5,690 matches
-
fericire, este frecventă și situația inversă: sub o ținută modestă și un comportament mai voluntar (mai neconformist) să descoperim un caracter demn. Se impune, prin urmare, ca În cunoaștere să fim cît mai detașați, mai desprinși de presupuneri și de prejudecăți. * „Cine săvîrșește «nedreptateaă este mai nenorocit decît acela Împotriva căruia este săvîrșită.” (Democrit) Cu condiția evidentă ca cel nedrept să aibă Într-un tîrziu „priza de conștiință” asupra faptei sale; altfel, nu va resimți nici un regret și Își va păstra
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă: obișnuința și noutatea”. * „Obișnuința ne ascunde adevăratul aspect al lucrurilor.” (M. Montaigne) Bineînțeles, este mai comod să ne păstrăm anumite convingeri, sau prejudecăți, decît să Încercăm să ni le corijăm prin recunoașterea valorii argumentelor altora, comparativ cu ale noastre. „Ce mult trebuie să Învățăm pentru a cunoaște foarte puțin.” (Ch. Montesquieu) Una din explicații ne-o oferă Cl. Bernard: „Cea mai mare piedică
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a se dedica exclusiv unor planuri de viitor, neglijînd prezentul, sau a altora de a se abandona regretului pentru trecut. Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie „Adevărul vă va face liberi.” („Biblia”) Doar „adevărul” ne eliberează de prejudecăți și ne ajută să ne configurăm un sens al dezvoltării sufletești, Înțeles ca o dorință de obținere a unei interiorități tot mai spiritualizate: „Omul s-a ridicat pe două picioare, devenind o ființă verticală, În momentul cînd a născocit mitul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Platon, dar mai prieten Îmi e adevărul.” (Aristotel) Dar Însuși Platon spusese: „Nu trebuie să se respecte omul mai mult decît adevărul”. * „Nu există ceva mai urît decît a afirma Înainte de a cunoaște.” (Cicero) Însă, pentru cel care o face, prejudecățile sînt mai importante decît faptele... * „Pretextul obișnuit al celor care fac nenorocirea altora este că le voiesc binele.” (Vauvenargues) Există uneori, Într-adevăr, o bună intenție din start, și atunci putem acorda o circumstanță atenuantă pentru situația nedorită cînd, În locul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cioran) Adică numai ceea ce ne relevă direct simțurile. GÎndirea este subiectivă prin ea Însăși, fiind Întotdeauna construcția unui „eu” individual care nu poate face abstracție atît de limitele raționale ale personalității căreia Îi aparțin cît și de sensibilitatea, vanitățile și prejudecățile acesteia. De aceea, adevărul este În lumea umană, un adevăr relativ. Pentru a fi unul absolut, adevărul ar trebui nu numai să neglijeze mișcarea, devenirea, ci și să fie complet desubiectivizat, adică eliberat de orice contribuție a umanului. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
necenzurată de opinii, de idei: „Libertatea e bunul care ne Îngăduie să ne bucurăm de celelalte bunuri” (Montesquieu). * „Poți trăi Într-o adevărată libertate/ Și totuși să nu fii liber.” (J.W. Goethe) Se Întîmplă atunci cînd devii robul propriilor prejudecăți sau interese meschine, care vor teroriza elanurile de libertate ale „gîndirii”. „Nu poate exista act moral, dacă el nu este liber.” (L.A. Seneca) Tot marele filosof ne dă și explicația: „Nu există act moral săvîrșit de cineva Împotriva voinței sale
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
decizii după bunul plac. „Libertatea” este o problemă de „adevăr” și „dreptate”, adică de responsabilitate morală față de sine și față de alții. În acest sens, Amiel spunea că ești liber cu adevărat doar În măsura În care „nu te lași Înșelat de sine, de prejudecățile, instinctele și firea ta”. La rîndul său, Montaigne preciza faptul că adevărata libertate Înseamnă să ai o mare putere asupra propriei ființe, deoarece Înainte de a fi un privilegiu, libertatea este pentru om, „o probă de stăpînire de sine, de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
numele lui Dumnezeu! dați-mi-l pe tînărul care are destulă minte ca să se facă de rîsul lumii!” (R.L. Stevenson) Într-o primă fază, nonconformismul produce ilaritate, Însă apoi ajungem să-l apreciem pentru calitatea lui de a ne descuraja prejudecățile și de a ne Împrospăta existența cu un nou mod de a privi lucrurile. * „Universul este una din ideile lui Dumnezeu.” (Fr. Schiller) Tradusă În limbaj obișnuit, ideea aceasta de „univers divin” poate Însemna nevoia pe care omul ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
partie de ce qui est communiqué ne rentre pas dans le moule propositionnel” . De ce trebuie studiat contextul? Pentru că, de regulă, ceea ce se dorește a se comunica cu adevărat se află printre și dincolo de rânduri, În implicații, În așteptări, În presupoziții, În prejudecăți etc. Referindu-se la contextul hermeneutic văzut din perspectiva lui Heidegger, Dilley afirmă: “Cuvintele la Heidegger trimit spre ceva care există dincolo de ele, spre ființă, care trebuie interpretată ca existând În afara textului” <ref id = "6"> Dilley 1999, p. 15 </ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretul le are despre lume. ... aceste ipoteze, și nu starea reală a lumii, afectează interpretarea unui enunț. Astfel definit, un context nu conține numai informații asupra mediului fizic imediat sau referitoare la enunțurile precedente: previziunile, ipotezele științifice, credințele religioase, amintirile, prejudecățile culturale, supozițiile privind starea mentală a locutorului joacă de asemenea un rol În interpretare”<ref id=”117”>Ibid., p. 31 referință </ref> . Cel puțin trei concluzii putem desprinde din această definiție: 1) contextul nu se referă la obiecte și stări
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
provenite din același context memorat sau din procesele perceptive. Relația dintre acest set puternic de ipoteze și semnificația enunțului poate fi privită ca un raport Între trecut și prezent. Acest set de ipoteze reprezintă o sedimentare a tradiției, cutumelor, obiceiurilor, prejudecăților, ideologiilor etc. În mijlocul cărora interpretul a trăit și pe care și le-a asumat. Acestea constituie un fel de trasee impuse pe direcția cărora se interpretează lumea din jurul nostru. Primele ipoteze și premise accesate În procesul de construire a unui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și următoarea: Președintele urăște profesorii. O asemenea premisă este imbatabilă pentru că reprezintă credința lui; orice interpretare, pe această temă, pornește de la această premisă și, În consecință, nu poate produce decât o concluzie previzibilă. Putem afirma că interpretarea pornește de la o prejudecată pe care profesorul o are În raport cu președintele. La fel se petrec lucrurile În cazul celuilalt profesor, dar În sens opus. Demersul său interpretativ pornește de la o prejudecată generală de genul Președintele nu dorește altceva decât binele poporului său. Pe acest
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
poate produce decât o concluzie previzibilă. Putem afirma că interpretarea pornește de la o prejudecată pe care profesorul o are În raport cu președintele. La fel se petrec lucrurile În cazul celuilalt profesor, dar În sens opus. Demersul său interpretativ pornește de la o prejudecată generală de genul Președintele nu dorește altceva decât binele poporului său. Pe acest fundal, concluziile sunt, de asemenea, previzibile. Este prejudecata un factor util, pozitiv, sau unul perturbator, negativ (o povară) pentru actul de interpretare? Menționez câteva dintre definițiile prejudecății
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
La fel se petrec lucrurile În cazul celuilalt profesor, dar În sens opus. Demersul său interpretativ pornește de la o prejudecată generală de genul Președintele nu dorește altceva decât binele poporului său. Pe acest fundal, concluziile sunt, de asemenea, previzibile. Este prejudecata un factor util, pozitiv, sau unul perturbator, negativ (o povară) pentru actul de interpretare? Menționez câteva dintre definițiile prejudecății: DEX: “o părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prejudecată generală de genul Președintele nu dorește altceva decât binele poporului său. Pe acest fundal, concluziile sunt, de asemenea, previzibile. Este prejudecata un factor util, pozitiv, sau unul perturbator, negativ (o povară) pentru actul de interpretare? Menționez câteva dintre definițiile prejudecății: DEX: “o părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor”. Webster: 1) “o opinie sau un sentiment defavorabil format dinainte sau fără a cunoaște, gândi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pronunțată Înaintea examinării definitive a tuturor factorilor determinanți În mod obiectiv”<ref id=”154”>Gadamer 2001, p. 207 referință </ref> ; ea nu este valorizată pozitiv sau negativ. În mod evident, o teorie a interpretării nu poate fi interesată decât de prejudecată În sensul ei cel mai general, acela de opinie deja formată cu care individul este Înarmat Înainte de procesarea efectivă a enunțului. Problema care se pune este următoarea: cum afectează acest dat al trecutului interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea prezentă a unui fapt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de opinie deja formată cu care individul este Înarmat Înainte de procesarea efectivă a enunțului. Problema care se pune este următoarea: cum afectează acest dat al trecutului interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea prezentă a unui fapt? Sau, ne putem Întreba, există interpretare fără prejudecăți? Dacă privim conceptul de prejudecată prin prisma teoriei pertinenței, ca pe o ipoteză cu o forță maximă (a cărei valoare de adevăr este indubitabilă), existentă În mod necesar În memoria de lungă durată a individului (formată și Întărită În experiența
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care individul este Înarmat Înainte de procesarea efectivă a enunțului. Problema care se pune este următoarea: cum afectează acest dat al trecutului interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea prezentă a unui fapt? Sau, ne putem Întreba, există interpretare fără prejudecăți? Dacă privim conceptul de prejudecată prin prisma teoriei pertinenței, ca pe o ipoteză cu o forță maximă (a cărei valoare de adevăr este indubitabilă), existentă În mod necesar În memoria de lungă durată a individului (formată și Întărită În experiența sa anterioară), În legătură cu un anumit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de adevăr este indubitabilă), existentă În mod necesar În memoria de lungă durată a individului (formată și Întărită În experiența sa anterioară), În legătură cu un anumit obiect, eveniment, stare de lucruri, atunci răspunsul la ultima Întrebare nu poate fi decât negativ. Prejudecata nu poate lipsi din procesul de interpretare/Înțelegere /cunoaștere; nu putem Înțelege decât un eveniment care conține În structura sa elemente de legătură cu trecutul, elemente care accesează cu necesitate prejudecățile existente În mintea interpretului consonanță perfectă cu teoria pertinenței
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
răspunsul la ultima Întrebare nu poate fi decât negativ. Prejudecata nu poate lipsi din procesul de interpretare/Înțelegere /cunoaștere; nu putem Înțelege decât un eveniment care conține În structura sa elemente de legătură cu trecutul, elemente care accesează cu necesitate prejudecățile existente În mintea interpretului consonanță perfectă cu teoria pertinenței). La prima Întrebare, am putea răspunde că Înțelegerea unui fapt este Îngrădită/limitată de finitudinea prejudecăților interpretului; sau, am putea spune că prejudecățile nu permit rațiunii să producă ipoteze noi (datorită
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care conține În structura sa elemente de legătură cu trecutul, elemente care accesează cu necesitate prejudecățile existente În mintea interpretului consonanță perfectă cu teoria pertinenței). La prima Întrebare, am putea răspunde că Înțelegerea unui fapt este Îngrădită/limitată de finitudinea prejudecăților interpretului; sau, am putea spune că prejudecățile nu permit rațiunii să producă ipoteze noi (datorită faptului că prejudecățile ipoteză sunt foarte puternice) prin care să se apropie, Într-o manieră prezentă, de faptul supus interpretării; sau, În cazul formării ipotezelor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
legătură cu trecutul, elemente care accesează cu necesitate prejudecățile existente În mintea interpretului consonanță perfectă cu teoria pertinenței). La prima Întrebare, am putea răspunde că Înțelegerea unui fapt este Îngrădită/limitată de finitudinea prejudecăților interpretului; sau, am putea spune că prejudecățile nu permit rațiunii să producă ipoteze noi (datorită faptului că prejudecățile ipoteză sunt foarte puternice) prin care să se apropie, Într-o manieră prezentă, de faptul supus interpretării; sau, În cazul formării ipotezelor noi, am putea spune că acestea sunt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mintea interpretului consonanță perfectă cu teoria pertinenței). La prima Întrebare, am putea răspunde că Înțelegerea unui fapt este Îngrădită/limitată de finitudinea prejudecăților interpretului; sau, am putea spune că prejudecățile nu permit rațiunii să producă ipoteze noi (datorită faptului că prejudecățile ipoteză sunt foarte puternice) prin care să se apropie, Într-o manieră prezentă, de faptul supus interpretării; sau, În cazul formării ipotezelor noi, am putea spune că acestea sunt direcționate de către prejudecăți. Prejudecata poate avea consecințe deosebit de importante atunci când ea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
rațiunii să producă ipoteze noi (datorită faptului că prejudecățile ipoteză sunt foarte puternice) prin care să se apropie, Într-o manieră prezentă, de faptul supus interpretării; sau, În cazul formării ipotezelor noi, am putea spune că acestea sunt direcționate de către prejudecăți. Prejudecata poate avea consecințe deosebit de importante atunci când ea este instituționalizată. Și a fost - și Încă mai este! Să aruncăm o scurtă privire În istorie asupra nivelului de dependență a proceselor de interpretare / Înțelegere / cunoaștere de natura și forța prejudecăților. Una
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să producă ipoteze noi (datorită faptului că prejudecățile ipoteză sunt foarte puternice) prin care să se apropie, Într-o manieră prezentă, de faptul supus interpretării; sau, În cazul formării ipotezelor noi, am putea spune că acestea sunt direcționate de către prejudecăți. Prejudecata poate avea consecințe deosebit de importante atunci când ea este instituționalizată. Și a fost - și Încă mai este! Să aruncăm o scurtă privire În istorie asupra nivelului de dependență a proceselor de interpretare / Înțelegere / cunoaștere de natura și forța prejudecăților. Una dintre
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]