6,992 matches
-
puterea religioasă nu are decât un raport îndepărtat cu independența creștină față de puterea politică - se vorbește atunci de "cezaro-papism". Deși unii ierarhii nu se distanțează decât prea puțin de puterea politică, acest lucru nu impietează procesul de dezvoltare a unei spiritualități mistice: paradox care scapă adesea criticii occidentale 4. Biserica este o instituție autonomă în statul român. Dincolo de orice discuție, această autonomie este una necesară. Motivele pentru care autonomia bisericească a fost considerată necesară astfel încât statul a renunțat aproape la drepturile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de jandarmi. Ideea că statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă - respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei - este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă - respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei - este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
statelor creștine au fost sortite eșecului din cauza neadecvării simbolurilor la realitate. Soloviov, care nu neagă caracterul teocratic al Imperiului din Răsărit, consideră că acesta a trebuit să se prăbușească întrucât nu a reușit "să umple formele vieții publice cu o spiritualitate autentică". Chiar dacă Țările românești s-au dezvoltat direct sub sfera de influență bizantină și ar fi putut fi, implicit, sub raport formal, teocratice, acestea nu au fost. Principatele dunărene erau creștine nu ca structură, ci atâta vreme cât domnii lor erau creștini
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a lui Nae Ionescu, dacă statul român din perioada interbelică ar fi avut nevoie de religie, ar fi trebuit să adopte formula protestantismului, "ca fiind tot așa de fundamental lipsită de spiritualitate ca și statul modern". Exista la nivelul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române o mentalitate păguboasă, "o convingere întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ortodoxie se pune un accent particular pe această nedespărțire a dogmelor de cult sau viceversa. Toate imnele Ecclesiei sunt mărturisiri ale dogmelor mântuitoare, urmate de rugăciune și de concluzii referitoare la datoria unei vieți duhovnicești; ele reprezintă teologie, cult și spiritualitate în același timp. • "Prin mărturisirea credinței în puterile și în actele mântuitoare ale lui Hristos, lucrătoare și azi, și prin rugăciunea ce le urmează, credincioșii cer aproape întotdeauna ajutorul lui Dumnezeu, sau mântuirea, sau în general mila Lui"10. De
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Unitatea de soluții culturale specifice celor două direcții nu excludea "deosebiri adânci de mentalitate, de mod de înțelegere sau de mod de punere și, în special, de trăire a problemelor, precum și de responsabilitate personală în fața acestora, într-un cuvânt de spiritualitate, deosebiri destul de adânci spre a nu justifica, în nici un caz, confuzia"2. Dacă în textul precedent ne-am focalizat atenția asupra abordării interconfesionale din perspectiva direcției spirituale a "Gândirii", printr-unul din reprezentanții săi, Simion Mehedinți, în textul de față
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
planului Său privind destinul veșnic al omului. Tradiția ortodoxă nu a operat niciodată disocierea între teologie și mistică, adică între dogma mărturisită de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă Ortodoxia este pasibilă de pericolul formalismului, aceasta nu se datorează faptului că acest formalism îi este congenital, ci pentru că, prin însăși natura ei, cadru de cea mai subtilă și puternică spiritualitate, ea e condiționată de existența unei bogate vieți intelectuale. Din păcate, în Biserica Ortodoxă Română această viață intelectuală nu mai există, probabil și din pricina structurii culturii actuale. Străină de problematica, sursele și soluțiile Ortodoxiei, ruptă cu totul de substratul etic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1992. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Craiova, Editura Omniscop, 1993. Stăniloae, Dumitru, Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea, București, EIBMBOR, 1993. Stăniloae, Dumitru, Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Antologie, studiu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vorbe memorabile, București, Editura Humanitas, 2008. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, București, Editura Fundației Culturale Române, 1991. Vulcănescu, Mircea, Logos și Eros, București, Editura Paideia, 1991. Vulcănescu, Mircea, Ultimul cuvânt, București, Editura Humanitas, 1992. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, 3 vol., București, Editura Eminescu, 1996. Vulcănescu, Mircea, Posibilitățile filosofiei creștine, București, Editura Anastasia, 1996. Vulcănescu, Mircea, De la Criterion la Nae Ionescu, București, Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Teamă ne e însă că toată această grabă de întoarcere la Ortodoxie nu e decât elementul trecător al amintitei panici. Și că, în curând, lucrurile vor reintra în vechea albie a Ortodoxiei românești de după război, catolică după metode, protestantă după spiritualitate". 21 Sinodul în gravă încăurcătură, nesemnat, în "Cuvântul", an V, nr. 1371, 14 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia, pp. 168-169: "Sinodul s-a decapitat însă a doua oară, dând hotărârea de la 8 februarie. Căci pastorala fiind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
le-au acordat prioritate: „pictori de duminică”, pictori „laici” sau „de ocazie” pictori ai inimii sacre”, artiști ai instinctului”, „neoprimitivi”, „exponenți ai marelui real” sau ai „realismului naiv”, „maeștri populari ai realității”, „artiști insitici”...” „...Odată identificată și omologată pe harta spiritualității, Insula Naivilor a trezit interesul și față de celelalte insule ale arhipelagului, reprezentând arta copiilor, a psihopaților sau cea primitivă, interes izvorând dintr-o aceeași exacerbată poetică a evaziuni. Ele au fost un rezervor nesecat de sugestii formale, de dezinhibări tematice
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Județean de Artă, Argeș, Pitești; Galeria Soleil de l’Est, Franța. „Privesc spre tânăra femeie, născută și crescută pe aceste plaiuri moțești populate de nebănuite frumuseți și mă gândesc cât de policrom și încărcat de adânci semnificații este orizontul de spiritualitate relevat de credințele populare capabile să fascineze și să inspire. Într adevăr satul românesc Brusturi, în care s-a dezvoltat o școală de pictură naivă, în a cărei construcție Rodica Nicodin își află un binemeritat loc, păstrează încă în adâncul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
o scânteiere ale cărei secrete dau măsura unui artist întru totul original.” (Vasile Savonea, Arta Naivă) „Pictura lui Ștefan Predoiași e izvorâtă din lungi tradiții, dintr-un contact cu arta populară și cu valorile ei perene, dar și cu o spiritualitate pur românească care-și pune pecetea pe întreaga ei factură (fapt semnalat și recunoscut atunci când aceste picturi au fost expuse peste hotare).” (Ion Tătaru) Protopopescu Cleopatra 1906 ? Pictor Născută în anul 1906 în localitatea Negrești, jud. Vaslui Studii: Contabilă Debut
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 27; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, Ed. Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 18; Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. Don Star, Galați, 2004, pag. 402; Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008; Albumul Salonul internațional de caricatură, Istanbul, Turcia, Ed. Aydin Dogan-Vakfi, 2008, pag. 170; Albumul Salonul de caricatură 1970-2008, Vaslui; Albumul Salonul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
despre aromâni. El nu este doar un neobosit culegător de știri. Este o inteligență scânteietoare, pătrunzătoare, ce pune în conexiune noianul de date disparate spre a le reda apoi într-o curgere coerentă, realizând în final o profundă istorie a spiritualității aromânilor. Așa se poate vorbi de cărțile sale: Aromânii, văzuți de călători francezi(1994), Aromânii văzuți de călători englezi(1998). Pentru prima dată sunt dezvăluite documente inedite nu doar pentru a îmbogăți un patrimoniu ci și pentru a furniza materialul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Istoria Basarabiei și Transilvaniei". Și-au dat concursul V. Bejan din Iași, Alexei Grajdieru, M. Pătrașcu, și Gh. Bărbăcaru - Chișinău și Tudor Tabușnic - Transnistria. 17 - 19 noiembrie - La Herculane s-a desfșurat lucrările celui de al II-lea Congres al Spiritualității românești, la care au fost invitați dr. Vlad Bejan, N. Vicol și prof. M. Diaconu. Cu această ocazie s-au purtat discuții cu români din Macedonia, Ungaria, Timocul sârbesc și bulgăresc. l decembrie - în Piața Independenței din Iași s-a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
semn al unității naționale. Unitatea de acțiune nu este o noutate. Alții au făcut-o mai de mult. O pledoarie pentru unitate o fac mulți guvernanții și o exprima atât de frumos poetul Adrian Păunescu la Lucrările Primului Congres al Spiritualității Românești din 1993 în poezia „România de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți în Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Proiectul educațional Spiritualitate și morală creștină pentru copii se concretizează ca o modalitate de optimizare a relației Școală - Biserică În cadrul comunității și se dorește a fi ca o lumină pentru suflet și societate. Scopul colaborării este promovarea credinței și moralei creștin-ortodoxe În rândul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
e lumea mai dragă ! poșta și telefoanele să funcționeze cu destulă regularitate, ziarul la care ești abonat să-ți vină (aproape) în fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal meschin, mic-burghez, profund minor și detestabil, într-adevăr ! Ce lipsă lamentabilă de... spiritualitate, de trăire întru duh și ființare... Visez doar un modest, foarte modest, umil de modest, întru (vorba lui C. Noica) civilizație și cultură, definitiv pătruns de astfel de aspirații profund mediocre... Aceasta este, în linii mari, imaginea Europei în conștiința
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
absurditate și mai mare. Că se fac studii tracologice este foarte bine, chiar excelent, cât timp ele rămân la un nivel strict științific. Dar tracomania este cu totul altceva. Se invocă argumentul că tracii credeau în nemurire, că aveau o spiritualitate foarte înaltă, de neegalat, că erau singurii monoteiști (ceea ce este total fals) și că, în general, religiozitatea traco getică este net superioară, spiritual vorbind, culturii și moștenirii latine, de mediocri legiști și administratori coloniali. Cu astfel de concepții nu mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
materiale, ci și spirituale. Că ea a dat și sfinți, mistici, spirite contemplative și speculative. Desigur. Doar că, în ordinea urgenței și importanței imediate, vitale, România actuală, la un deceniu după 1989, de ce are ea, în primul rând, nevoie? De spiritualitate, de contact cu sacralitatea? Sau de civilizație? Înțelegând prin această noțiune, o țară cu o solidă infrastructură, cu bune căi de comunicație, fără sate de chirpici, pe care fiecare inundație le mătură, fără mizerie materială, uneori de nedescris. Fără foame
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
doar de o ordine a priorităților imediate, în mod evident materiale. Trebuie să fii cu totul desprins de realitățile actuale ca să contești o astfel de concluzie. După ce ne integrăm european la acest nivel, de imediată subsistență, putem cultiva intens și spiritualitatea, discuta și despre ființă și transcendent, eventual chiar și despre... îngeri etc. etc. probleme, de fapt, etern deschise, etern insolubile. Întâi deci și cât mai repede posibil (idee simplă, dar esențială) civilizație, bunăstare, libertate, drepturile omului, cultură medie, inevitabil laică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
stimabile. Doar că există o condiționare și o ordine istorică a lucrurilor și a valorilor pe care timpul nostru le ierarhizează altfel. Europa modernă, numele tău este, în primul rând, civilizație. pentru marele public: bunăstare, bunuri de consum. Nu pentru spiritualitate se fuge în Occident, ci pentru un alt nivel de viață. La noi, încă irealizabil. și probabil pentru încă multă vreme. Europa bogată, civilizată și bine organizată este și rămâne încă marea nostalgie a contemporanilor noștri. O europenizare deci la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]