6,494 matches
-
și-au petrecut o parte din existența lor Creangă și Sadoveanu și s-a născut o pleiadă de scriitori intrați în istoria literaturii. Tot aici s-au ivit artiști plastici de talia lui Aurel Băeșu și Ion Irimescu și nici savanții n-au ocolit această oază pe drept cuvânt numită de George Călinescu Florența României. BELDICENII I La 26 octomvrie 1844 (an însemnat pentru literatura română) se naște la PreuteștiSuceava cel ce va fi comisarul de poliție, profesorul, arheologul și literatul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
s-a văzut nevoit să-și facă altă față, din păcate sub umbrela unui regim care, programat, înlătura elitele. Universitatea și-a redeschis porțile în condiția în care marile personalități, revenite, erau acum epurate. Academicianul Ștefan Bârsănescu zăcea în pușcărie, savantul Theofil Simenschy își găsise o umilă slujbă de contabil, ilustrul Ștefan Cuciureanu era, în timpul primului festival mondial al tineretului, șofer de taxi în București. Un Mangeron, un Alexandru Dima fuseseră și dânșii ținuți departe de catedrele ocupate de câțiva iluștri
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care încheia la Iași o serie ilustră începută cu B.P. Hasdeu și Al. Philippide. Pentru un motiv rizibil, în 1946 Theofil Simenschy fusese epurat din circuitul universitar: refuzase să devină membru al Academiei de științe sovietice. I s-a părut savantului, membru între altele al Academiei din Lyon la propunerea lui Antoine Meillet, că principiile Naukăi nu se potrivesc cu ale celorlalte academii. Din partea sa refuzul nu era unul politic, ci un simplu scrupul de om corect. Cum s-ar zice
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a douăsprezece dialecte diferite. La Simenschy asta nu constituia însă decât o parte minoră a bagajului său lingvistic. Ceea ce uimea la profesor era profunzimea cu care aprofunda fenomenul limbii. Deși pentru studenții săi Theofil Simenschy era un nec plus ultra, savantul avea propriile lui venerații: era plin de reverența în fața gramerianului antichității sanscrite, Pănini, pe care profesorul îl considera un Homer al gramaticii. Acesta comprimase legile unei limbi complexe precum sanscrita în formule de o lapidaritate algebrică. Apropo de limbi, graiuri
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai mare nevoie de conducători harnici, culți, demni și pregătiți pentru această frumoasă și grea misiune. Î.P. Sfințitul Nectarie este dintre aceștia». Astfel scria în 1925, la puțin timp după înscăunarea lui Nectarie Cotlarciuc în scaunul mitropolitan din Cernăuți, savantul teolog Romulus Cândea, „întrezărind astfel o perspectivă de un deceniu și ceva de prosperare a bisericii bucovinene, sub un chiriarh vrednic și înțelept, de o benefică chemare dumnezeiască”. Într-adevăr, ținând cont de situația politică, culturală, economică în care se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a impresionat pe nimeni. Nici Hortensia Papadat-Bengescu, după război, sau Camil Petrescu n-au rupt inima târgului, deși acesta din urmă continuă să fie tradus: a fost tradus recent și în spaniolă. Mircea Eliade a beneficiat de faima sa de savant și s-a făcut mai cunoscut decât toți contemporanii săi care scriau în românește. Tot degeaba! La fel se poate spune și despre Zaharia Stancu, care umbla cu „sandale de aur” prin lume, sau despre Paul Goma, impus nu numai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
franceză preferând acest termen celui de ,,paranoia" - pentru un tip bine circumscris de tulburare delirantă cronică, care trece prin patru stadii, după o perioadă de incubare: neliniște halucinatorie, persecutorie, ambițioasă (période ambitieuse) și, în final, demențială (dementia). Ceea ce reține atenția savantului francez sunt dereglările foarte bine structurate: "avem aici o specie patologică bine definită, cu o evoluție extrem de sistemică (magistralement systématique), distingându-se atât prin absența sau prezența unei predispoziții (degenerescență ereditară) cât și prin evoluția ei "ciclică" regulată, persecutorul devenind
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
gravis) apare mai timpuriu, seamănă inițial cu paranoia, dar se manifestă printr-o "dezintegrare pronunțată a vieții psihice" în timp și, mai ales, prin "tulburări emoționale și volitive, din care cauză este considerată o formă de dementia præcox (1919: 154). Savantul german menține un hotar clar între bolile psihiatrice majore, precum paranoia și dementia præcox, ori schizofrenia. Deși viziunea sa asupra maladiei a suferit destule modificări și completări în timp, paranoia a rămas o dereglare primară cronică, stabilă, caracterizată prin prezenta
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
este rezultatul unei dezvoltări lente "înăuntrul" personalității pacientului, nu o erupție, subită și inexplicabilă a unei psihoze, cu alte cuvinte, un "proces". Paranoia devine astfel un fel de dereglare a personalității mai mult decât o boală patologică a creierului, astfel încât savantul poate clama: "Poți reconstrui întreaga viață a unui pacient pe baza trăsăturilor lui de personalitate" (1990: 122). Ideea nu era nouă, dar metoda de studiu propusă era unică. Jaspers studiase câțiva pacienți în detaliu, adunând informații biografice despre ei, dar
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de a surprinde un om atât de serios schițând cancanul pe scara rulantă a bibliotecii lui înțesate de autori greci, sau de a ascunde litografii libertine în sala cu marii maeștri ai picturii. Odobescu trebuie să fi lucrat, în adevărat savant, cu fișe, strângând într-un pachet de pe drumul ocupațiilor lui tot ce avea vreun raport cât de superficial cu vorba "vînătoare", și tot umorul stă în punerea în pagină, prin asociații sofistice, a lucruri atât de disparate. Tehnica lui Odobescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndreptăți să atace pe Eminescu, găsindu-l "boem de o speță puțin amabilă, camarad incomod", om cu inspirație "bolnăvicioasă", de melancolie "moștenită", de cultură "superficială" și alte asemenea inepții filistine. Mai onest într-un fel, fără atâta insidioasă tehnică de savant, un Grama, teolog de la Blaj, găsi că Eminescu n-a fost "nice geniu, nice poet" și că jugul lui e rușinos, căci ne e subjugat "sînge din sângele nostru". Printre "criticii" vremii se prețuia în mod deosebit cronicarul dramatic Al.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Natural, tot ce se bizuie pe progresul de informație se vulnerează prin același principiu. N. Cartojan s-a specializat în literatura veche, îndrumînd la studiipozitive o sumă de tineri și provocând foarte utile ediții de texte, el însuși urmărind în savant eminent itinerariul unor cărți populare ca Alexandria și Erotocritul. În rândul criticilor trebuie prenumărat emeritul lingvist Iorgu Iordan, care în savante studii de gramatică fonologică și stilistică face un examen vast al limbii scriitorilor români, îndreptățind științific libertățile pe care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numit de el “factor ereditar” sau “esența ereditară”. Din păcate, lucrările științifice ale lui Mendel au fost ignorate mai bine de 30 de ani. Abia în anii 1989 -1900 lucrările lui Mendel sunt cunoscute și apreciate, deși o serie de savanți, cum ar fi Miciurin, Timiriazev, etc., neagă valabilitatea legilor enunțate de acesta și importanța lor pentru descifrarea mecanismelor ereditătii. Insuși Tomas Hunt Morgan, care a enunțat teoria cromozomică a eredității, considera că Mendel a răspuns doar la întrebări facile care
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
drojdiilor, ca agenți ai proceselor fermentative. Deși, prima descriere a acestor microorganisme datează din 1680 și aparține lui ANTONY van LEEUWENHOEK, nimeni nu a făcut legătura între aceste "animalicule" și fermentația alcoolică. Prin lucrarea "Etudes sur le vin" aparținând marelui savant PASTEUR, anul 1866 a însemnat debutul în atenția cercetării științifice a acestor microorganisme. PASTEUR a demonstrat științific, implicarea și rolul drojdiilor în fermentația zaharurilor și producerea alcoolului. Evoluția studiului drojdiilor a fost inerent corelată cu utilizările lor practice. Există mai
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de un anumit tip la "criza" teoriei și criticii literare, dar poartă, inevitabil, și pecetea acestei crize. Toate cele trei dificultăți semnalate se reflectă în lucrarea lor. Principalul autor (cf. prefața la ediția I), René Wellek *1 este un mare savant, autor al amplei A History of Modern Criticism - 1750-1950 (O istorie a criticii moderne - 4 vol., 1955-1965) și al excelentelor Concepts of Criticism (Concepte ale criticii - 1963), și totuși nu a devenit un "director de conștiință" în S.U.A. Același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
uluitoare informație, selectată cu discreție și pondere, Teoria literaturii lui Wellek și Warren mi se pare a fi o carte clasică nu numai prin calitățile ei științifice, dar și prin tipul de personalitate intelectuală - și umană - al autorilor ei. Acești savanți, de formație asemănătoare, întruniți într-o simbioză perfectă, reprezintă veacul nostru în ceea ce s-a numit alexandrinismul său, în această integrare calmă, înțeleaptă a unor direcții opuse, privite cu un echilibru care include un ușor scepticism de intelectual puțin obosit
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
martiri, la copiii și soțiile acelor martiri. În noaptea sechestrării și aducerii lui la mormântul legionarilor ștrangulați, Iorga s-a simțit ca Irod în fața capului sfântului Ioan Botezătorul adus pe tipsie de fiica Irodiadei. Pentru a scăpa de acest moment, savantul i-a determinat pe sechestratorii lui să-l ucidă. Dar, cei 312 martiri legionari sunt un număr mic față de zecile de mii care au fost uciși pe timpul guvernării lui Antonescu, și apoi în temnițele comuniste. Și totuși, îl auzim pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca fiind un nume (nomen) devine ulterior o divinitate (numen). Exemplu: mitul lui Cronos care își devorează și își regurgitează copiii este expresia „mito-poetică” a cerului care își adună norii, dându-le apoi drumul, va scrie Mircea Eliade, comentând teoria savantului german. M. Müller își va argumenta ideile plecând și de la adorarea luminii de către vechii indieni. Pentru aceștia, lumina se transforma într-un adevărat zeu. Lumina naturală - prin adorație - va deveni zeul Dyauș, iar focul se va metamorfoza în zeul agni
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care i aducea Veronica Micle la el, la Botoșani. Vom face legăturile necesare între evenimente și ne vom da seama că poetul era invitat în Capitală pe o cale regală, ca pentru o reconquistă. Nimeni altul decât Eduard Gruber, tânăr savant apropiat al familiei Micle dar și a lui Mihai Eminescu, este acela care la 19 aprilie 1888 va ține, la Atheneul Român, conferința „Stil și gândire” în centrul căreia se află analiza operei și referințe importante la viața lui Mihai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Gruber preluase arhiva lui Creangă (ce mai rămăsese din ea), frecventa arhiva Veronicăi Micle și, din aceleași amintiri ale lui Artur Gorovei, aflăm că avea o impresionantă arhivă personală formată din răspunsuri la un chestionar pe care-l răspândise printre savanții din lumea germanică în legătură cu preocupările sale de psihologie experimentală. De altfel, scria foarte des, scrisori lungi care se constituie, ele însele, în arhive; cea a lui Artur Gorovei pare impresionantă de vreme ce el citează din mai mult de 10 scrisori primite
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se despărțea de „Revue scientifique”, de „Le Livre”, și mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ne erau acum familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim sau să-l ascultăm pe el citindu-le. într-o zi Gruber intră ca o furtună în casa lui Beldiceanu și, abia răsuflând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
omenești” să creeze în nici un chip ori, dovezile de creație ale lui Eminescu scot din discuție diagnosticul. Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație, pe care doctorul Ion Nica o ia drept raport autoptic și o discută ca atare, este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, ea se regăsește, ca interpretare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în fața raportului de autopsie întocmit de Al. Șuțu după moartea lui Mihai Eminescu. Nisip în ochi deschiși Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Bine ar fi să putem vedea în Al. Șuțu un creștin fercvent.. Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, partea din ea care interpretează boala lui Eminescu se regăsește în interpretările de bun simț ale lui Ion Nica întărite
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]