6,135 matches
-
naturali nu pot cere întoarcerea acestuia. Dacă cineva lovește pe altcineva de rang mai înalt, va fi biciuit în public de șaizeci de ori. Dacă cineva lovește pe altcineva de același rang, va plăti o mina de aur. Dacă un sclav lovește un om liber, îi vor fi tăiate urechile. Dacă un bărbat lovește o femeie însărcinată, iar aceasta pierde sarcina, el îi va plăti zece șekeli. Dacă un constructor construiește o casă, și o construiește bine, proprietarul va plăti doi
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
ale guvernului. Existau diferențe foarte mari din punctul de vedere al banilor și al averii între oamenii bogați și oamenii de rând. Oamenii obișnuiți depindeau foarte mult de recoltele lor, deoarece aveau bani foarte puțini. Oamenii bogați aveau foarte mulți sclavi, și de obicei aveau foarte mulți bani. 1 talant = 60 mina = 3600 șekeli = 30 kg de argint 1 mina = 60 șekeli = 500 grame de argint 1 șekel = 8,333 grame argint Monedele de argint nu erau din metal pur. Aproximativ
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
de soldați. În apropierea cetății existau 200 case acoperite cu stuf în care locuia populația săracă, un han, o baie publică, vii și livezi. Guvernatorul local era responsabil cu pază drumurilor comerciale și cu perceperea taxelor vamale în piețele de sclavi.. În timpul războaielor ruso-otomane din 1768-1774 și 1787-1791, Tatar-Bunarul a fost ocupat de trupele ruse. La 22 septembrie 1770, cetatea Tatar-Bunar a fost cucerita de către trupele rusești conduse de colonelul Fiodor Denisov, apoi a revenit Porții Otomane prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Românești, Dan I, dăruiește Mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”. Curând după sosirea lor în România, romii au devenit sclavi ai boierilor care deja locuiau acolo. Condițiile romilor au fost neînduplecate. Pedeapsa cu moartea a fost des întâlnită: “un sclav care viola o femeie era ars de viu”. În Transilvania (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), dacă un rom vorbea
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”. Curând după sosirea lor în România, romii au devenit sclavi ai boierilor care deja locuiau acolo. Condițiile romilor au fost neînduplecate. Pedeapsa cu moartea a fost des întâlnită: “un sclav care viola o femeie era ars de viu”. În Transilvania (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), dacă un rom vorbea limba romani (țigănească) primea douăzeci și cinci de lovituri cu biciul. Hainele lor tradiționale au fost interzise de asemenea în Transilvania. Mulți
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
populația țării, iar în Moldova 12.000 , reprezentând 0,8% din populația statului. Recensământul din Transilvania din 1850 confirmă o proporție de 2,2% de romi din populația totală. În secolul XIX s-a ivit o schimbare în atitudinea față de sclavi, nu doar în România ci și prin toată Europa, astfel, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856. Prima declarație a libertății sclavilor a fost
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
atitudinea față de sclavi, nu doar în România ci și prin toată Europa, astfel, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856. Prima declarație a libertății sclavilor a fost data în anul 1848, dar din cauza faptului că guvernul acela a fost slab și nu a durat mult timp, nici acest decret nu a durat, nici nu a făcut mai nimic. În Moldova și Valahia s-au mai
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
contra unor sume importante de bani și aur, în cadrul unei filiere „mafiote” formate între clanurile de romi, Securitate și Miliție. Tradițiile sunt o parte esențială a vieții pentru romi. Acest grup etnic a păstrat multe din tradițiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat și important eveniment din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorată și strălucitoare. Există mult dans și multă muzică. Una din tradițiile care iese la iveală astăzi
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
râului Hudson, a primit numele de Albany. În 1683, Iacob a fost numit guvernator al Companiei Golfului Hudson, dar nu a exercitat niciodată acestei funcții A avut un rol important în Royal African Company care se ocupa de comerțul cu sclavi africani. În timpul anilor petrecuți în Spania și Franța, ducele de York s-a apropiat de religia catolică, participând împreună cu mama sa Henrietta Maria, și ea catolică, la slujbe religioase. Între 1668 și 1669, Iacob a decis să abandoneze religia anglicană
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
la 24 iulie 1783, fiind cel ce va duce mai departe neamul întemeiat de primul Bolívar venit în Lumea Nouă în 1590. Simón Jose Bolívar a moștenit o avere însemnată de plantații de trestie de zahăr, case, ferme, moșii și sclavi, avere strânsă de strămoșii săi care toți au fost venezueleni influenți în corpul de funcționari ai monarhiei spaniole. La nașterea sa, tatăl său avea vârsta de 47 ani de ani. Simón Jose Bolívar era băiatul cel mai mic și toți
Simón Bolívar () [Corola-website/Science/304950_a_306279]
-
de la Buda, Tommasi, care menționează o armată formată din circa 60.000 de soldați, însoțiți de circa 30.000 mercenari. În componența acestei armate se numărau "ienicerii" (trupele de elită); pedestrașii; "spahiii" (cavaleria feudală); "saialii" (trupele de sacrificiu formate din sclavi care puteau să-și câștige libertatea în cazul că supraviețuiau); "achingiii" (arcașii); "silahdârii" (gărzile armelor sultanului, de asemenea protejau flancurile); "asabii" (lăncierii); "beșlii" (cei care mânuiau armele de foc); și gărzile praetoriene care serveau ca garda de corp a sultanului
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
descrise și ritualurile de trimitere a solilor la Zalmoxis (aruncarea în suliți) ca și alte rituri (tragerea de săgeți către cer). Urmează un pasaj destul de controversat referitor la Zalmoxis: după ce și-a petrecut o parte din viață în Samos, ca sclav, dar și discipol al filozofului Pitagora, Zalmoxis se reîntoarce printre ai săi. Majoritatea cercetătorilor consideră acest pasaj ca pe o intenție de a-l așeza pe Zalmoxis, și prin el întreaga cultură geto-dacă în tradiția spiritualității grecești. Se descriu în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
aflată în orașe din afara Italiei. S-a introdus portul coroanei, "adoratio" (obiceiul prosternării), "proskynesis" (sărutul poalei mantiei imperiale), iar purpura era rezervată numai împăraților, succesorii săi finalizând procesul de tranziție spre teocrația puterii imperiale. Pe plan juridic, se pedepsea uciderea sclavilor și era permisă emanciparea acestora. Dar căsătoriile dintre oamenii liberi și sclavi erau interzise. Se interzicea despărțirea fraților la împărțirea pământurilor. Colonii erau legați de pământ. Întemnițarea nelimitată fusese interzisă. Clerul era scutit de impozite și corvezi. Templele păgâne erau
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Dunării. Germanicii s-au stabilit în urmă războaielor și pe baza unor tratate ""foedus"" care le permitea nou-veniților să se instaleze că ""hospites"" ai imperiului. Imperiul renunța la o treime din pământurile din anumite regiuni și la o treime din sclavi, unii istorici considerând că migratorii dețineau teritorii că simple posesiuni, alții susținând că germanicii dețineau cu titlu deplin pământurile cedate, alții considerând că românii deținători de pământuri plăteau o treime din taxe către germanici. În primele secole ale erei noastre
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
în Hispania, fiind rechemați în Galia, în [418]], de către patricianul Constantius, viitorul împărat, fiind amplasați între Loara și Garonne, în provincia Aquitania Secundă pentru a menține securitatea imperiului din interior în lupta cu grupările Bagaudae, ce erau alcătuiți din foști sclavi, tâlhari, fermieri și ciobani, precum și aristocrați decăzuți ce luptau împotriva autorităților locale, confiscând pământurile aristocraților nemulțumiți de taxele tot mai mari. În 409, în regiunea Armorica, Bagaudae au înlăturat stăpânirea română, iar vizigoții au preluat o parte din domeniile în
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
mai înalt decât cel de "patricius". Populația burgunda numără 80 000 de indivizi în cadrul sistemului "hospitilas" ce fusese impus prin tratatul de la 443, reînnoit în 456 pentru teritoriile de pe Ron. Burgunzii primeau două treimi din pământuri și o treime din sclavi, împărțind cu românii jumătate din pământurile defrișate. Nu au primit loturile de pământ, ci doar dreptul de a ridica impozite de pe acestea, și aveau obligații militare față de rege. Așezările burgunde erau concentrate în regiunea franceză a Elveției, în Munții Jură
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
insule. Unicul golf din marea Beaufort, care se întinde între insulele Banks și teritoriile de Nord-Vest, a primit numele de Roald Amundsen. Cel mai mare fluviu, care se varsă în marea Beaufort, este Mackenzie, cu izvorul în Marele Lac al Sclavilor. Sistemul său fluvial este considerat al doilea ca mărime din Statele Unite, după sistemul Mississippi- Missouri. Clima este polară. Temperatura apei se menține aproape de 0 °C tot timpul anului. Temperatura medie atinge -28 °C în luna ianuarie și +4 °C în
Marea Beaufort () [Corola-website/Science/305098_a_306427]
-
împlinirii a 50 de ani. Deși au existat multe memorii scrise de foștii deținuți și prizonieri, evenimentul a primit un minim de atenție internațională. Astăzi în Rusia și Kazahstan aproape că nu există nici un memorial public al sistemului muncii de sclavi practicat în fosta URSS, iar cele care există sunt ridicate de baltici, nemți, polonezi, italieni, români adesea prin eforturi private (nu publice). Au fost făcute foarte puține documentare. Orașul Vorkuta are un muzeu modest. Există foarte puțin efort din partea oficialităților
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
Sparta, fapt care a determinat un atac din partea atenienilor. După un deceniu de lupte, Melos a fost cucerit de către atenieni, iar populația a fost supusă unor teribile consecințe. Bărbații au fost căsăpiți în totalitate iar femeile și copii luați ca sclavi de către atenieni. Înainte de a începe operațiunile militare, comandanții atenieni Cleomedes și Tisias au trimis soli. Tucidide relatează în scrierea sa dialogul dintre solii atenieni și reprezentanții melienilor. Părerile asupra autenticității dialogului sunt împărțite. De exemplu în dialogul melian sunt discutate
Dialogul melian () [Corola-website/Science/306185_a_307514]
-
în Grecia apar într-o inscripție datând din anul 300 - 250 IC, inscripție găsită la Oropos, un mic orășel pe coastă, între Atena și Beoția, inscripție care se referă la “Moscos, fiul lui Moshion, evreul”, fiind vorba probabil despre un sclav. Romanioții sunt evrei, la origine deosebiți de cei sefarzi și de cei așchenazi. Este posibil ca primii evrei să fi ajuns în teritoriile elenizate (în Antichitate, practic toate coastele și orașele mari ale Imperiului Roman de Răsărit) după zdrobirea revoltelor
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
Corbul a locuit până la moarte în același loc în care s-a stabilit. Multe dintre titlurile sale au fost editate în franceză, poloneză, rusă, arabă. A început să scrie încă din adolescență. „Babel Palace” este scris la 16 ani și „Sclavii pământului” este al doilea roman scris de Vintilă Corbul, la numai 18 ani, ... și ultima carte publicată înainte de a fi trecut de către comuniști pe lista scriitorilor interziși. "Căderea Constantinopolului" este creația cu cel mai mare succes al lui Vintilă Corbul
Vintilă Corbul () [Corola-website/Science/304770_a_306099]
-
și Minorca, au fost obținute în urma aceluiași conflict, dând Marii Britanii pentru prima dată prezența teritorială în Marea Mediterană. Pacea de la Utrecht (1713) a încheiat războiul, și cedarea oficială a teritoriilor cucerite de britanici. De asemenea, extindea drepturile britanice asupra aprovizionării cu sclavi și a altor mărfuri comerciale destinate coloniilor spaniole din cele două Americi, și ca rezultat stabilea statutul Marii Britanii ca putere maritimă aproximativ egală cu puternicii competitori europeni. Prima colonie de exploatare din Indiile de Vest a fost Saint Christopher (mai
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
Saint Christopher (mai târziu Saint Kitts), achiziționată în 1623. Plantațiile engleze înființate în Indiile de Vest au fost lucrate inițial de ucenici albi aduși din Anglia. Plantațiile de tutun sunt înlocuite cu cele de trestie de zahăr lucrate însă de sclavi aduși din Africa. În 1655, Anglia a cucerit Jamaica de la Spania - prima colonie engleză obținută prin forță. În 1670, Anglia și Spania au semnat Tratatul de la Madrid, în urma căruia Spania recunoștea posesiunile engleze caraibiene. Comerțul cu zahăr s-a extins
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
obținută prin forță. În 1670, Anglia și Spania au semnat Tratatul de la Madrid, în urma căruia Spania recunoștea posesiunile engleze caraibiene. Comerțul cu zahăr s-a extins, și Compania Regală a Africii, fondată în 1672, a adus un număr mare de sclavi africani în Caraibe. Marii plantatorii ai insulelor engleze obțineau forța de muncă necesară, dar se temeau de posibila revolta a sclavilor negri care le puteau periclita siguranța proprie. La sfârșitul anilor 1670, sclavii negri constituiau majoritatea populației insulelor engleze. La
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
cu zahăr s-a extins, și Compania Regală a Africii, fondată în 1672, a adus un număr mare de sclavi africani în Caraibe. Marii plantatorii ai insulelor engleze obțineau forța de muncă necesară, dar se temeau de posibila revolta a sclavilor negri care le puteau periclita siguranța proprie. La sfârșitul anilor 1670, sclavii negri constituiau majoritatea populației insulelor engleze. La începutul secolului XVIII, interesul public pentru afacerile de peste mări a scăzut. În timpul lungii guvernări prezidate de Robert Walpole, s-a adoptat
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]