6,128 matches
-
noțiuni legate de structura noastră, parte a hățișului existențial uman. Simplificând, să presupunem că, într-o analiză practică a înțelegerii, avem în vedere doar faptul că fiecare dintre noi vorbim cel puțin o limbă. Ca români, evident, în primul rând, româna. Tot printr-o simplificare, dacă am sugera că inteligența umană stă și la nivelul raționamentului creativ obținut prin adunarea diverselor informații (vechi și noi), pe baza cărora pot fi obținute noi concluzii, am observa că limbajul uman este, într-adevăr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
două, la astfel de situații! Din acest motiv, vom apela și noi la concepția cea mai obișnuită conform căreia putem comunica doar în cazul în care interlocutorul nos tru are același cod, adică vorbește aceeași limbă. O limbă, cum este româna, este un cod suficient de complex. Fie el simplu sau complex, un cod este ,,un instrument care generează perechi alcătuite dintr-un mesaj și un semnal, în cazul limbii împerechează sensuri lingvistice cu sunete”2. împerecherea mesajelor și a semnelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sa din satul Golești Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori și chiar de robi. Deschiderea școlii a avut loc la 1 mai 1826 și aici se învăța româna, italiana, germana, latina, greaca și alte materii. Elevii trăiau într-un internat sub supravegherea profesorilor lor. La sfârșitul primului an de studiu, în loc de examen, elevii au jucat tragedia morală “Regulus”, realizând astfel un început de teatru românesc, după cum ne spune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
intitulat Vernisajul iubirii Editura Curierul Dunării București acesta reprezentând dublul crez artistic al poetei-pictorițe. în anul 2010 participă cu volumul Poeme în culori /Poemes en couleurs( Editura Nemesis Montreal) la Târgul Internațional de Carte, Montreal. Acesta conține poeme în limbile română si franceză combinate cu detalii din lucrări plastice. Autoarea a ales detalii din picturile personale pentru fundalul grafic al poemelor și nu a greșit . Cele doua tipuri de creație se combină într-o armonie perfectă. Fină, aluzivă, plină de rafinament
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
participat scriitori din Rusia, Finlanda, Muntenegru, Bulgaria, Anglia, din Israel (subsemnatul) și, desigur, scriitori din Ungaria. Cuvintele leagă mări și tări, dar, mai ales, dimensiunile poeziei. M-am bucurat să întâlnesc acolo, încă pe cineva a cărui limbă maternă e româna, ca a mea, {îmi place să spun asta deși, am plecat de la vârsta de zece ani din România și mi-am făcut studiile în limba ebraică}. Am schimbat cărți cu Veronica, și am avut bucuria să-mi fie lansată cartea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-i tipărită cartea’’Piruett golyalabakon’ la Editura’’Amon’’, din Budapesta, în traducerea Juliei Schiff, din Germania. Coordonatorul volumului și editor, Aron Gaal. Nu credeam în zilele acelea că traducerile din Ungaria vor deveni cu timpul o carte în două limbi: română ebraică. Dar asta s-a întâmplat, ceea ce dovedește și cât de bine a fost aleasă tema congresului: cuvintele poetice, leagă limbi și popoare. Cuvintele au fost mai puternice decât mine, poemele semnate de Veronica Balaj, s-au transformat în poezii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Blach nu este cumva brunet, cu un ten mai închis la culoare decât germanul acela „blond”, ca spicul grâului și la păr și la piele, pe care îl știe toată lumea? Interesant este faptul că și regretatul scriitor francez de origine româna, Virgil Gheorghiu, în romanul său „Ora 25” îl prezintă pe personajul principal Ioan Moriț (Johan Moritz, interpretat de Anthony Queen în filmul cu același nume), un țăran originar din creuzetul multinațional al Transilvaniei, incert ca naționalitate, care pe parcursul cărții se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
revăzut foarte atent traducerea engleză, și lui Scott S., și finalmente lui Janet R.). Oricum, țineam mult ca această carte să apară și în limba engleză, care era limba lui Matthew. Eu n-am putut s-o scriu decît în română - în limba în care dialoghez cu mine însumi -, deși multe din citatele din jurnalele mele despre cursul epilepsiei lui, care l-a ucis în 2003, au fost scrise în engleză și a trebuit să le traduc pentru a le introduce
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba țiganilor din România. De altfel, Vasile Bogrea evoca, în articolul citat, o
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
Șchiop vine și scrie un roman oarecum al resemnării care nu poate face priză prea bună tocmai datorită mediului (sub)cultural încă necopt, netrecut prin succesiunea vârstelor firești. Câteva lucruri îmi sunt și mai clare acum, după lectură celor trei române deja menționate. În primul rând, dificultatea de a grefa atitudinea anti- pe o Poveste, pe un subiect narativ. Paradoxal, toate aceste române sunt retorica pură, cu toate ca reclamă violent un background existențial pe cât de critic, pe atât de concret, declarat în afara
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
cine era în sală-cine mai avea curaj să se uite-? dar știam că era și Șefu și doamna Călinescu. M-am uitat la comisia ce era pe podiumul catedrei. Catedră fusese scoasă și fuseseră puse 5 scaune; pentru profesorul de română, de franceză, de istorie, de geografie și nu mai știu pentru cine era al cincilea. S-a așternut o liniște mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având cred 160 pulsul pe minut. Cand în fine am avut curajul să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având cred 160 pulsul pe minut. Cand în fine am avut curajul să mă uit la comisie mi-am dat seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu eram al patrulea-și ne-a dat subiectele pe câte o bucățică de hârtie. Prima materie la care urma să fim chestionați fiind română. Ulterior urma să ni se dea și celelalte subiecte. Nici nu știu cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vultur” (în attach - ideea de la care a pornit românul), cartea a patra din ciclul „MOARTEA ROȘIE”. Iată care sunt primele trei: „Dubă din noapte” (român publicat), „Călugărul de la Sâmbătă” și „În fața glonțului”. „Dubă din noapte”, revăzut, cât și celelalte trei române care încheie ciclul vor fi publicate în cursul anului 2011. Vă doresc și Dumneavoastră spor la scris, dar și sănătate, că fără ea nu se poate! Ioan BARBU (cine se școală de dimineață... Poate că nu a existat deținut politic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
excelent recital de pian a sustinut Dan Grigore, cu piese de Brahms, Schuman și Schubert. A doua zi, pe 28 septembrie, ora 17,00, 2010, în cadrul Librăriei Humanitas Kretzulescu, a avut loc lansarea seriei de autor Herta Müller cu două române: Leagănul respirației și Călătorie întrun picior. Au urmat autografele. Herta Müller, scriitoare germană, originară din România, din satul Nițchidorf, născută la 17 august, 1953, a traversat cu stoicism și încrâncenări vremurile roșii, până când, în 1987, a emigrat în R.F.G. Publicase
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Montréal 2010, ajuns la a 33-a ediție. De fapt privirea mi-a fost atrasă de un anunț „pentru prima dată la Montréal” și de o Fotografie a unui bărbat tânăr, surâzător, emanând o bună energie, autor a peste cinci române de dragoste de succes, toate ajunse că filme pe ecran. O performanță ieșită din comun, m-am gandit eu și am hotărât să îl cunosc! Una din ședințele de autografe ale desenului „porte bonheur” a avut loc vineri 19 noiembrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pentru a-i aminti de momentele cheie: Congresul al X-lea de dacologie, Festivalul Cetăților Dacice de la Cricău, județul Albă, excursia la Sarmisegetuza în ziua de Sânziene, vizita la Peșteră lui Zamolxe din Polovragi, prima tabăra Zamolxis 2009, Festivalul Zilelor Române Zalău 2009, excursia personală de 10 zile în Munții Bucegi, prima excursie la portul antic Tomis din Constantă, călătoria în Moldova la Cetatea Neamțului, a doua tabăra Zamolxis 2009 în Munții Bucegi, a doua excursie la portul antic Tomis din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Emil Brumaru Felii de pîine unse cu magiun, Vagoane vechi trase pe linia moartă, Îngeri strigîndu-mă cu vocea spartă, Pe stradă, cînd mă duc sfios la școală Spre-o profă de română ideală, Care predă "adverbu'"-n pielea goală? Chipiul cefere, frageda haltă Răsfrîntă-n zori în cea mai pură baltă De pe-un peron cu semafor, cișmeaua, Mama-n capot, ascunsă de perdeaua De la etaj, pîndind, în coate, trenul, Fără chiloții roz
Ce-o să-mi aducă oare Moș Crăciun? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7754_a_9079]
-
2 martie 1929 "Seară cu Eugen Ionescu ș...ț Malentendus familiers!" Dar sînt zeci de alte însemnări în care Eugen e un român ca oricare altul, un coleg sau prieten obișnuit. De altfel rapiditatea cu care colegii lui trec de la română la franceză arată că și ei se simt bine în rolul de francez, și ei pot să adopte ad hoc identitatea aceasta. Concluzia este așadar că tînărul Eugen Ionescu își asumase probabil un anume rol de "francez" printre români, ceea ce
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
care nu spune un garçon, cum se face îndeobște, ci un Roumain, iar tatăl îi face pe loc, micului român urarea să devină un mare român. Ceea ce nu împiedică întreaga generație să se exprime mai bine în franceză decît în română (adică să poată exprima lucruri pe care româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
îndeobște, ci un Roumain, iar tatăl îi face pe loc, micului român urarea să devină un mare român. Ceea ce nu împiedică întreaga generație să se exprime mai bine în franceză decît în română (adică să poată exprima lucruri pe care româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește în limba franceză, studiază la Paris, se exilează
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
recitesc volumele, subțiri, ale unor foști colegi de liceu. De pe ultima copertă mă privesc bărbați cărunți sau cu părul alb, din prezentarea de sub portret aflu că e prima lor carte tipărită. Și-mi amintesc: aveau notele cele mai bune la română, publicau versuri în gazeta de perete, ba chiar și în foaia județeană, erau micii noștri eroi, ai clasei, ai anului, ai școlii. Apoi, viața-neviața i-a trimis în locuri îndepărtate, i-a împins la margine, i-a obligat să facă
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
America, unde trăiește de vreo două decenii. - Aveți dreptate. Am auzit că Institutul Cultural Român, sub conducerea domnului Patapievici, are o bună inițiativă în acest sens. Problema este să găsești editori, oameni de talent care să traducă frumos, expresiv din română în alte limbi de largă circulație. - Ați adus vorba, în discuția noastră, de câteva ori, de talentul în a scrie o carte, fie ea și de istoriografie, politologie. Ce tip de scriitură vă este mai aproape? - Sunt pentru scrisul expresiv
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Mircea Mihăieș O prostească mândrie cu iz patriotic ne-a deprins, în liceu și facultate, să credem că româna e o limbă perfect unitară, vorbită absolut identic fie că locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu un mic amănunt și o măruntă condiție: să apelăm la româna "standard", la aceea învățată în școală și vorbită (înainte de 1990, desigur!) la radio și la televizor. Altminteri, tare mi-e teamă că, mai ales la nivel de lexic, vor exista suficiente sincope în conversație și destule priviri întrebătoare. N-am
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii și lecturilor. Îmi imaginez că nu foloseam chiar tot timpul "româna cultă", că în țipetele isterice de pe terenul de fotbal unde-mi petreceam mare parte a timpului "recădeam" în vernaculara folosită dezinvolt de toți cei din jur. Pe la optsprezece-nouăsprezece ani, în primele drumuri la București, am avut o veritabilă revelație auzind
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]