12,660 matches
-
juvenile. De fapt, sociologii propun zeci de teorii specifice (înalt specializate) de genul celor menționate și pun mii de întrebări dar, în mare măsură, toate acestea pot fi legate de una sau mai multe din cele trei perspective majore ale sociologiei. Acestea sunt: perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictualistă și perspectiva interacționist-simbolică. Sin-tetizăm dimensiunile esențiale ale celor trei perspective sociologice în tabelul 3.1 al cărui conținut va ghida și înlesni demersul nostru. Cele trei perspective precizate vor servi ca o adevărată coloană
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dimensiuni mari. De obicei, unitatea de analiză este o societate în ansamblul ei și, drept urmare, aceste perspective permit comparația unor societăți diferite sau a aceleiași societăți în perioade istorice diferite. A treia perspectivă, cea interacționist-simbolică, este microsociologică și vizează subdomeniul sociologiei cunoscut ca psihologia socială. Din acest motiv aceasta este mai interesată de procesele care operează la nivel individual, precum și de interacțiunea dintre indivizi și ansamblul societății. 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă Perspectiva funcționalistă este cunoscută sub denumiri diverse, cum
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societății în unele moduri și utile grupului dominant în altele. Al doilea, societatea trebuie să conțină forțe atât pentru consens cât și pentru conflict; în condiții diferite unul sau altul poate predomina. 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică Aproape odată cu apariția sociologiei ca disciplină academică, unii oameni din domeniu au realizat că pentru a înțelege pattern-urile comportării umane nu este suficient să cercetezi numai caracteristicile societății la dimensiuni mari. Acești teoreticieni au argumentat că trebuie să se studieze procesele prin care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și dau reguli pentru indivizi dar, la nivel individual, toate acestea sunt interpretate. Mai mult decât atâta, modalitatea în care acestea sunt interpretate reprezintă un factor cheie în determinarea comportamentului oamenilor. Aceste realități au generat o a treia perspectivă în sociologie, perspectiva interacționist-simbolică. Datorită interesului acesteia pentru interacțiunea dintre individ și societate, ea este uneori denumită perspectiva microinteracționistă ori pur și simplu, perspectiva interacționistă. Dacă perspectiva interacționistă ar putea fi rezumată într-o afirmație generală, atunci aceasta ar trebui să fie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
le primim de la alții. În termenii lui Cooley, folosim alți oameni ca o oglindă în care privim și vedem cum arătăm. Acest proces poate influența multe aspecte din viața oricărui individ. 3.4.3. Rolurile sociale Un concept important în sociologia interacționist-simbolică este noțiunea de roluri sociale. Seturile de așteptări comportamentale atașate la pozițiile ocupate în sistemul social sunt definite ca roluri sociale. Interacțiunea umană este articulată de relațiile dintre rolurile variate, astfel ca student, profesor, părinte, șofer ș. a. În cursul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
probleme sociale, după cum nici numai oricare din perspective în mod singular ar putea explica toate aspectele comportamentului ființei umane și a desfășurării proceselor sociale. După cum știm, fenomenele sociale sunt foarte complexe și, de aceea, perspectivele teoretice sunt "instrumentele" pe care sociologii le-au dezvoltat în timp pentru a înțelege comportamentul uman și social. Tabelul 3.2. PERSPECTIVE TEORETICE SOCIOLOGICE Funcționalism Teoria conflictului Interacționism Concepția despre societate Un sistem de părți interrelate și interdependente. Alcătuită din grupuri care luptă unul cu altul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bazate pe afecte. O viziune mai echilibrată, poate fi aceea că oamenii intră în relații unul cu altul parțial pentru motivele schimbului și parțial pentru alte motive. Cap. 4 CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ 4.1. Societatea, cultura și structura socială Sociologia, așa cum am arătat încă de la începutul lucrării noastre, este studiul științific al societăților și al comportamentului social. Ideea de comportament social este ușor de înțeles. În esență, ea reprezintă ceea ce fac oamenii la școală sau la locul de muncă, când
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt separate; fiecare influențează și este influențată de cealaltă. 4.2. Ce este cultura? Plecăm de la premisa că cultura este mediul social care înconjoară și condiționează individul, lucru care permite dezvăluirea adevărului despre orice individ și oricare grup social. În sociologie*), conceptul de cultură este un instrument intelectual explicativ care permite dezvăluirea factorilor de bază care formează indivizii și grupurile umane și implicit contribuie la realizarea ordinii sociale. Într-o definiție mai largă, conceptul de cultură include toate modurile obișnuite de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Mannheim, ideologia este considerată a fi un set al cunoștințelor, valorilor și credințelor care dau, legitimează structura unei societăți. Deși această noțiune este asociată cu conflictul social, ideea fundamentală că cultura reprezintă suportul structurii sociale este ceva pe care atât sociologii funcționaliști cât și cei care sunt adepții perspectivei conflictualiste acceptă, în general, acest lucru. Acesta este unul din motivele pentru care teoreticienii funcționaliști insistă asupra nevoii de consens. Ei cred că societatea lucrează mai bine când credințele și valorile oamenilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aprecia mai bine influența forțelor sociale în societatea noastră atât acum cât și în trecut. De aceea, vom încheia acest capitol cu o privire succintă asupra aspectelor structurii sociale în tipurile diferite de societăți pe care le cunoaște istoria umanității. Sociologii și antropologii, folosesc ca să compare societățile, tipologii sociale care sunt descrieri abstracte ale societăților bazate pe observații actuale. Dar subliniem că nici o societate reală nu va arăta întocmai ca cea căreia îi corespunde tipologia la care se raportează. Tipologiile pot
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fiecare teorie semnificativă în parte, vom limpezi relația dintre natură și educație, care într-o formă sau alta, joacă un rol important în fiecare teorie. 5.1.1. Natură versus educație În psihologie și, într-o mai mică măsură în sociologie, există dezbateri considerabile despre importanța relativă a naturii versus educație în formarea comportamentului uman. Termenul natură se referă la influențele naturale sau biologice asupra comportamentului uman. Cei care consideră că natura este o forță mai semnificativă în formarea comportamentului uman
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
culturi specifice; procesul de socializare este așadar un proces complex care declanșează în individ anumite dispoziții morale, intelectuale și afective și care îi dă o formă și un conținut determinant. 5.1.2. Teoriile socializării Dintre toate domeniile importante ale sociologiei, teoriile socializării izvorăsc prioritar din perspectiva interacționist-simbolică, aceasta având și cea mai mare influență în demersurile explicative ale acestui proces social complex. Așa cum am văzut într-un capitol anterior, interacționiștii văd comportamentul uman ca rezultat al modului în care oamenii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socializarea anticipatoare, frecventă la mulți indivizi care doresc să devină profesioniști într-un anumit domeniu. Socializarea anticipatoare desemnează "asimilarea acelor norme, valori și modele de comportament care facilitează adaptarea sau integrarea într-un cadru instituțional sau organizațional viitor." (Dicționar de sociologie, 1993, p. 556) De exemplu, studenții în medicină, asistență socială sau drept, în facultate experimentează socializarea anticipatoare atunci când sunt încurajați să gândească ca un medic, asistent social sau magistrat. În mod similar, o femeie însărcinată poate citi despre modul în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grupurile care realizează funcții diferite pentru oameni și societate. Una dintre distincțiile centrale între grupuri este între acelea în care noi avem legături personale strânse cu ceilalți oameni și acelea în care nu avem asemenea legături. În acest sens, în sociologie și psihologia socială se face distincția dintre grupul primar și cel secundar. În cadrul grupului primar sau de contact relațiile interindividuale sunt directe, la fel și relațiile de comunicare, ceea ce înlesnește cunoașterea reciprocă, apariția raporturilor afective, a normelor și proceselor de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
termenul în mod obișnuit este folosit cu conotații negative, sociologii îl angajează pur și simplu ca un termen descriptiv. Ei consideră birocrația ca o formă a administrației care se bazează pe organizații ce urmăresc obiective variate. Ca termen tehnic în sociologie, birocrația este legată de numele lui Max Weber. El i-a dat o definiție precisă si a sugerat că este cea mai bună formă administrativă pentru urmărirea rațională si eficientă a obiectivelor organizaționale. Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un raport similar cu acela dintre mașinism și moduri de producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea problemelor... subordonarea strictă, reducerea costurilor materiale si umane toate aceste cerințe sunt aduse la un nivel într-o administrație strict birocratică. (apud. Dicționar de sociologie, 1993, p.73). Tipul ideal de birocrație al lui Weber cuprinde următoarele elemente: * un grad înalt al specializării și diviziune a muncii definită clar, cu sarcini distribuite ca obligații oficiale; * structură ierarhică a autorității cu domenii de comandă și responsabilitate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reguli sociale. Acest lucru se petrece cu deosebire în perioadele de mișcări sociale, de trecere de la un sistem social-politic la altul. Ei bine, tocmai necesitatea explicației variațiilor și abaterilor de la comportamentul social în raport cu aranjamentele sociale normative, a condus la apariția sociologiei devianței, care constituie astăzi una dintre cele mai importante și răspândite sociologii de ramură. Pentru că, așa cum spune Sorin M. Rădulescu (1994, p. 24), Problema "centrală" a sociologiei devianței o constituie, în esență, relația dintre acțiunea umană și ordinea normativă a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale, de trecere de la un sistem social-politic la altul. Ei bine, tocmai necesitatea explicației variațiilor și abaterilor de la comportamentul social în raport cu aranjamentele sociale normative, a condus la apariția sociologiei devianței, care constituie astăzi una dintre cele mai importante și răspândite sociologii de ramură. Pentru că, așa cum spune Sorin M. Rădulescu (1994, p. 24), Problema "centrală" a sociologiei devianței o constituie, în esență, relația dintre acțiunea umană și ordinea normativă a unei anumite societăți, într-o anumită perioadă a existenței sale. Același autor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și abaterilor de la comportamentul social în raport cu aranjamentele sociale normative, a condus la apariția sociologiei devianței, care constituie astăzi una dintre cele mai importante și răspândite sociologii de ramură. Pentru că, așa cum spune Sorin M. Rădulescu (1994, p. 24), Problema "centrală" a sociologiei devianței o constituie, în esență, relația dintre acțiunea umană și ordinea normativă a unei anumite societăți, într-o anumită perioadă a existenței sale. Același autor evidențiază mai departe că Pentru ca să poată funcționa în mod adecvat, orice societate sau grup social
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
respingă această motivație deoarece aceasta ignoră originile sociale ale devianței și, implicit, normele ce guvernează viața socială. Pentru a putea explica sociologic formele de comportament dezaprobate social, trebuie mai întâi să prezentăm termenul polar de referință al devianței, conformarea. În sociologie, termenul conformare definește atașamentul la normele sociale și valorile culturale. Reprezentând, într-o anumită măsură, o "imitație" voluntară a modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui social, facilitând ordinea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
definirea comportamentului deviant tinde să corespundă cu cel care înfăptuiește acțiunea. Cu alte cuvinte, atunci când acțiunile sunt făptuite de o persoană sunt condamnate ca deviante, iar când sunt făcute de alta sunt acceptate. Preluând un exemplu dintr-un manual de sociologie american, comportamentele internaționale violente astfel ca bombardamentele, invaziile, asasinatele și spionajul sunt adesea descrise ca acțiuni "eroice" când au fost făcute de "ai noștri", în timp ce acțiuni similare ale "inamicilor" constituie "terorism". În sfârșit, comportamentul este evaluat potrivit contextului în care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
intensitate și durată, oamenii sunt mai puțin dispuși să participe la un comportament deviant. Așa cum am spus, teoria asocierii diferențiale are drept premisă existența unei subculturi de natură deviantă. Există mai multe feluri de subculturi care explică fenomenul devianței. În sociologia americană unii autori susțin că oamenii din clasa de jos au o subcultură particulară care încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința că ceea ce se întâmplă oamenilor este dincolo de controlul lor. Un alt tip este subcultura violenței
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
indivizi datorită participării lor la două grupuri culturale cu norme distincte. Prin extensie, "omul marginal" este acel individ care este simultan membru a două sau mai multe grupuri ale căror norme și valori culturale sunt diferite unele față de altele. În sociologia devianței, marginalizarea este echivalentă cu starea de inadaptare socială și frustrare resimțită de individ ca urmare a oscilației comportamentului său între sistemul normativ al societății globale și sistemul normativ al subculturii de care aparține sau pe care o ia ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea: Cum s-a dezvoltat mai întâi acea subcultură? În acest sens, putem să luăm în considerare cazul săracilor. Un corp impresionant de cercetări făcute în sociologia occidentală sugerează că subculturile criminale printre nevoiași, dacă ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a criteriilor de valori, într-un cuvânt, cu ajutorul cărora se formează conformismul membrilor. Acest sistem îl vom denumi sistemul controlului social. Noțiunea de control social, alături de noțiunile de anomie și devianță, reprezintă unul din cele mai semnificative concepte cu care sociologia a contribuit la dezvoltarea gândirii sociale moderne. Controlul social desemnează ansamblul de mijloace, mecanisme sau instituții, de natură psihologică, socială, culturală, juridică ori politică prin intermediul cărora orice societate impune membrilor săi exigențele respectării ordinii sociale și morale. În esență, controlul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]