5,251 matches
-
cu multă greutate doar o clasare mediocră la absolvire și, în cele din urmă, devine misionar. Prietenia lor nu s-a stricat din cauza acestor evenimente, iar gândul lui Flowers se îndrepta spre Brown, cu milă afectuoasă, în timp ce-și sorbea paharul de Porto și mânca nuci pentru prima dată în Salonul Seniorilor. Flowers părea un tip destul de decent (atât cât a putut Alan St. Aubyn să creioneze unul), dar până și mintea mea nesofisticată refuza să accepte că era și
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sunt în stăpânirea lui. Scot miere și lapte din râuri, nu însă și când se află în mințile lor - cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-adevăr, nu ne spun oare poeții că își sorb cântările din undă izvoarelor de miere care curg în anume grădini și vâlcele ale Muzelor și ni le aduc nouă, întocmai că albinele, plutind și ei la fel în zbor? Poetul e o făptura ușoară, înaripata și sacra, în stare
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Însă geniul românesc și duhul național au fost aduse iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apropiat cetății, dar se distingea printr-o noblețe sufletească remarcabilă: „Cât despre a virtuții frumusețe/ Pereche nu-i găsești ușor sub soare;/ Măcar că n-avu cine-i da povețe,/ Ea nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu mai 964 Ibidem, p. 24. (trad. n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca pe frumoasa din poveste,/ Toți o sorbesc din ochi. <<Prin grea perdea/ De nouri negri n-a-nflorit vreo stea/ Mai limpede cât Cresida>>, grăiesc/ Acei ce-o văd în negrul ei veșmânt,/ Măcar că ochii ei în gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
genunii. Știma apei a cerut cap de om, și când a sosit ceasul, cap de om a căpătat." În Bucovina există și o altă "ființă a apei", Sorbul, care locuiește acolo unde se adună toate apele din lume și care "soarbe apa, căci dacă n-ar sorbi-o, apa, înmulțindu-se, ar năpădi pe fața pământului și ar îneca-o."67 II. FOCUL În descântecele "de dragoste", cel mai des utilizat este "focul" sacru sau focul cosmic, ca metamorfoză a soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de om, și când a sosit ceasul, cap de om a căpătat." În Bucovina există și o altă "ființă a apei", Sorbul, care locuiește acolo unde se adună toate apele din lume și care "soarbe apa, căci dacă n-ar sorbi-o, apa, înmulțindu-se, ar năpădi pe fața pământului și ar îneca-o."67 II. FOCUL În descântecele "de dragoste", cel mai des utilizat este "focul" sacru sau focul cosmic, ca metamorfoză a soarelui: "Foc, focușorule, / Tu te-ai învăli
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prezent în viața comunității se înmulțesc violențele, alcoolismul, dezbinarea în familii și multe alte rele ale acestui veac. Pentru poporul român credința ortodoxă, exprimată prin rugăciune, a însemnat o viață creștină, o înnobilare spirituală, un bun suprem, în care era sorbită întreaga ființă etnică, o condiție a existenței și vieții, o disciplină de afirmare în istorie. îmbrăcat în Hristos și făcându-se una cu El, prin modul său spiritual creștin de a fi, neamul românesc ce s-a ridicat „din Carpați
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu câte o lingură de podbal, lumânărică, cimbru și lobelia, la 2 căni cu apă la care se adagă 2 căni cu miere. Luați câte o lingură până la Încetarea crizei. Suc de afine pisate la o cană cu apă fierbinte. Sorbiți infuzia cât este fierbinte. Infuzie cu rădăcină de caprifoi, o lingură la cană, fiartă 10 minute. Consumați zilnic. Infuzie cu hrean, 3-4 linguri la o cană cu lapte, fiert 10 minute. Se consumă cât timp este necesar. Infuzie cu rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zilnic, așteptat cu nerăbdare. Înainte de a da semnalul de începere a lecturii, Jupân Dumitrache cere să i se aducă sabia și centironul, adoptând o ținută solemnă. Apoi dă semnalul de lectură lui Ipingescu, care, de când a adus Spiridon gazeta, a sorbit-o cu ochii pe toate fețele. Hei! Ia să vedem acu ce mai zice politica. Asta înseamnă că ceea ce urmează nu este numai o lectură, ci o conectare la un întreg sistem. Pentru universul piesei, scena ziarului reprezintă un moment
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
economică din Bremen, Köln, Dresda, Hamburg, München, Leipzig sau Nürnberg. Unul din trei germani locuiește într-unul din cele 82 de mari orașe cu peste o sută de mii de locuitori. Alături de germani trăiește o importantă populație aparținând minorităților naționale: sorbi (descendenți ai etniei slave), frizoni (descendenți ai unei populații de origine germanică de pe litoralul Mării Nordului), danezi (în regiunea Schleswig) și rromi de naționalitate germană. Din totalul populației RFG, 7,3 milioane sunt străini, imigranți care au venit și au rămas
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cifră a Înregistrat o creștere puternică. Cum se explică acest fenomen? Consumul de băuturi gazoase dilată stomacul, antrenând un flux gastric, una dintre principalele cauze ale cancerului de esofag. Cu cât sunt băute În cantitate mai mare și mai lent (sorbind câte puțin În fața televizorului, de exempluă, cu atât crește timpul de expunere a esofagului la aciditatea pe care o provoacă aceste băuturi. Riscul de apariție a unei tumori În acest canal ce transportă alimeentele din faringe În stomac este astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
toți, a repetat cu glas tare. Se gândea la cele Întâmplate după trei zile, lângă locul unde făcuse fotografia: șanțul de scurgere al șoselei care ducea spre Borovo Naselje, În Împrejurimile Vukovarului. I-a dat un pahar vizitatorului și a sorbit din al lui. Ora era nepotrivită, dar spusese un pahar, și acela era un pahar. Necunoscutul - termenul nu mai era exact, a gândit brusc - nu mai privea fresca și-și ținea paharul cu prea mare atenție. Din spatele ochelarilor, ochii deschiși
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
iar la halba cu bere și, la urmă, a luat-o și a dus-o la buze. La jumătatea drumului, s-a oprit, ca și cum ar fi vrut să spună ceva, dar se pare că s-a răzgândit. Numai după ce a sorbit și a pus halba pe masă, a tras de două ori din țigară și i-a zâmbit lui Faulques. Ori mai curând a făcut-o gura lui, pe când ochii bătând În cenușiu rămâneau imperturbabili, pironiți pe pictorul de război. - Există
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
executați cu precizie geometrică pe șoseaua care ducea la Borovo Naselje - aproape mișcarea elegantă a unui cal din șahul haosului - care Îl redaseră pe Faulques singurătății erau Într-un fel liniștitori: puneau lucrurile la locul lor. Pictorul de război a sorbit iar din coniac, după ce toastase În tăcere În direcția peretelui aproape circular, ca un toreador care salută din centrul arenei. Ea era acum pe malul Întunecat, unde umbrele vorbeau lătrând ca niște câini și gemând ca niște lupi. Gemitusque luporum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
indolentă” nu era expresia nimerită. Markovic continua să o studieze. - Îmi permiți să-ți pun o Întrebare de profan? - Desigur. - De ce e totul atât de geometric și cu atâtea diagonale? Faulques i-a dat o ceașcă cu cafea și a sorbit din cealaltă. - Cred că diagonalele fac mai bine ordine. Fiecare structură are propriul cod de circulație. Semnalele ei de trafic. - Și războiul? - Da. Pictate toate așa cum le văd eu. E vorba despre formă, regulă și cum vrem să-i spunem
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
picturile bune sunt așa. Altfel, sunt doar zugrăveli pe pânză ori pe perete. - Crezi că pictura dumitale e bună? - Nu. E mediocră. Dar Încerc s-o fac să semene cu cele bune. Croatul și-a luat ceașca cu cafea, a sorbit și s-a uitat cu interes la Faulques. - Vrei să-mi spui că toate tabourile spun povești? Chiar și cele cărora li se spune abstracte, tablourile moderne și toate astea? - Cele care mă interesează pe mine, da, spun povești. Uită
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
exactă, În experiența celui care acum era pictor de război - a faptului că nopții Îi urmează ziua și frumusețea. Erau nopți fără zori, umbre finale care Însemnau sfârșitul a tot și toate, și zile pictate cu paleta umbrelor. Faulques a sorbit iar din bere, privind linia subțire și cenușie care Înainta departe În largul mării. Acuarelele venețiene aveau și ele legătură În memoria lui cu diferite Împrejurări. Printre altele, cu lumina rece și difuză a unor zori de toamnă În apropriere
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care părinții acelor copii Îl rugaseră să aibă grijă de ei ca la școală. Mergea de la unii la alții, vorbind Încet și liniștit, verificându-le bagajele, dându-le celor mai mari țigări și o sticlă de rakia din care să soarbă ori scriindu-le cu markerul, celor care și-o cunoșteau, grupa sangvină pe cămașă, pe cască ori pe mâni. Faulques și Olvido Își petrecuseră noaptea Întinși foarte aproape unul de celălalt, ca să-și țină de cald, fără să deschidă gura
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Olvido Ferrara intra În viața lui. Un drum care Înainta drept, amenințător ca linia crispată a unei Împușcături, În peisajul pictat pe perete, până Într-un loc precis din Balcani. Ce naiba! Surprins, pictorul de război s-a oprit și a sorbit din cafeaua rece rămasă În ceașca de pe masă, sprijinită pe coperta albumului The Eye of War. A reflectat la vulcani și la drumuri. Nu mai avea timp și pentru altceva, și-a zis. Fiecare zonă de pe frescă fusese minuțios planificată
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărătești fără să știe nimeni. Și ce-am mai râs când ceilalți tremurau înaintea împăraților, iar eu mă plimbam prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
geții de la Dunărea de Jos. Nici urmă de miros ivrit sau alte lichele leproase cum bine spus-a Manethon. Adică ce se știa în antichitate și în feudalism despre sciți și geți nu mai este valabil pentru cei care au sorbit din duhoarea latrinității! Sper că aceste adevăruri le vor schimba gusturile. Strabon în Geografia Vll, 3, 12 spune că s-ar putea ca numele dacilor să vină de la această înrudire dintre sciți și geți. ,,De aceea este probabil(ca acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
într-o procesiune hohotitoare, crunt umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada de balaur, O soarbe într-o clipă Și geme cu turbare Și tot de sete țipă, Când baba tristă pare; La dreapta lui zbură. Iar coada-i stă vulvoi. Iar nagodele-urîte Ca un mistreț la cap, Cu lungi și strâmbe rîte, De flăcări infernale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a nu lega o mică intrigă amoroasă, absolut puerilă, între un mandarin și o mandarină, încheierea e de o fineță caligrafică neîntrecută: Dar el stă în trândăvie pe-un dragon de porcelană, La minunile frumoase ce-i zâmbesc, nesimțitor, Soarbe ceaiul aromatic din o tasă diafană Și cu drag se uită-n aer la un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal îngust ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]