni apă pe cîne. Copiii care au ochii verzi să ia cîte un mosor, să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de Apoi Se zice că la Vremea de Apoi Dumnezeu are să facă altă lume, cu niște oameni așa de mititei, încît or întoarce doisprezece cu drugii un ou de găină. La Vremea de Apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se explică schimbarea de dispoziție a combatantului, cum și, subit, grija ca nu cumva, "tocmai în noaptea aceasta, să lipsească iarăși reflectorul mîntuitor." (s. n.) Momentul culminant al înfruntării se situează așadar într-o noapte ploioasă, care ascunde personajului semnele sumbre: "Ploua rece, leneș, monoton. Săgețile de apă se încovoiau, în văzduhul negru, cu luciri de oțel. Lutul ud, frămîntat de ploile toamnei, se agăța de cizmele locotenentului și plescăia la fiece pas. Bolta de nouri parcă stătea să cază pe pămîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în care-și pierduse speranța. Din fericire, s-a depărtat destul de ușor de suratele ei, probabil nu era bine prinsă. Era ușoară, dar o să-și facă treaba. A așteptat ceva vreme în tufiș. Pămîntul era umed sub el, deși nu plouase în ultima vreme, totuși n-a avut încotro și s-a așezat. Îi amorțiseră picioarele cît îl evitase. A fost cît pe ce să adoarmă, noroc de înțepătura unei crengi pe care-i aterizase fața. La timp ca să-l vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
într-o cameră goală ca să piardă suficient timp încît să pară c-au avut loc cine știe ce discuții. Părerea i-a fost confirmată de mama lui Alin care, venind cu ceaiul, i-a zis: De ce nu rămîi la Alin peste noapte? Plouă cu găleata și vei răci dacă pleci pe vremea asta. Sînt sigură că lui i-ar face mare plăcere. Are puțini prieteni, știi. Și, dacă vrei, pot vorbi cu mama ta să te lase. Va înțelege fără îndoială. Ah, am
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mai făcuse și de rușine. Să fie o altă victorie a răului? Cu capul plecat și pășind cît mai încet, de teamă să nu deranjeze cu puțina lui prezență, a ieșit pe balcon ca să-și răcorească fruntea. Spera că afară plouă, iar picăturile de ploaie să-i bată puternic în față, purtate sau aruncate de un vînt puternic sau de forța proprie, ca în filme, dar uite că nu mai ploua, curgeau picături răzlețe de la balconul de deasupra, suficiente ca băiatul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ieșit pe balcon ca să-și răcorească fruntea. Spera că afară plouă, iar picăturile de ploaie să-i bată puternic în față, purtate sau aruncate de un vînt puternic sau de forța proprie, ca în filme, dar uite că nu mai ploua, curgeau picături răzlețe de la balconul de deasupra, suficiente ca băiatul să-și ude palmele și să-și spele tîmplele. Sufla un vînt rece și blînd și mirosea a ploaie, iar soarele începea să lumineze printre norii încă întunecați, cît pe
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi în haine violete. Cu voi și Stanțe burgheze aduc din nou în prim-plan deznădejdea poetului, crisparea sufletească, orașul provincial, descompunerea, mizeria, preferința maladivă pentru toamnă. În universul bacovian plouă obsedant, rece, dezolant, toamna e mohorîtă, tuberculoșii sunt melancolici, decorul e macabru (Nervi de toamnă), toamna și iarna se amestecă, singurătatea e apăsătoare, târgul pare un cimitir, zăpada acoperă totul (Decembre). Primăvara e tristă: "o nouă primăvară pe vechile dureri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sugerează apăsarea grea, telurică; în cavou doarme "amorul" "întors", "cu aripi de plumb". În Lacustră, lumea concretă dispare, și rămâne în loc "un gol istoric" și o locuință lacustră, în care poetul trăiește teroarea umidității și singurătății: "De-atâtea nopți aud plouând.../ Tot tresărind, tot așteptând.../ Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu ploaia, copiii sunt galbeni și bolnavi: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și o locuință lacustră, în care poetul trăiește teroarea umidității și singurătății: "De-atâtea nopți aud plouând.../ Tot tresărind, tot așteptând.../ Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu ploaia, copiii sunt galbeni și bolnavi: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge - / Și ninge și plouă" (Moină). Universul este terifiant, căldura toridă din iulie provoacă descompunere și nevroze: "E miros de cadavre iubito
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Tot tresărind, tot așteptând.../ Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu ploaia, copiii sunt galbeni și bolnavi: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge - / Și ninge și plouă" (Moină). Universul este terifiant, căldura toridă din iulie provoacă descompunere și nevroze: "E miros de cadavre iubito/ Și azi chiar sânul tău e mai lăsat" (Cuptor). Contopirea meteorologică este o formă a angoasei existențiale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu ploaia, copiii sunt galbeni și bolnavi: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge - / Și ninge și plouă" (Moină). Universul este terifiant, căldura toridă din iulie provoacă descompunere și nevroze: "E miros de cadavre iubito/ Și azi chiar sânul tău e mai lăsat" (Cuptor). Contopirea meteorologică este o formă a angoasei existențiale (Negru). Fiind dominat de o frică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plictisul devine suferință: "Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie" sentimentalismul ia forma unei anxietăți; 6. Natura sub pecetea forțelor distructive rămâne doar o stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante crează stări nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dădea fiori de nebunie" sentimentalismul ia forma unei anxietăți; 6. Natura sub pecetea forțelor distructive rămâne doar o stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante crează stări nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav pe câmp la abator/ Și sânge
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]