5,445 matches
-
25 noiembrie, candidații care se reclamă din a V-a Republică au mai mult de 42% din sufragiile exprimate. UNR-UDT (Uniunea democratică a muncii, formațiune gaullistă de stînga unită cu UNR) obține 233 de mandate. Cu sprijinul celor 35 de republicani independenți care, în jurul lui Valéry Giscard d'Estaing, au împuternicirea celei de-a V-a Republici, formațiunea gaullistă are majoritatea. Noutate în viața politică franceză: emergența faptului majoritar. Readus după legislative, Georges Pompidou rămîne în funcție pînă în iulie 1968
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
generalul de Gaulle se află în balotaj: cu 43,71% din voturile exprimate, el stă mai bine decît candidații gaulliști la legislative, dar gaullismul de coaliție pierde teren. Candidat unic al stîngii, François Mitterrand, lider al micii convenții a instituțiilor republicane (CIR), care reunește cluburi politice de stînga, obține 32,23% din voturile exprimate, mai puțin decît totalul sufragiilor exprimate de stînga trei ani mai devreme: aproximativ un milion de alegători de stînga votează într-adevăr pentru generalul de Gaulle. Candidatul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
15,85% din sufragii. Succesul este limitat, dar el contribuie la plasarea lui de Gaulle în balotaj. Al doilea tur nu îi opune decît pe cei doi candidați din frunte. François Mitterrand, care se prezintă de acum drept candidat al "republicanilor", reunește sufragiile unei părți a electoratului lui Jean Lecanuet și pe cele ale extremei drepte, la chemarea candidatului acesteia, Jean-Louis Tixier-Vignancour, care obținuse puțin mai mult de 5% din voturi la primul tur. François Mitterrand obține 45,49% din sufragiile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe francezi prin referendum, la 27 aprilie 1969, în legătură cu un proiect de regionalizare și de reformă a Senatului, care ar comporta pe viitor reprezentanți ai activităților economice, sociale și culturale. De Gaulle își pune mandatul în balanță. O parte a republicanilor independenți cu Valéry Giscard d'Estaing se opun proiectului. De Gaulle pierde un electorat moderat care știe că plecarea sa nu creează vid pentru că Georges Pompidou este dispus să candideze. Nu obține 53,3% din voturile exprimate contra 46,7
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
societăți blocate" prin declarație guvernamentală dovedesc voința de deschidere. Statul se străduiește să dezvolte negocierea contractuală în relațiile de muncă. Guvernul frînează mișcările sociale și agitația grupărilor de stînga. Dar o parte a majorității sale, conservatori în sînul UDR gaulliste, republicani independenți care vor să-și marcheze specificitatea, critică o politică considerată prea puțin fermă. În aceeași perioadă, stînga necomunistă se reorganizează în jurul noului Partid Socialist fondat în iulie 1969, care se orientează către o apropiere de Partidul Comunist. La Epinay
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
președinților Adunării, de a deferi o lege Consiliului constituțional înaintea promulgării acesteia. Această dispoziție, care pe moment nu lovește deloc, este la originea intervențiilor crescînde ale Consiliului constituțional, judecător al conformității cu Constituția a acțiunii legislative. Suveranității legii, scumpă tradiției republicane, i se opune un fel de guvernare a judecătorilor, o putere de contrapondere, născută din tradiția liberală. Alături de aceste reforme politice sînt inițiate reforme care ating moravurile. Ele vor să răspundă aspirațiilor libertare și individualiste caracteristice spiritului timpului. Legea din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
49-3, care dispune că textul propus este adoptat dacă o moțiune de cenzură nu întrunește majoritatea. Vii fricțiuni opun, în majoritatea guvernamentală, RPR și Uniunea pentru democrația franceză (UDF), constituită în ajunul alegerilor din 1978. Acest cartel electoral reunește: Partidul Republican, provenit din Republicanii independenți; Centrul democraților-sociali, provenit din reunificarea centriștilor de inspirație democrat-creștină; și radicalii, adică cei care nu acceptă, spre deosebire de Mișcarea radicalilor de stînga, înțelegerea cu socialiștii sau comuniștii. La stînga, negocierile în vederea publicării Programului comun eșuează în septembrie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1824 Delacroix: Scene ale masacrelor din Chios 1827 Marc Seguin: cazanul tubular 1830 Bătălia pentru Hernani 5 iulie Luarea Algerului 28-29-30 iulie Cele "Trei zile glorioase" 1831 Răscoala mătăsarilor lionezi 1832 Tentativa de răscoală a ducesei de Berry 1834 Rebeliuni republicane la Paris și Lyon 1836 Drumul de fier Paris-Saint-Germain-en-Laye 1840 Criză internațională. Mehmet-Ali evacuează Siria Guizot, principalul ministru 1848 Michelet: Istoria Revoluției franceze Karl Marx: Manifestul Partidului Comunist 22-24 febr. Zile revoluționare 25 febr. Proclamarea Republicii Iunie "Zilele din Iunie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
german 28 ian. Căderea Parisului 8 febr. Alegeri pentru Adunarea Națională 18 martie-28 mai Comuna 10 mai Tratatul de la Frankfurt. Anexarea Alsaciei-Lorena 1873 Demisia lui Thiers 1875 Legi constituționale 1877 16 mai Mac-Mahon îl demite pe Jules Simon oct. Victorie republicană la alegeri 1881 Protectorat în Tunisia 1881-1882 Legea presei, a libertății de întrunire, a învățămîntului 1882 Tripla Alianță: Germania, Austria, Italia 1883 Deprez: primele încercări de transport a electricității 1884 Legea sindicatelor 1885 Congresul de la Berlin Zola: Germinal 1886 Legea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
294 Către Imperiul liberal. Căderea, 295 Eforturile de deschidere, 295 Căderea regimului, 297 Documente: 1. 1848: revoluție politică... și socială, 298 2. "Libertățile necesare" după Thiers, 299 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914), 301 Nașterea regimului, 302 Comuna, 302 Victoria republicanilor, 303 Criza din 16 mai, 304 Republicanii de guvernare la putere, 305 Marile legi republicane, 305 Criza boulanjistă, 306 Socialiști și moderați, 306 Diversele socialisme, 306 Ralierea și moderația, 307 Cotitura afacerii Dreyfus, 308 "Afacerea", 308 Separarea Bisericilor de Stat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1848: revoluție politică... și socială, 298 2. "Libertățile necesare" după Thiers, 299 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914), 301 Nașterea regimului, 302 Comuna, 302 Victoria republicanilor, 303 Criza din 16 mai, 304 Republicanii de guvernare la putere, 305 Marile legi republicane, 305 Criza boulanjistă, 306 Socialiști și moderați, 306 Diversele socialisme, 306 Ralierea și moderația, 307 Cotitura afacerii Dreyfus, 308 "Afacerea", 308 Separarea Bisericilor de Stat, 308 Creșterea pericolelor, 310 Document: Jaurès și Republica socială, 310 25. Nașterea unei Franțe noi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că „posesiunea e jumătate din lege“? Adică, indiferent de modul cum a intrat un obiect în posesiunea cuiva, adeseori, posesiunea este legea în întregul ei. Ce altceva sînt mușchii și sufletele servilor din Rusia și ale sclavilor din unele țări republicane, dacă nu niște „pești capturați“, a căror posesiune e legea însăși? Ce altceva decît un „pește capturat“ este, pentru moșierul rapace, ultimul sfanț al văduvei? Ce altceva este palatul de marmură al cutărui ticălos încă nedemascat, care și-a pus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
latiniști: "noutățile" se înfrățeau, din pricini adînci: C. Negruzzi, am văzut aiurea, numește pe latiniști liberali, pe cei de nuanța sa moderați și pe cei cu vorbirea veche - conservatori. 2 Limba română - limba romană în definitiv! - e limba unui popor republican, zice Barnuțiu. "Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
D-ale carnavalului: " Nae: Vrei scandal cu orice preț? Mița: Da (ridicîndu-se), vreau scandal, da... pentru că m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate; ai uitat că sunt fiică din popor și sunt violentă; ai uitat că sunt republicană, că-n vinele mele curge sângele martirilor de la 11 februarie; (formidabilă), ai uitat că sunt ploieșteancă - da, ploieșteancă! Năică, și am să-ți torn o revuluție - da, o revuluție -, să mă pomenești!..." și aiurea, tot Mița: "... Jur pe tot ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Minerva, p. 25. 2 Interpretările lui Ibrăileanu nu țin seama de caracterul de ficțiune al artei și exagerează importanța revoluționară (mai curând reacționară) a actului detronării lui Cuza de la 11 februarie 1866 înfăptuit de monstruoasa coaliție, ca și importanța mișcării republicane de la Ploiești din 1870 condusă de căpitanul (pe atunci) Alexandru Candiano-Popescu, participant și la actul de la 11 februarie, achitat după eșecul "revoluției" ploieștene și devenit în 1879 prefect de Poliție al Capitalei, iar în 1880 aghiotant al domnitorului Carol I
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
profesate de el, Caragiale le exagerează pe acestea din urmă. De aceea - uzând împărătește de toată permisia acordată satirei de a exagera -, Conu Leonida apare în opera lui Caragiale, ca tipul extrem al "revoluționarului": Conu Leonida e pur și simplu "republican" și, dacă ar avea și el un "Galibardi", cu "o mie de volintiri", ar schimba România în republică. În această comedie, Caragiale ridiculizează și "mentalitatea" republicană ploieșteană 1 . Comedia cea mai bună, pentru că este o satiră mai 1 Despre semnificația
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu O scrisoare pierdută, din 1884, adică atunci când vechiul partid liberal se desființează, când în partidele politice se face o turburare și un haos, când partidele ajung să nu se mai deosebească mult, când nu mai poate fi vorba de "republicani" și de "reacționari", când încetează, cum am văzut, și lupta d-lui Maiorescu, și lupta lui Alecsandri. Și să se mai observe un lucru: Caragiale a criticat liberalismul în aceeași vreme ca și Eminescu, ca și socialiștii. Caragiale marchează și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
s-a mai putut afla nimic despre numeroasele monede, vârfuri de sulițe și alte vestigii de arme vechi, scoase atunci la iveală. Cercetând doar câteva monede, recuperate de la posesorii lor, C. Moisil a constatat că erau fie monede romane republicane, de argint, din veacurile II-I a. Hr, fie monede de argint din vremea împăratului bizantin Marcian (450 - 457). „Aceste date ar fi de ajuns - spunea marele specialist numismatic - pentru a ne dovedi că avem de-a face cu una
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
De altfel, Iakovlev va renunța la colaborarea cu Gorbaciov, fondându-și propriul partid politic. În plan internațional, leninismul post-bolșevic se va manifesta deosebit de tolerant în raport cu "imperialismul", dar nu neapărat din cauză că ar fi fost intimidat de poziția belicoasă a noii administrații republicane de la Casa Albă. Există opinii ale cercetătorilor relațiilor intenaționale, preponderent realiști, care argumentează că Uniunea Sovietică a implodat în mare măsură deoarece nu a putut ține pasul cu relansarea de către Washington a unei curse a înarmărilor care a presat enorm
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Albă a lui Ronald Reagan, problematica drepturilor omului va căpăta un rol marginal în politica externă americană. Știm deja că relațiile româno-americane cunoscuseră cea mai bună perioadă în timpul administrației Nixon. Ceaușescu spera deci că, odată cu revenirea la putere a Partidului Republican, să poată reconsolida relația București-Washington, intrată într-un con de umbră între 1977 și 1981. Liderul PCR avea să fie însă profund dezamăgit. Noul președinte diferea radical de predecesorul său Nixon în ceea ce privește atitudinea față de comunism și importanța acordată drepturilor omului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acestora, de sub îndrumarea și controlul unor ministere și altor organe centrale de stat. Unitățile cu profil mixt, la care delimitarea activităților nu este posibilă sau eficientă din punct de vedere economic sau financiar, vor fi preluate de către unitățile de interes republican de sub îndrumarea și controlul unor ministere și altor organe centrale de stat, în al căror domeniu intra ponderea principala a producției, urmînd că cealaltă parte a producției să se realizeze că producție secundară. Articolul 2 Pe data de 1 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
industriale și unități asimilate acestora, de sub îndrumarea și controlul unor ministere și altor organe centrale de stat, si de unități subordonate consiliilor populare județene și al municipiului București, corespunzător activităților preluate. Articolul 9 Personalul care trece în unitățile de interes republican sau local se considera transferat în interesul serviciului. Articolul 10 Centralele industriale, întreprinderile din cadrul acestora și întreprinderile direct subordonate ministerelor, care preiau unități sau subunități din subordinea consiliilor populare pe baza prezentului decret, vor prevedea în planurile de venituri și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
vărsămintelor se va face pe baza bilanțurilor contabile, în limita beneficiilor planificate. Articolul 11 Prețurile și tarifele legal aprobate la produsele și serviciile executate de unitățile cu activitate de productie industrială care, potrivit prezentului decret trec la unități de interes republican, se aplică în continuare. Articolul 12 Activitățile de prestări servicii și de productie industrială, care au funcționat în componență grupurilor și întreprinderilor de industrie locală și care rămîn în continuare la consiliile populare județene și al municipiului București, se preiau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
productie industrială care trec din subordinea consiliilor populare județene și al municipiului București în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale și unități asimilate acestora, de sub îndrumarea și controlul unor ministere și altor organe centrale de stat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Sediul Profilul de Unitatea republicana Produsele care unității activitate care preia; denumirea nu se regăsesc sub care va funcționa în obiectul de întreprinderea sau activitate al fabrică preluată unității care �� preia ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini Consiliul popular al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
str. piese turnate Înfrățirii nr. 48 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Argeș - Întreprinderea județeană de industrie locală Argeș ────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────────── - Formații Pitești, Piese și Întreprinderea - de lucru str. subansamble de autoturisme lăcătușerie Giurgiului pentru Pitești și strunga- nr. 53 colaborări rie cu unități republicane ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - - Formație Pitești, Rebobinări de Întreprinderea de - de lucru str. motoare electrice autoturisme Pitești bobinaj Cîmpulung nr. 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Pitești, Scaune și Întreprinderea de Mic mobilier de lucru str. banchete autoturisme Pitești din lemn, lăcătușerie, Nicolae auto, prelate, halate, tapițerie Bălcescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]