6,897 matches
-
Ibidem. 1188 Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 33. 1189 Ibidem. 1190 Ibidem. 1191 Vezi Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 127. 1192 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 237. 1193 Ibidem, p. 238. 1194 Mises vorbește despre următoarele principii ale distribuției în socialism: distribuția egală per capita; potrivit serviciului prestat comunității, potrivit nevoilor individuale, după meritul fiecăruia. Vezi și Ludwig von Mises, Socialismul. O
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 237. 1193 Ibidem, p. 238. 1194 Mises vorbește despre următoarele principii ale distribuției în socialism: distribuția egală per capita; potrivit serviciului prestat comunității, potrivit nevoilor individuale, după meritul fiecăruia. Vezi și Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 99. 1195 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 240. 1196 Ibidem, p. 97. 1197 Ibidem, p. 99. 1198 "Este cert că un stat care-și asumă dirijarea activității economice
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
socialism: distribuția egală per capita; potrivit serviciului prestat comunității, potrivit nevoilor individuale, după meritul fiecăruia. Vezi și Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 99. 1195 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 240. 1196 Ibidem, p. 97. 1197 Ibidem, p. 99. 1198 "Este cert că un stat care-și asumă dirijarea activității economice va fi nevoit să-și folosească puterea pentru a realiza idealul de dreptate în distribuție
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Comunismului", ESPLP, 1955, ediția a III-a, pp. 483-484. 1204 Alfred Lemnitz, Banii și funcțiile banilor în socialism și în perioada de trecere de la capitalism la socialism, Editura Științifică, București, 1958. 1205 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 86. 1206 Ibidem, p. 76. 1207 În opera sa, Calculul economic în societatea socialistă, Mises arată: "În condițiile de piață valoarea obiectivă de schimb a bunurilor devine unitate pentru calculul economie. Aceasta aduce un întreit avantaj
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
celelalte nu prin limitările provenite din limba vorbită, de localitate, funcție sau specializare, ci, în primul rând, prin statutul ei social." F. Engels și K. Marx, ocupându-se de situația clasei muncitoare, au dat o definiție din punct de vedere sociologic și filozofic, arătând că o clasă socială este direct legată de distincția grupărilor sociale, luând în considerare poziția și puterea sau incapacitatea acesteia de a stabili și de a aplica decizii și reguli la nivel micro sau macroeconomic. În concepția
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a creat un anumit sistem parlamentar de negocieri între diferitele grupuri sociale. De asemenea, sunt create diverse instituții (cu caracter juridic) de mediere și de arbitraj, precum și de reprezentare a angajaților în raport cu întreprinderile pentru care lucrează 92. O vastă literatură sociologică și economică apărută în ultimile decade -, se ocupă în detaliu de problematica poziției, rolului și a modului de organizare a forțelor de muncă în raport cu întreprinderile pentru care lucrează. Această literatură evidențează faptul că, în ultimul secol, în țările dezvoltate din
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a fi important sau neimportant, adecvat sau neadecvat. Ishii, Klopf, Cooke (2003) consideră concepția despre lume ca una dintre calitățile fundamentale ale culturii, care este cercetată din perspective diferite: antropologică, ca mod caracteristic în care oamenii se raportează la univers; sociologică, ca o "definiție"a realității; psihologică, drept un cadru de referință cuprinzător, în accepția conceptului german de "Weltanschauung"; din perspectiva științelor comunicării, concepția despre lume este una dintre "lentilele" prin care oamenii văd realitatea și restul lumii. Psihologii A. Gilgen
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este calchiată pe ontogeneză. Or, unul din corelatele esențiale ale acestui postulat este ideea că sălbaticii sunt, în sensul propriu al termenului, primitivi, deoarece ei reprezintă un stadiu depășit al propriei noastre istorii. Această viziune reprezintă o noutate în reflecția sociologică occidentală, deoarece până la această dată sălbaticii erau mai degrabă situați pe o traiectorie paralelă cu cea a civilizaților sau chiar, în ochii anumitor teologi, în fața acestora, ei fiind plasați mai înainte pe o scară a degradării în curs descendent, începând
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
aplicată oricărei accepțiuni a termenului de cultură, însă în același timp legile schimbului nu pot fi înțelese doar în baza afirmării relațiilor polarizatoare și transformatoare care fac să comunice între ele constituentele subsistemului. Conform afirmațiilor lui Edgar Morin, la nivel sociologic, odată cu studiul societăților arhaice apare problema unei complexități noi. Ceea ce caracterizează această complexitate este faptul că sistemul social comportă o organizare economică și o organizare noologică (ideologică, mitologică) și că aceste două tipuri de organizare sunt părți integrante ale sistemului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
muncă Am ajuns la aceste concluzii efectuând studii comparative ca urmare a interpretării datelor furnizate de răspunsurile la un chestionar de profil aplicat unui număr reprezentativ de persoane angajate din România și Italia. Studiul comparativ a rezultat în urma unei microcercetării sociologice calitative efectuate în rândul anagajaților din România (240 de respondenți din București, județele IIfov și Giurgiu) și din Italia (205 de respondenți zona Fano-Pesaro-Urbino) Cercetarea calitativă s a desfășurat pe baza unui chestionar care s a intitulat Diversitatea la locul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Jean-Claude Bertrand Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus Manipularea cuvântului, Philippe Breton Mediatizarea discursului electoral și imaginea publică a candidaților, Viorica Roșca PR politic, Flaviu Călin Rus Propaganda politică, Jean-Marie Domenach Relații publice din perspectivă sociologică, Răzvan Enache Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus Simbolistica politică, Lucien Sfez Strategii de comunicare eficientă, Mircea Agabrian Teoria proceselor de comunicare, Alex Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferrandez LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Coubertin a fost președintele C. I. O. între 1896 și 1925. Renașterea Jocurilor Olimpice reprezintă doar o mică parte a muncii baronului de Coubertin. În afară de numeroase publicații dedicate tehnicii și metodicii sportului a fost și autorul unor importante studii istorice, politice și sociologice. Lucrările lui au adunat în total peste 60.000 de pagini. Demetrius Vikelas, a fost primul președinte al C. I. O. și a prezidat din 1894 și până 1896. Regulamentele elaborate de Pierre de Coubertin stipula că Președintele C. I. O. ar
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pe participanți în atmosfera olimpică prin implicarea propriu-zisă în activități conexe. - Seminarii Internaționale Postuniversitare de Studii Olimpice, destinate intensificării cunoștințelor studenților referitor la diferitele aspecte ale Mișcării Olimpice. Domeniile de studiu sunt: Istoria antică olimpică, Renașterea JO, Mișcarea olimpică, Aspecte sociologice ale olimpismului, aspecte filosofice ale olimpismului, Educație olimpică, Relații internaționale, Management și marketing olimpic, Studii de afaceri, media și comunicare ș.a. - Sesiunea Internațională comună a directorilor CNO, membrilor și personalului CNO și FI. În cadrul sesiunii sunt atinse o serie de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în 1926, permite datarea între 1926 și 1932 a primului manuscris, care constituie primul capitol din vechea ediție, "Memorie individuală și memorie colectivă". La aceeași dată Halbwachs notează că recitește Identitate și simultaneitate de Bergson. Această recitire metodică și reevaluarea sociologică a simultaneității vor constitui, de altfel, o experiență ale cărei linii principale le evocă în capitolul despre timp. Pentru el, crucială este legătura unei conștiințe individuale cu una sau mai multe alte conștiințe; rezultatul este o primă etapă epistemologică, antibergso-niană
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memorii colective. Toate studiile sale statistice trimit la o așteptare colectivă și la un proiect de comportament economic (ca răspuns la așteptarea colectivă a grupului). Experiența în statistică îl determină pe Halbwachs să ia poziție în disputa indeterminismului, în numele realității sociologice a grupului; îl va combate în două rînduri pe Bergson și a sa teorie a timpului: ca sociolog al statisticii experimentale care asigură o corelare strictă între statistică și ansamblurile reale (grupurile), și nu între statistică și individ; ca sociolog
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se resitueze după frămîntările istorice; de notat, în particular, entuziasmul său față de Istoria Revoluției ruse a lui Kerinski. Cu ocazia acestei lecturi, el deplînge sa-crificiul intelectualilor și muncitorilor în Rusia, în beneficiul țăranilor. Totuși, călătoriile sale, interesul pentru Noua Școală sociologică de la Chicago, atenția față de transformările lumii economice și politice, arată manifestări ale alternanței. În mod recurent, există în operă un mecanism stoic pe care îl găsim în special în Memoria (capitolul 4): întoarcerea la Spinoza și la raționalismul clasic pentru
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care l-a preocupat în anii 1925-1926. "Manuscrisul 1932" începuse o apărare a Cadrelor sociale, reluînd analiza în replică la obiecțiile lui Blondel. Mai mult decît ma-nuscrisul din 1932, articolul despre " Memoria colectivă la muzicieni" nu trimite la nici o referință sociologică; nimic nu pare să pregătească acest articol, nici Cadrele, nici carnetele, nici literatura sociologică (Durkheim sau Mauss). "Memoria colectivă la muzicieni" nu este un răspuns la erorile criticilor aduse Cadrelor; ea reprezintă, pe plan teoretic, o cercetare cu totul nouă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sociale, reluînd analiza în replică la obiecțiile lui Blondel. Mai mult decît ma-nuscrisul din 1932, articolul despre " Memoria colectivă la muzicieni" nu trimite la nici o referință sociologică; nimic nu pare să pregătească acest articol, nici Cadrele, nici carnetele, nici literatura sociologică (Durkheim sau Mauss). "Memoria colectivă la muzicieni" nu este un răspuns la erorile criticilor aduse Cadrelor; ea reprezintă, pe plan teoretic, o cercetare cu totul nouă. Halbwachs pare să plece de la dificultățile de altădată de a admite o pluralitate de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un răspuns global, dar mascat al lui Halbwachs la obiecțiile, de această dată nu ale lui Blondel, ci ale lui Marc Bloch. Articolul citat al lui Marc Bloch, din 1925, este o lungă critică pe care istoricul o face abordării sociologice a ideii de memorie colectivă și care nu este redată de scurtul text citat de Halbwachs în Memoria colectivă. Se poate vorbi aici de o "literatură încifrată", deoarece, citînd articolul lui Marc Bloch, Halbwachs face aluzie, fără să citeze, la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
vorbi aici de o "literatură încifrată", deoarece, citînd articolul lui Marc Bloch, Halbwachs face aluzie, fără să citeze, la ansamblul textului, care constituie o critică radicală prin care istoricul se distanțează de sociolog. Critica lui Marc Bloch spune că școala sociologică franceză în general și Halbwachs în particular nu se pot reclama de la Școala Analelor. Care este esența obiecției aduse de Marc Bloch în acest articol? Este o critică față de raționamentele finalizante ale lui Durkheim și ale școlii sociologice în general
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
că școala sociologică franceză în general și Halbwachs în particular nu se pot reclama de la Școala Analelor. Care este esența obiecției aduse de Marc Bloch în acest articol? Este o critică față de raționamentele finalizante ale lui Durkheim și ale școlii sociologice în general, care explică un eveniment spunînd: "societatea voia...", "grupul social dorea...". Critica pe care Marc Bloch i-o aduce lui Halbwachs care a încercat toată viața să apere ideea de cauză și de lege în numele raționalismului este că veritabilul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Prin urmare, controversa este voalată, atît în ceea ce privește textul lui Marc Bloch, cît și răspunsul lui Maurice Halbwachs. Acest răspuns a fost exprimat mai întîi în Topografia legendară a Evangheliilor. El consta în a spune că opțiunea spre finalitate a abordării sociologice a memoriei nu excludea deloc o raționalitate a cauzelor și a legilor. Cele două familii de memorii colective, dinaintea Conciliului de la Efes și de după acesta, care se succed în povestirile pelerinilor în Țara Sfîntă se disting prin căutarea a ceea ce
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
face parte din sociologia cunoașterii, fiindcă memoria ne oferă acces la un anumit număr de fapte, imagini, idei care fac parte din cunoaștere, iar intenția de a arăta că memoria individuală este o construcție socială ține așadar de o lectură sociologică a cunoașterii. Încă din Cadrele sociale, în 1925, apăreau deja teme noi în raport cu sociologia cunoașterii a lui Durkheim. Cu-noașterea socială era susținută cînd de un grup, cînd de o instituție socială (grupurile mistice, clerul, succesiunea conciliilor). Noțiunea de grupuri de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
una dintre funcțiile sale esențiale este să asigure legitimitate acestei cunoașteri. În Formele elementare, pentru Durkheim legitimitatea era acordată de societatea globală; noutatea adusă de Halbwachs constă în a opune Formelor elementare ceea ce Durkheim însuși propunea în Reguli ale metodei sociologice: folosind sociologia cunoașterii din Reguli, Halbwachs face din grupuri purtătoarele valorilor religioase, estetice, morale. Grupul este acela care creează un sistem de valori, pentru ca apoi să dezvolte proiectul de difuzare la nivelul întregii na-țiuni. Dacă națiunea le recunoștea, valorile erau
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și se dezvoltă în textul atît de important despre spațiu, omis pînă acum. Importanța și noutatea sociologiei cunoașterii propuse de articolul despre muzicieni constau în căutarea unui termen de mijloc între sociologia valorilor schițată de Durkheim în Reguli ale metodei sociologice, ca fiind susținută de un grup religios, estetic sau moral și avînd vocația de a deveni națională, și sociologia științei care apare în Formele elementare ale vieții religioase și Diviziunea muncii sociale ca nevoie a societății globale, ca practică a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]