5,162 matches
-
Vasile Alecsandri între genialitate și ignorare”, în „Helis”, decembrie 2006, pp.15-16 Nicolae Stan, „O cercetare explozivă”, în „Helis”, ianuarie 2007, p.1 Ion Roșioru, „Recitirea Mioriței în cheie masonică”, în „Prosaeculum, nr. 6, 2008, pp.146-147 Aureliu Goci, „Lumea postmodernă și Miorița cosmică”, în vol. „Miorița” de Alexandru Bulandra, Editura Paideia, 2011,pp. 578-581 Dumitru Manolache, „Minunata istorie a Cărții lui Iov”, în Ziarul „Lumina”, 5 august 2011, p.2 Titi Damian, „Vasile Alecsandri și cazul Miorița,de Alexandru Bulandra
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
cei peste 30 de activitate a produs în jur de 100 de premiere. Astăzi, repertoriul Teatrului Tineretului cuprinde 34 de producții foarte diverse ca gen. Piese clasice, comedii lirice, melodrame, drame, performance-uri, reinterpretări ale capodoperelor dramaturgiei universale în maniera teatrului postmodern, spectacole pentru copii, spectacole de poezie și spectacole de dans contemporan.
Zilele Culturii Bieloruse la Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105501_a_106793]
-
tip ready-made modificat și instalația; însă fotografia, video, performance-ul și, mai ales în trecute faze de creație, pictura, desenul, au contribuit/contribuie la rândul lor la conturarea unui complex și dinamic profil de artist al lui Teodor Graur. El reciclează postmodern repere ale modernismului, face apel în “laboratorul” conceptual la ironie, dar și la nostalgie, nota dominantă constituind-o însă recuperarea lucidă și reformularea ludic-inventivă a reperelor din arta și civilizația modernă. A găsit și valorifică, cu intuițiile formale ale artistului
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
a entuziasmat. Și nu numai pentru că a achiziționat opere ale unor mari artiști ca Zecchin, De Carolis, Martinuzzi sau Cadorin, sau pentru că și-a ales un docil arhitect ca Gian Carlo Maroni, ci pentru că, prin alăturarea unui serafic Buddha, intuitiv postmodern, și aviatorului De Pinedo, care a spulberat viteza, s-a considerat „rudă cu Michelangelo”. Pentru că arta (chiar și arta de a locui și de a o aștepta pe Sora Moarte) era o luptă pentru el. Sala de muzică Departe de
„Il Vittoriale”, refugiul lui D’Annunzio, între cer și apă, între oglinzile modei, literaturii, muzicii și baletului by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105558_a_106850]
-
daegeum, yanggeum, iar Min Wang Hwang care este și cântăreț, la janggu și la percuție. În ziarul american „Washington Post” se nota admirativ: „Am ascultat o muzică ce reprezintă pe deplin spiritul secolului XXI, în toată splendoarea sa globală și postmodernă”. Yilian Ca§izares O prezență de excepție o va marca apariția la Sibiu, în epilogul suitei de recitaluri găzduite de ediția festivalieră 2017, a unui numeros grup din... Siria! Instrumentiști din mult încercata zonă georafică și-au unit din anul
SIBIU JAZZ FESTIVAL 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105565_a_106857]
-
diptic Stephania Blythe care a cântat lamentațiile și jubilația Didonei, bogăția de trăiri a unui destin tragic! Dar și rolul vrăjitoarei, al răului complotând împotriva binelui, cu sadism, prefăcătorie și nelipsita minciună. Mark Morris și dansul baroc, în expresia lui postmodernă Coregraful american Mark Morris Puterea de invenție, reconstrucție a dansului baroc, a ceea ce mai este numit la belle dance sau French noble style este impresionantă. În crearea dansurilor de grup, ale curtenilor, aflați în palat, la petrecerea de la palat sau
Doi compozitori de operă englezi într-un spectacol de Mark Morris. Salt în timp. De la Benjamin Britten la Henry Purcell by Doina Uricariu, corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105659_a_106951]
-
peste 90 de spectacole în circa 35 de orașe mari ale lumii, pe scenele cele mai strălucite ale spectacolelor de dans și operă. Bam Howard Gilman Opera House Anual spectacolul creat de Mark Morris The Hard Nut, într-o viziune postmodernă e considerat de mii și mii de spectatori, în Ajunul Crăciunului, drept un eveniment-ritual de sărbători care îmbogățește montarea clasică a baletului Spărgătorul de nuci (The Nutcracker) de Ceaikovsky, în coregrafia lui George Balanchine. Atât de ingeniosul, modernul și postmodernul
Doi compozitori de operă englezi într-un spectacol de Mark Morris. Salt în timp. De la Benjamin Britten la Henry Purcell by Doina Uricariu, corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105659_a_106951]
-
postmodernă e considerat de mii și mii de spectatori, în Ajunul Crăciunului, drept un eveniment-ritual de sărbători care îmbogățește montarea clasică a baletului Spărgătorul de nuci (The Nutcracker) de Ceaikovsky, în coregrafia lui George Balanchine. Atât de ingeniosul, modernul și postmodernul Mark Morris a devenit un clasic în viață în coregrafia mondială a ultimelor decenii.
Doi compozitori de operă englezi într-un spectacol de Mark Morris. Salt în timp. De la Benjamin Britten la Henry Purcell by Doina Uricariu, corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105659_a_106951]
-
fi strada, acoperișurile sau galeriile de artă de la Soho la New York, dorința de a trăi și de a releva nevoia de exprimare au fost liniile directoare ale dansului ei. Mai mult decât o pionieră a ceea ce s-a numit dansul postmodern american, prin opoziție cu dansul modern al Marthei Graham, Trisha Brown, de-a lungul a 50 de ani de dans, a fost o cercetătoare neobosită. În operele ei timpurii, un repertoriu reluat de Compania sa, se găsește inspirația din gesturile
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
Cu Dan Dediu. București: Edit. Inpress, 1998; Studii de stilistică și retorică muzicală, curs universitar, Universitatea de Muzică, București, 1999; Ludwig van Beethoven. București: Edit.Muzicală, 2000; Muzica românească între 1944-2000. București, Edit.Muzicală, 2002; Muzica nouă între modern și postmodern. București, Edit.Muzicală, 2004; Rumänische Musik nach 1944, Saarbrücken, Pfau, 2006. Violonista Diana Moș este profesor universitar la catedra de Muzică de cameră și rector al Universității Naționale de Muzică din București și totodată membră a orchestrei Filarmonicii „George Enescu
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
fi făcut dubios; capsulele inserate (ce par a cuprinde decupaje din ziare, amănunte colaterale ale unui personaj sau ale unei întâmplări) sau fișele dedicate unor personaje - parodii ale acelora prin care sistemul comunist își inventaria "tovarășii" - reprezintă variante ale intertextualității postmoderne, nu împrumutate în spiritul imitației, ci extrase din cotidian și perfect adaptate acestei formule de roman. Această explicație are însă ca premisă faptul că distinșii cenzori aveau o idee precisă despre postmodernism. Puțin probabil. Pe de altă parte, în peisajul
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
metișizării. O fază care, vorba lui Le Bon, plutește între impulsurile unor strămoși de înțelegere, moralitate și caractere diferite. În fond, termenul metisaj a pătruns în doxa contemporană relativ recent, însă cu mare vâlvă, făcând parte din reperele unui discurs postmodern, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității înseși. Conform dicționarului Littré, metisajul desemnează „acțiunea de a încrucișa o rasă cu altă rasă pentru ameliorarea aceleia mai puțin valoroase”. Extrapolat în lumea muzicii, fenomenul e condiționat de cel puțin două adecvări, și anume
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]