8,987 matches
-
puțin pentru patroni și întreprinzătorii pe cont propriu. Venitul tatălui, cel puțin pentru categoriile agricultorilor și muncitorilor necalificați, pare să fie mai puțin relevant. Nu trebuie uitat, însă, că pentru agricultori majoritatea necesităților alimentare sînt satisfăcute prin autoconsum. Din perspectiva reușitei școlare, copiii ai căror tați sînt șomeri se încadrează în aceeași categorie. Categoria socio-profesională a tatălui nu pare a fi un predictor consistent al eșecului școlar, cu excepția, poate, a taților încadrați în categoria "ziler" al căror număr este, însă, prea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
angajați care se aseamănă ca nivel de studii, dar diferă mult din punctul de vedere al veniturilor notăm faptul că unul dintre acești subiecți a declarat un venit personal de patruzeci de milioane, care a ridicat foarte mult media grupului. Reușita școlară a copiilor este mai bună pentru cei cu venituri mai ridicate, dar diferența nu este mare. Oricum, această reușită școlară este apropiată de cea a copiilor care au părinți cu studii superioare și practică o meserie care presupune studii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
unul dintre acești subiecți a declarat un venit personal de patruzeci de milioane, care a ridicat foarte mult media grupului. Reușita școlară a copiilor este mai bună pentru cei cu venituri mai ridicate, dar diferența nu este mare. Oricum, această reușită școlară este apropiată de cea a copiilor care au părinți cu studii superioare și practică o meserie care presupune studii superioare. Privitor la utilizarea categoriei socio-profesionale ca predictor al reușitei școlare, apreciem că utilitatea acestei variabile este destul de redusă. Tații
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
venituri mai ridicate, dar diferența nu este mare. Oricum, această reușită școlară este apropiată de cea a copiilor care au părinți cu studii superioare și practică o meserie care presupune studii superioare. Privitor la utilizarea categoriei socio-profesionale ca predictor al reușitei școlare, apreciem că utilitatea acestei variabile este destul de redusă. Tații pentru care nivelul studiilor nu este asociat cu venitul și cu reușita școlară a copiilor patronii și liber întreprinzătorii fără angajați reprezintă sub 5% din populația vizată de noi. Vom
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
studii superioare și practică o meserie care presupune studii superioare. Privitor la utilizarea categoriei socio-profesionale ca predictor al reușitei școlare, apreciem că utilitatea acestei variabile este destul de redusă. Tații pentru care nivelul studiilor nu este asociat cu venitul și cu reușita școlară a copiilor patronii și liber întreprinzătorii fără angajați reprezintă sub 5% din populația vizată de noi. Vom utiliza, în continuare, instruirea de care au beneficiat părinții sau numărul mediu de ani de școală al acestora ca variabile desemnînd nivelul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
realitate este problematică. Un ultim aspect referitor la standardul material, luat frecvent în considerare, este acela al venitului mediu per membru de familie. Cu toate rezervele privitoare la declarațiile părinților, dorim să prezentăm relația care există între această variabilă și reușita școlară a copilului. Valorile variabilei cantitative au fost grupate în cinci categorii, pe același principiu ca fiecare dintre acestea să subsumeze un număr suficient de mare de indivizi. TABELUL 7.22. Asocierea dintre reușita școlară și venitul per membru de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care există între această variabilă și reușita școlară a copilului. Valorile variabilei cantitative au fost grupate în cinci categorii, pe același principiu ca fiecare dintre acestea să subsumeze un număr suficient de mare de indivizi. TABELUL 7.22. Asocierea dintre reușita școlară și venitul per membru de familie Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Venit/membru de familie Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Sub
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cu patru copii sau mai mult reprezintă elementul de "risc" maxim pentru eșecul școlar. Ne-am referit, printre variabilele "structurale" proprii familiei, la apartenența de sex a copilului. Au fetele performanțe mai bune decît băieții? TABELUL 7.23. Asocierea dintre reușita școlară și apartenența de sex a copilului Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Apartenența de sex a copilului Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
100% Total 44 13,5% 66 20,2% 86 26,3% 131 40,1% 327 100% În primii trei ani ai ciclului gimnazial, fetele au medii sub șapte într-o proporție de patru ori mai mică decît băieții. Privitor la reușita superioară, diferențele sînt sensibil mai mici, dar tot în favoarea fetelor: ele au șanse de 1,6 ori mai mari de a avea medii între nouă și zece. TABELUL 7.24. Mediile generale pentru fiecare an al gimnaziului și media la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
91 8,87 167 8,62 Media test național absolvenții a 8 clase 59 7,23 76 7,59 137 7,43 Avantajul fetelor se păstrează, de-a lungul tuturor celor patru ani de gimnaziu, la un nivel aproximativ constant. Reușita la testul național arată o diferență ceva mai mică, dar în același sens. Nu ne vom hazarda, în acest moment, să încercăm explicații ale acestei situații, ci ne vom limita la a arăta că pe lîngă apartenența la o familie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
vedea tabelul 1.5, Anexa 1). În finalul analizei noastre asupra relațiilor dintre aspectele structurale ale familiei vom reveni asupra modelelor de coeziune familială anterior definite pentru a stabili conexiuni între acestea și variabilele care s-au dovedit relevante pentru reușita școlară a tinerilor. Observație: Categoria de studii: "Maximum 11 clase" desemnează subiecții care au terminat cel mult școala profesională. TABELUL 7.25. Asocierea dintre coeziunea familială și studiile tatălui Modelul de coeziune familială Total COMPANIONAL BASTION PARALEL ASOCIAȚIE Studiile TATĂLUI
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
relevăm faptul că variabilele structurale avute în vedere nivelul de studii al părinților, rangul nașterii și apartenența de sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima rezidență a părinților au, toate, relevanța lor pentru reușita școlară a copilului. Ele nu trebuie, însă, privite ca factori cauzali: ele nu explică, ci vor să releve fundalul care poate facilita anumite concepții și practici educative ale părinților. Este plauzibil ca un părinte care are trei sau mai mulți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
membri ai cuplului prin naștere la mediul urban este asociată cu un nivel mai ridicat al studiilor, cu o talie mai scăzută a fratriei, cu un venit per membru de familie mai ridicat tabel 1.7, Anexa 1 și cu reușita școlară mai bună a copiilor tabel 1.8, Anexa 1. Categoria socio-profesională a tatălui, cu toate inadvertențele implicate de clasificarea indivizilor, a relevat relația strînsă dintre ocupație, studii, nivel de salarizare și reușita medie a copilului. Trebuie să ținem seama
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tabel 1.7, Anexa 1 și cu reușita școlară mai bună a copiilor tabel 1.8, Anexa 1. Categoria socio-profesională a tatălui, cu toate inadvertențele implicate de clasificarea indivizilor, a relevat relația strînsă dintre ocupație, studii, nivel de salarizare și reușita medie a copilului. Trebuie să ținem seama de faptul că toate aceste variabile legate de mediul familial, și care sînt legate, mai mult sau mai puțin intens, de reușita școlară a copilului, sînt, la rîndul lor, asociate între ele; prezența
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a relevat relația strînsă dintre ocupație, studii, nivel de salarizare și reușita medie a copilului. Trebuie să ținem seama de faptul că toate aceste variabile legate de mediul familial, și care sînt legate, mai mult sau mai puțin intens, de reușita școlară a copilului, sînt, la rîndul lor, asociate între ele; prezența unui singur "factor de risc" pentru eșecul școlar nu este concludentă, căci o anumită carență poate fi compensată. Dacă părinții cu studii superioare au venituri mici, dar un singur
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de coeziune familială, căruia i-am acordat un spațiu destul de amplu, reprezintă prima variabilă direct legată de relaționarea cuplului la membrii familiei, respectiv la spațiul social exterior acesteia. Axa închidere versus deschidere spre exterior s-a dovedit relevantă atît pentru reușita școlară a copiilor, cît și pentru nivelul de studii, talia fratriei, venitul per membru de familie. Axa fuziune/autonomie a membrilor familiei este mai puțin relevantă, probabil datorită caracterului puțin discriminativ al scalei folosite. Marea majoritate a mamelor a descris
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
va fi pregătit, probabil, să-și asume responsabilități, să ia decizii mai degrabă decît să se supună pur și simplu cerințelor exprimate de către adult. În capitolul următor vom analiza obiectivele educative formulate de către părinți și relațiile existente dintre acestea și reușita școlară a tinerilor. Capitolul 8 PRINCIPIILE EDUCATIVE ALE PĂRINȚILOR OBIECTIVE PE TERMEN LUNG Privitor la obiectivele pe termen lung formulate de către părinți, întrebarea care le-a fost adresată suna în felul următor: Pentru a pregăti copilul dumneavoastră să se bucure
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
patru domenii distincte: dorința de influențare în sensul autonomiei, acomodării valori instrumentale și obiectivele formulate în sensul dezvoltării capacității de cooperare și a sensibilității valori expresive. TABELUL 8.1. Procentul alegerilor mamelor pentru diferitele obiective educative pe termen lung în funcție de reușita școlară a copiilor Media generală clasele V-VI Obiectivele educative ale mamelor Sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Total Copilul trebuie stimulat: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Autonomie Să fie încrezător în sine, îndrăzneț
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
În tabelul 2.1 din Anexa 2 sînt prezentate comparativ răspunsurile soților și soțiilor, dar diferențele sînt mici, așa că ne vom limita la a analiza informațiile oferite de către mame. Itemii luați în considerare separat par a fi puțin relevanți pentru reușita școlară a copiilor. Totuși, în ceea ce privește autonomia, pentru categoria elevilor cu reușită superioară procentele alegerilor sînt constant superioare mediei. Per global, autonomia și acomodarea sînt alese, în mod evident, mai mult decît cooperarea și sensibilitatea. Valorile pe care își propun părinții
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
soților și soțiilor, dar diferențele sînt mici, așa că ne vom limita la a analiza informațiile oferite de către mame. Itemii luați în considerare separat par a fi puțin relevanți pentru reușita școlară a copiilor. Totuși, în ceea ce privește autonomia, pentru categoria elevilor cu reușită superioară procentele alegerilor sînt constant superioare mediei. Per global, autonomia și acomodarea sînt alese, în mod evident, mai mult decît cooperarea și sensibilitatea. Valorile pe care își propun părinții să le transmită în primul rînd sînt cele care vizează reușita
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
reușită superioară procentele alegerilor sînt constant superioare mediei. Per global, autonomia și acomodarea sînt alese, în mod evident, mai mult decît cooperarea și sensibilitatea. Valorile pe care își propun părinții să le transmită în primul rînd sînt cele care vizează reușita în plan social: a fi capabil de a se adapta la cerințele legitime exprimate de societate, dar a putea, în același timp, să ia decizii pe cont propriu, a-și croi propriul drum în viață. Sociabilitatea, în sine, este valorizată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fiecare tip de obiective educative. Teoretic, fiecare indicator poate lua valori între zero și patru, cu excepția celui referitor la autonomie, care poate lua valoarea cel mult trei. TABELUL 8.2. Asocierea dintre numărul de alegeri al mamelor pentru autonomie și reușita școlară a copilului Media generală din clasele V-VII Total Mama: nr. alegeri pentru AUTONOMIE Sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Nici una 6 17
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
trei itemii. Privitor la rezultatele slabe și mediocre, cu cît mamele aleg mai multe variante desemnînd autonomia, cu atît ponderea copiilor cu medii sub opt este mai mică. Opțiunile mamelor privind itemii subsumați acomodării nu par a fi relevante pentru reușita școlară, cu excepția situației în care acestea nu au ales nici unul dintre respectivii itemi. În acest caz, copiii au în proporție de 72% medii între nouă și zece, comparativ cu ponderea globală de 40,6% a se vedea tabelul 2.2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
superioară mediei cu 5% se înregistrează și pentru copii ai căror mame nu au ales nici una dintre variantele subsumate cooperării a se vedea tabelul 2.3, Anexa 2. Nici opțiunile pentru acest principiu educativ nu par să diferențieze copiii în funcție de reușita școlară. Numărul de alegeri făcute de mame pentru itemii desemnînd sensibilitatea nu este, nici el, relevant pentru reușita școlară. Ideea că veriga de legătură între resursele socio-economice parentale și performanța în planul educației formale o constituie accentul diferit pus de către
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
subsumate cooperării a se vedea tabelul 2.3, Anexa 2. Nici opțiunile pentru acest principiu educativ nu par să diferențieze copiii în funcție de reușita școlară. Numărul de alegeri făcute de mame pentru itemii desemnînd sensibilitatea nu este, nici el, relevant pentru reușita școlară. Ideea că veriga de legătură între resursele socio-economice parentale și performanța în planul educației formale o constituie accentul diferit pus de către părinți asupra valorilor educative pare a fi infirmată. Ne putem pune întrebarea, de fapt, dacă între răspunsurile părinților
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]