6,973 matches
-
impune să subliniem grafemul și aspectul grafic al cântecelor. Scrierea cu majusculă accentuează afectivitatea, dar ajunge și la manieră, având în vedere grafia cu spații largi ce impune o anumită diferențiere: "Pădure, Și nor, cer, și iad, și câmp, și rai, și loc și dor și Mare pier, voce" ("Dimensiuni") În "Bazarul cu vești" apare un personaj, "Glafira", o "Duduie" argheziană, boită, urâtă și ridicolă prin mondenitate. "S-a sfătuit cu doctorul Pepelea:/ Din șold, din fese-o să-i grefeze
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îi vezi/ Izbiți de scuturile teutone,/ în togele murdare, de azi/ La sacrificiul vreunei Antigone" ("Figuranții"). Mișcarea lirică de la un volum la altul tinde spre transpunerea existenței la o temperatură egală, fără convulsii, fără atitudini profetice, fără infern și fără rai; ușor nostalgic, încât nu știi de unde vine și spre ce converge acest poet neformat, eseist, egal cu el însuși, care nu ne epatează, dar nici nu ne lasă indiferenți. "Nu te opri pe marginea aburită/ cu-mpodobite foi de lampadare/ e
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
piesă în trei acte, E. S. P. L. A., 1954; "Din cronica acelor ani" (articole, pamflete, reportaje), E. S. P. L. A., 1955; "Ție-ți vorbesc, Americă!", E. S. P. L. A., 1954; Se arată lumea", E. S. P. L. A., 1956; "La porțile raiului", 1957; "Poezii", E. S. P. L. A., 1958; "Cele mai frumoase poezii", Editura Tineretului, 1959, "Torentul", E. S. P. L. A., 1959; "Poezii", cu un cuvânt înainte de Tudor Vianu, E. S. P. L. A., 1961; "Prin orașul cu minuni", Editura Tineretului, 1961; "Magnet
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
infern" pune problema "cuvintelor". Fiecare cuvânt este semnul unei părți din civilizație; În cuvânt sălășluiesc infernul, mirajul și cenușa; cuvintele ard, sunt stele mișcătoare, de aceea căutarea cuvintelor, întruchiparea lor îi dau sfâșieri și trăiri de calvar. Ioan Alexandru cântă raiul "începutului", și anii trec fără să i se dezvăluie lucrul în sine. "Legat de ceafa mea ca hoitul de duhoare,/ Ești crucea mea cuvânt pe care sunt clădit/ Ce prăpăstii străbat o limbă?/ Norii se duc și-n urma lor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se desfășoară între doi poli: poetul și absolutul. Poetul încearcă să se situeze în sfera absolutului, dar aceasta rămâne un permanent miraj, un fel de Mecca ce lasă în urmă, semnificativ, strădania: "...Dar el s-a dus alunecând,/ împins din rai ca de un vânt,/ sau, poate, de apăsarea unui gând/ cu mult mai mare" ("Îngerul cu o carte în mână"). Cu "Laus Ptolemaei", Nichita Stănescu atinge maturitatea poetică, modalitatea estetică fiind expunerea în ton de prelecțiune populară pentru specialiști, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mituri întoarse". El îmbină elementele biblice și profane, livrești în chip laic ("Adam", "Pace", "Licar", "Vine"). Dumnezeu a observat "această creație deșănțată a lui Adam/ L-a chemat la el și l-a sictirit Dumnezeiește,/ Și l-a izgonit din rai/ Pentru suprarealism." ("Adam"). Atâta vreme cât Marin Sorescu se vrea singurul public al gândurilor lui, poezia este un act de sinceritate. Dar să-l credem? Poetul își ia o anumită libertate în interpretarea miturilor, creând o noua simbolistică, cu deschideri spre existența
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumea reală în substratul lumii fantastice a satului, a misterului, a spiritualității, printr-o transcriere exactă a limbii, a poreclelor, este satul de duminică dimineața: " Când cântă păsărelele" și e "un miros de lilieci înfloriți/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta de la intrare" ("La Lilieci"). Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un stil propriu în poezie scoțând la iveală partea ridicola, caricată a existenței. De fapt, Marin Sorescu ne învață spaima de ridicol
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din Lobocoagularea prefrontală de V. Voiculescu și Întuneric la amiază de Arthur Koestler Introducerea în temă: 5 min. * Li se dă spre lectură elevilor textul biblic din V.T., Cartea Facerii, în care se prezintă căderea în păcat și izgonirea din rai a protopărinților noștri, Adam și Eva. Elevii vor răspunde la următoarele întrebări: 1. De ce sunt izgoniți cei doi din rai? 2. Care este gestul imediat următor auzirii glasului lui Dumnezeu? 3. De cine se ascund Adam și Eva? 4. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dă spre lectură elevilor textul biblic din V.T., Cartea Facerii, în care se prezintă căderea în păcat și izgonirea din rai a protopărinților noștri, Adam și Eva. Elevii vor răspunde la următoarele întrebări: 1. De ce sunt izgoniți cei doi din rai? 2. Care este gestul imediat următor auzirii glasului lui Dumnezeu? 3. De cine se ascund Adam și Eva? 4. De ce le face Dumnezeu haine din piele? Secvența 1: 15 min. * Pornind de la dualitatea haină de lumină / haină materială, elevilor li
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
era cu ea, și el a mâncat. Atunci amândurora li s-au deschis ochii și au cunoscut că erau goi; și au cusut frunze de smochin și și-au făcut șorțuri. Și au auzit glasul Domnului Dumnezeu purtându-se prin rai în boarea amurgului; și de la fața Domnului Dumnezeu s-au ascuns Adam și femeia sa printre pomii raiului. Și Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam și i-a zis: "Adame, unde ești?" Acesta a zis: "Glasul Tău l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
erau goi; și au cusut frunze de smochin și și-au făcut șorțuri. Și au auzit glasul Domnului Dumnezeu purtându-se prin rai în boarea amurgului; și de la fața Domnului Dumnezeu s-au ascuns Adam și femeia sa printre pomii raiului. Și Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam și i-a zis: "Adame, unde ești?" Acesta a zis: "Glasul Tău l-am auzit purtându-se prin rai și m-am temut, pentru că sunt gol, și m-am ascuns". Și i-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de la fața Domnului Dumnezeu s-au ascuns Adam și femeia sa printre pomii raiului. Și Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam și i-a zis: "Adame, unde ești?" Acesta a zis: "Glasul Tău l-am auzit purtându-se prin rai și m-am temut, pentru că sunt gol, și m-am ascuns". Și i-a zis Dumnezeu: Cine ți-a spus ție că ești gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care Eu ți-am poruncit să nu mănânci?" Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a devenit ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Și acum, ca nu cumva să-și întindă el mâna și să ia roade din pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci....", Domnul Dumnezeu l-a scos din raiul edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat." (Facerea, cap. 3, v. 6-23) "Împăratul s-a dezbrăcat și pehlivanii s-au prefăcut că-i pun hainele cele noi, care tocmai erau gata, și împăratul se întorcea și se sucea în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
doi colegi, nicicând prieteni poate, se regăsesc în rolurile oamenilor care au deschis timpul ei doi singuri pe pământ, ei doi gata și de început și de sfârșit. "Celălalt" crezut un iad în captivitățile lui Sartre, devine-n Noaptea Bufonilor rai și alinare, isbăvire și putere. Actorul află secretul Sufleorului, Sufleorul îi este partener de ultim drum Actorului. De-aici viața se reia, fricile stau în loc, amintirile revin și jocul se mai joacă o dată. Teatrul gol începe să vibreze sub tălpile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
comentatori, prin forță și autenticitate, tăriile tragediei antice. Opera exprima structura fundamentală a lumii, din punct de vedere timp, spațiu, ierarhie, cauzalitate; oamenii sunt supuși condiției pătimitoare între cer și pământ, între dragoste, moarte, ispășire. Avem în ficțiunea lui Caragiale raiul visat de Ion Nebunul, unde sălășluiește "Maica Domnului "care ne desparte de rele", iadul ocnei, bălțile negre unde stăpânește dracul, lumea morților, realitatea ei și cutumele cărora li se supunea Anca. Ca într-un ritual păgân, Anca este obligată să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
schimbarea vremurilor. Am trăit alături de ai mei atât pe apa Moldovei, între Rădăuți și Dărmănești, la Milcov, lângă Focșani, în revărsările Șomuzului, la Arghira, aproape de locul unde Sadoveanu a plăsmuit Nada florilor sau în Botoșaniul cuprins de dorul eminescian... Pădurea Raiului, cu legendele haiducului Pantelimon, cu straniile apariții ale lui Coroiu... Încercam să sesizez ceea ce se întâmplă înlăuntrul meu prin deschiderea mare a ochiului la tot ceea ce simțeam sau trăiam... Horele se terminau violent. Am văzut cum pentru o dragoste se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le sting în zori. (Gh.F.C.) Unii cred că în timpul eclipsei luna trece pe lîngă soare și Dumnezeu îl întunecă ca să n-o vadă. (Gh.F.C.) Pe Calea-Laptelui, ori Drumul-Robilor, merg oamenii la Judecata de Apoi; pe acolo trec sufletele morților în rai. (Gh.F.C.) Cerb Atunci încep a îngheța apele, cînd se pișă cerbul în apă întîi. Cerc Nu e bine cînd tot plesnesc cercurile de la cofă ori poloboc. Cercel Femeile să nu poarte cercei schimbați, adică unul de la o păreche și altul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac a sfadă. De aceea să tai pe unul din ei. Cocoșul e pasere sfîntă. (Gh.F.C.) Cocoș se pune pe vîrful casei, că apără de duhuri rele. (Gh.F.C.) în lumea umbrelor nu există nici cocoși, nici găini. (Gh.F.C.) La poarta raiului cîntă un cocoș zi și noapte. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul cîntă la miez de noapte, îl gîdilă îngerul la aripa dreaptă și bate toaca în cer. (Gh.F.C.) Voinicii să nu mănînce cap de cocoș. (Gh.F.C.) Cocoșul e înger văzut. (Gh.F.C.) Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se apropie de ei duhuri necurate. Duhurile se pot ascunde în ființe vii și plante pe care Dumnezeu le stîrnește. Pe om îl sacrifică pentru a ucide duhul rău din el, dar rezervă sufletului celui trăsnit un loc în rai. Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ne pot intra duhuri necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mac sub cap ca să le îndrăgească flăcăii. Se crede că dacă va mînca o femeie grea mac, apoi copilul ce va naște ea va avea o peliță foarte slabă. Macedon Alexandru Machedon a umblat de-a valma în iad. De rai nu s-a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce vin la mort nu se petrec, că nu-i bine. Să nu treci calea mortului, că-ți amorțește mîna. Se crede că dacă sapă cineva o groapă pentru un mort și apoi plouă în acea groapă, mortul merge în rai. Se crede că dacă mor copiii nu este bine a plînge mult, c-apoi aceștia pe ceea lume vor trebui să beie lacrimile. Se crede că cineva căruia i-au murit mai înainte copii și neamuri, îi vin sufletului lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au venit la mort, care apoi se dă unuia cu un colac și lumînare de pomană; și această pînză, ca și aceea care pe unele locuri se pune pe sicriu, e puntea pe care va putea trece sufletul mortului la rai. După ce omul moare și pleacă cu el, în locul lui în pat [se] pun pîne, sare, un pahar cu vin și un somoldoc* de lînă nespălată. Toate acestea, dimineața, aceeași persoană le duce la hotar sau le dă pe apă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și sare pe deasupra. Dacă este fată nou născutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. Moașele, cînd mor, nu sînt primite nici la rai, nici la iad. Dracii se tem de moașe și le trimit la rai, dar acolo Sf. Petru le oprește. Atunci moașa se duce iar la iad - și iar e respinsă, și respinsă-i și de la rai; a treia oara, alungată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. Moașele, cînd mor, nu sînt primite nici la rai, nici la iad. Dracii se tem de moașe și le trimit la rai, dar acolo Sf. Petru le oprește. Atunci moașa se duce iar la iad - și iar e respinsă, și respinsă-i și de la rai; a treia oara, alungată fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]