5,429 matches
-
7) Beneficiarul este obligat să utilizeze fondurile din contul proiectului exclusiv pentru plățile necesare implementării activităților proiectului, în conformitate cu Anexa 1 - Cererea de finanțare. (8) Beneficiarul trebuie să țină o evidență contabilă analitică distinctă a Proiectului, utilizând conturi analitice distincte pentru reflectarea tuturor operațiunilor referitoare la implementarea Proiectului, în conformitate cu dispozițiile legale. Înregistrările contabile aferente proiectului vor fi realizate de către un expert contabil în condițiile legii care va semna și data documentele contabile aferente operațiunilor din cadrul proiectului. ... Documentele originale pe baza cărora se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
fluviale), Arabia Saudită (8 porturi foarte bine echipate) și Siria (8 porturi din care jumătate fluviale). Evaluarea structurii tipologice a infrastructurilor portuare relevă o preponderență covârșitoare a porturilor maritime comparativ cu cele fluviale și fluvial-maritime în toate statele arabofone, ca o reflectare a condițiilor naturale sau a celor economice existente (fig. 108). De altfel, doar 4 state arabe dispun de căi fluviale amenajate pentru navigație, respectiv Egipt și Sudan (pe Nil), Irak și Siria (pe Eufrat); Irakul și Sudanul sunt statele arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Concesiune pe veci. Nr... Anul 18... Undeva în spatele copacilor s-a auzit un fluierat urmat de o conversație. Doi bărbați, doi paznici urcau pe alee. M-am ridicat încet și, prin oboseala și toropeala de început de boală, am simțit reflectarea unui surâs pe buzele mele: „Probabil că deriziunea intră în natura lucrurilor din această lume. La fel ca și legea gravitației...” Toate porțile cimitirului erau acum închise. Am ocolit cripta în spatele căreia mă lăsasem jos. Ușa ei cu geam a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
manifestărilor rituale - caracterul primordial al acțiunii (În raport cu mesajele verbale), implicarea corpului și punerea În scenă (performarea), caracterul formalizat al gesturilor (repetitive, standardizate, obligatorii), dimensiunea tradițională (precodate, nereflectate), eficiența simbolică (fără legătură necesară cu cea empirică), rolul social (funcția de coeziune, reflectare, controlare a schimbării etc.). Într-o formă mai explicită, aceleași valori fundamentale răzbat și din analizele construite prin alcătuirea unor seturi de note caracteristice. După R. Rappaport (1999, pp. 34-47), acestea sunt: a) precodarea: ordinea actelor este stabilită de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Munn, 1973; C. Rivière, 1997a etc.) creează multiple axe de referință, deseori derutante pentru cititorul aflat la Începutul căutărilor sale. Departe de a fi un exces scolastic, aceste tipologii (precum și dezbaterile sau polemicile care le Însoțesc) nu sunt altceva decât reflectarea complexității universului ceremonial și, implicit, a aparatului conceptual necesar delimitării, cartografierii și Înțelegerii acestui teritoriu cultural. Din punctul meu de vedere, o sinteză accesibilă (În plan didactic) și nereductivă (În plan științific) a diferitelor tipologii ale riturilor ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trebuie să fie cuprins de starea de ihram, „sacralizare” și să fi Îndeplinit În acea zi, cel mai târziu, cele două obligații constând În tawaf și sa’y, menționate mai sus. Căci În această zi el este chemat la tarwiya, „reflectare”, asupra etapei esențiale a pelerinajului, oprirea pe muntele Arafat, În timpul zilei de 9, până la apusul soarelui ș...ț Punctul culminant al acestei zile, care este ziua pelerinajului, sunt momentele care precedă apusul soarelui. De aceea, in extremis și invocând iertarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
selectate oarecum aleatoriu dintr-o multitudine de posibilități exploatate, de altfel, în zecile de studii de caragialeologie, demonstrează faptul că opera marelui nostru dramaturg, ,,neam de comedian valah"56, cum se autoprezenta, nu poate fi înțeleasă în afara conceptului de comic. Reflectarea estetică desăvârșită în paginile comediilor, în proza literară, în publicistica și în corespondența lui Caragiale se datorează esențial predispoziției ereditare și formației sale intelectuale, a structurii sale organice încadrabilă atitudinii comice. Ne propunem în continuare să argumentăm chiar această strânsă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
servit marelui dramaturg în principal ca strategie de jalonare a unui teritoriu al comicului încă neexplorat în literatura noastră și de captare a unei lărgite zone de interes a publicului. Ca și umorul negru, umorul absurd găsește o primă valoroasă reflectare artistică din literatura română chiar la marele dramaturg pe care Eugen Ionescu însuși îl considera precursor. Asupra acestui aspect vom insista însă în secțiunea consacrată Comicului absurdului. În concluzie, din paradigma comicului caragialian nu poate lipsi coordonata umoristicului. Cel puțin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
configurează în substrat atitudinea critică. Promovarea constantă a nonvalorii, tolerarea senină a prostiei, acceptarea fără conflicte a inacceptabilului, elogierea falsului, etc., sunt paradoxuri care, nepercepute ca atare, revelează o lume nu doar absurdă, ci și tragică în inconștiența ei. Prin reflectarea acesteia în artă, se ajunge la situațiile aberante din schițele și comediile lui Caragiale. Ceea ce surprinde în primul rând este nu absurditatea situațiilor, ci faptul că sunt percepute ca normale. Astfel, nimeni nu observă oportunismul întruchipat în Coriolan Drăgănescu (Tempora
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altă parte, validitatea unor formule dramatice inedite. Pe lângă faptul că scriitorii români au încercat abordarea în manieră originală a complexei problematici a absurdului, meritorie credem că este și preluarea ștafetei caragialiene în demersul de investire a absurdului cu funcția de reflectare dureros de fidelă a realității în care se instalase tiranic. Capitolul VI Caragiale precursor al precursorilor 6.1. Urmuz și Caragiale Posibila influență pe care Kafka, Morgenstern sau Jarry, precum și E.A. Poe, E.T.A. Hoffmann sau Lewis Carroll au exercitat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor, nivelul lor de viață, confortul și securitatea lor. În lumea modernă, orașul este cel prin care se distribuie cultura, iar cel mare are
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase; - de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile; - de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect; - de la șirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect și cu desfășurare sistematică; - de la reflectarea vieții personale și a ambianței apropiate, la reflectarea evenimentelor vieții sociale (Elkonin). Această metodă dinamizează acțiunea didactică prin intermediul motivațiilor ludice care sunt subordonate scopului activității de predareevaluare într-o perspectivă formativă. Prin joc, copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile; - de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect; - de la șirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect și cu desfășurare sistematică; - de la reflectarea vieții personale și a ambianței apropiate, la reflectarea evenimentelor vieții sociale (Elkonin). Această metodă dinamizează acțiunea didactică prin intermediul motivațiilor ludice care sunt subordonate scopului activității de predareevaluare într-o perspectivă formativă. Prin joc, copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea de a acționa creativ
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
poeții, pictorii, muzicienii, și tipul gânditor, categorie din care fac parte cercetătorii, inventatorii, a fost realizată și după modul în care aceștia reflectă realitatea, astfel: - tipul artistic reflectă realitatea prin intermediul unor imagini concret-senzoriale, cu ajutorul senzațiilor, percepțiilor, reprezentărilor; - tipul gânditor realizează reflectarea prin imagini abstracte, create cu ajutorul limbajului. 2. Reacțiile publicului-țintă la produsul creat sunt diferențiate astfel: - la operele artistice publicul reacționează în termeni emoționali; - la produsele din știință și tehnică, reacțiile sunt de natură intelectuală și practică. 3. Raportul între interioritate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
diferențiere față de aptitudinile speciale, ca o atitudine față de muzică, de profesia de muzician, față de receptorii creației muzicale. Produsele artei au fost considerate produse creatoare în epoca romantismului, până în acea perioadă fiind considerată o imitare ce poate fi perfecționată și o reflectare a frumuseților din mediul înconjurător. În cadrul artei pot fi diferențiate 4 forme ale creativității, pe care le vom prezenta în continuare, împreună cu principalele caracteristici ale fiecăreia: 1. Creativitatea literară presupune reflectarea unui fragment din existență și de aceea, scriitorul trebuie
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
considerată o imitare ce poate fi perfecționată și o reflectare a frumuseților din mediul înconjurător. În cadrul artei pot fi diferențiate 4 forme ale creativității, pe care le vom prezenta în continuare, împreună cu principalele caracteristici ale fiecăreia: 1. Creativitatea literară presupune reflectarea unui fragment din existență și de aceea, scriitorul trebuie să posede o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pierdere de valoare. B.5. Reguli de evaluare alternative B.5.1. Reevaluarea imobilizărilor corporale 111. (1) Entitățile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situațiile financiare întocmite pentru acel exercițiu. ... Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. Evaluările efectuate cu ocazia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
124 alin. (2) nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri. 126. Dacă activele circulante fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepțional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor și motivele pentru care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
inventarierii. ... 130. (1) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. (2) În înțelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă se înțelege pre��ul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității minus costurile estimate pentru finalizarea bunului și costurile estimate necesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și alte impozite și taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. 165. Reflectarea în contabilitate a accizelor și fondurilor speciale incluse în prețuri sau tarife se face pe seama conturilor corespunzătoare de datorii, fără a tranzita prin conturile de venituri și cheltuieli. 166. Subvențiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
un venit care să nu se realizeze niciodată. În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent și trebuie procedat la recunoașterea lui în bilanț. Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situațiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul și venitul corespunzător vor fi recunoscute în situațiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creștere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
de cercetare-dezvoltare. ... ------------- Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190623_a_191952]
-
ale acestora. Excedentele rezultate din execuția bugetelor unităților de cercetare-dezvoltare organizate că instituții publice, finanțate integral din venituri proprii, care rămân la dispoziția acestora, se vor utiliza cu prioritate pentru finanțarea activității de cercetare-dezvoltare. ... (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190617_a_191946]
-
de cercetare-dezvoltare. ... ------------- Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190619_a_191948]
-
de cercetare-dezvoltare. ... ------------- Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190622_a_191951]