5,544 matches
-
recupereze prin forța interpretărilor. Textele lor revin la suprafață ca repere, ca niște semne împotriva rătăcirilor, un fel de faruri luminoase, de geamanduri vizibile din orice parte a literaturii ne-am situa. E un studiu care se vrea interdisciplinar, după spusele autoarei din Argument. Sunt adunate arhitectural și filtrate obsesiv, uneori, opinii din domeniul filosofiei, lingvisticii, literaturii, istoriei și criticii literare. Alina-Iuliana Popescu se oprește permanent din interpretare pentru a(-și) explica un termen, pentru a-l relua întru înțelegere, în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ridică de la masă, cu Biblia în mîini) Aș vrea să vă rog ceva... Sursa dublă: Da..., sigur... zi-i... ce mai spune Dumnezeu... Trimisul lui Dumnezeu: Vă rog să mă iertați pentru cele ce v-am spus... Considerați că cele spuse nu au fost spuse pentru voi... ci, de fapt, pentru mine... (se așază la masă) Sursa dublă: Auzi, Trimisule, dacă noi, ăștilalți, mai mergem din cînd în cînd pe la spital..., așa ca să vadă doctorii cum mai stăm cu... "gripa", tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe care, în ciuda părerilor întregii sale familii, refuză să-l admită. Dispozitivul funcționează ca un aparat cu raze X: el revelează secretul ascuns, prin toate mijloacele cu putință, de personajele supuse testului. Hamlet, „informat” de Fantoma tatălui său, caută confirmarea spuselor acesteia folosindu-se de dispozitivul de supraveghere construit cu ajutorul trupei de actori, dispozitiv numit, de altfel, „cursa de șoareci”, nume ce trimite explicit la subterfugiile unei capcane... Vom apela și la alte exemple, căci principiul „dispozitivului” se regăsește de la Racine
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
un al doilea dispozitiv de supraveghere, conceput și instalat de astă dată de către prinț, și el un bun cunoscător al vicleșugurilor puterii. Simetria este flagrantă, căci, la rândul său, Hamlet vrea să descopere secretul regelui și să verifice astfel adevărul spuselor Fantomei. A supraveghea înseamnă aici a da la iveală. Așadar, în ambele cazuri, nu avem de-a face cu o supraveghere preventivă, ci cu una revelatoare. Nici una dintre părțile aflate în conflict nu poate acționa dacă nu cunoaște taina celeilalte
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Lăzăreanu, în loc de Ilie Lăzăreanu""73. Atît! Nu s-a invocat nici un argument, că Eminescu ar fi fost "tatăl real" al lui Mihail-Ilie Lăzăreanu, cum vrea să ne convingă și Augustin Z. N. Pop! Pe de altă parte, bazat tot pe spusa avocatului Mănăstireanu, Augustin Z. N. Pop susține că Eminescu s-ar fi interesat de acest copil la liceul din Pomîrla, "ca de copilul său". Mănăstireanu declarase la Tribunal și apoi și-a publicat declarația și în ziarul botoșănean "Știrea", anul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mirare între "studenții" din clasele cele mari, mai ales că el avea promovate numai două clase. Aceasta l-a încurajat pe poet să nu dea examenele numai pentru clasa a III-a, ci chiar pentru clasa a VII-a! după spusa lui Cacoveanu și, dacă va avea succes, spera să-l poată împăca și pe tatăl său. Dar pentru a da deodată cinci clase, în loc să se intereseze de profesori și de cărți, el nu se interesa de nimic. Pentru întreținere, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
istoric lesbian) sau o cauză ideologică (feminism) și care erau îngrijorați când constatau neutralitatea în versiunile ei de modernism sau o vedeau insuficient de "gay" pentru că nu proslăvea iubirile femeilor în cărțile ei. În acest sens, ea a rămas, conform spuselor lui Terry Castle 103, o lesbiană aparentă; deloc o scriitoare gay. Problema crucială cu Yourcenar, totuși, nu era dacă ea a fost sau nu a fost o scriitoare gay aparent sau pe față, ci ce fel de scriitor a fost
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cunoștințele pozitive, fiind preocupat să aibă, cum scria Montaigne, mai degrabă o minte ordonată decît una plină". Toate acestea erau spuse pentru a nu se aștepta din partea noului președinte al Consiliului planuri vaste sau ambiții extraordinare. Politica nu este, după spusa lui Pinay, ceea ce fac politicienii profesioniști: "Știu, a spus el, potrivit biografului său, că politica nu e marele meu atu. Prin aceasta eu semăn cu mulți francezi. Politica este ceea ce alimentează discuțiile din trenuri sau din cafenele". Politica, potrivit lui Pinay
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
intimității calde și al întrajutorării colective. Constatarea este de ordin general. Condamnarea societății moderne societate dominată doar de legile profitului se confundă cu condamnarea egoismului triumfător, a izolării definitive a individului, a acelor mulțimi lipsite de coeziune, în care, potrivit spusei unui autor pios din secolul al XVIII-lea, oamenii agitați, marcați de o indiferență reciprocă, "se înghesuie, se dau la o parte, se împing, se resping și se confundă unii cu alții"58. De asemenea, se pare că nu există
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Fourier. Potrivit lui, armonia recucerită, libertatea redo-bîndită a dorinței, impulsurile pasionale nu pot să nu conducă la întemeierea unei religii de identificare cu Dumnezeu, diferită de religiile civilizate care constau în cultul speranței în Dumnezeu". Bineînțeles, trebuie subliniate ultimele cuvinte din spusa lui Fourier: religia pe care o vestește și o dorește este o religie "de identificare" cu Dumnezeu, nu "de speranță în Dumnezeu". Aceiași termeni ar putea fi folosiți pentru aproape toate mesianismele din ultimul secol. Acestea sînt, cum ele însele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nu făceau decît să confirme idei vechi i-a și îndemnat pe unii dintre cei care manifestau rezerve față de noua tehnică de cercetare să susțină că pedagogia experimentală n-a făcut altceva decît să demonstreze încă o dată adevăruri de mult spuse. Evident, aprecieri exagerate se întîlnesc și de o parte, și de alta. Ca și A. Binet, pedagogul german WILHELM AUGUST LAY (1862-1926) aprecia că știința educației trebuie să se bazeze pe cunoașterea copilului și a rezultatelor acțiunii factorilor educativi asupra
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
istorie, treptat, treptat, în religios și istoria se aprofundează cu adevărat de la sine, cufundîndu-se în religie" (11, p. 158). În ceea ce privește educatorul, "știința spirituală" pune accentul pe cultivarea sentimentului de responsabilitate pentru misiunea sa. De aici decurge relația de autoritate (pentru ca spusele sale să fie receptate), cît șt relația întemeiată pe iubire. În consecință, modalitățile preferate de manifestare ale educatorului vor fi "alternanța umor seriozitate, întrucît", aprecia Steiner, "în rîs se exprimă altruismul, iar în seriozitate egoismul. Între aceste două dispoziții trebuie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ei. Recent, P. Mladenov, președintele ales pentru "liniștea altui popor", a trebuit să demisioneze fiindcă a fost de părere, astă toamnă, că trebuie să se intervină brutal contra unor manifestanți pașnici, iar apoi a căutat să ascundă realitatea, pretinzând că spusele lui aveau alt sens ori așa ceva. Într-un cuvânt, șeful statului vecin mințise și n-a avut tăria să-și recunoască vina. Opinia publică l-a silit totuși să tragă concluzia cuvenită. Ce se întâmplă însă cu gestionarii puterii care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fără nici un respect pentru cei siliți să le asculte ori să le citească. Maxima lor, de un cinism îndelung exersat, pare a fi una antică: Vulgus vult decipi, ergo decipientur. Mulțimea se vrea înșelată, să o înșelăm deci! Nu interesează spusa de ieri, dacă se impune alta, mai potrivită pentru exercițiul puterii. Conduita demagogică permite cele mai curioase răsturnări. Cuvintele își schimbă brusc înțelesul, confuzia se instalează, atotputernică, etichete absurde vin să prezinte realitățile altfel decât sunt. S-a vorbit, de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
altminteri s-ar putea să regreți. îmi amintesc de un manager care mi-a vorbit, după o ședință de training, despre faptul că el promovează un stil de management bazat pe colaborare. Unul din subordonații săi, care i-a auzit spusele, a replicat imediat: „Sigur, dar îți asumi toate meritele atunci cînd totul merge bine!”. Evident, chestiunea era un punct nevralgic în relația dintre manager și acel angajat, iar managerul a fost uluit de faptul că acesta îndrăznise să afirme așa ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
care o cunosc a adus odată la serviciu un reportofon, fără știrea șefului, și l-a înregistrat în timp ce emitea o tiradă deosebit de înverșunată. Dimineața următoare, devreme, înainte de sosirea șefului, a pus caseta pe biroul lui, cu eticheta „Ascultă-mă”. După spusele secretarei, șeful nu a descoperit niciodată cine făcuse înregistrarea, dar crizele sale s-au mai atenuat apoi. Prin trucul cu caseta anonimă s-au realizat două lucruri. în primul rînd, i s-a dat șefului ocazia să se asculte și
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Federației, pe dr. R., pe dr. M., pe chimista C.E., pe o soră și nepoata secretarei de la sinagoga mare, pe nume B. (fostă ingineră). I-am terminat tratamentul lui R.N., translatorul Federației. Studentul în stomatologie din Israel se pare (după spusele ing. B.) că e originar din România. N.L.: Sursa a fost instruită să poarte discuții diverse cu studentul de la stomatologie (israelian), să și-l apropie, să-l invite la cabinetul stomatologic de la FCE, să-i stabilească rudele și prietenii din
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
apar ursitoarele constituie o etapă importantă în tabloul reprezentărilor destinului în proza populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
În basmul Voinicul cel cu cartea în mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din urmă se împlini". În Voinicul cu cartea în mână [Păun și Angelescu], nevasta naște un băiat care avea în mâna dreaptă o cărticică pe care nu i-o putea lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri." Spusele ursitoarelor sunt consemnate într-un carnet de către părinte. Băiatul, când avea un an, părea de trei. La șase luni începe să vorbească. "Venea oameni grei, dân alte țări, și povestea el acolo cum să întâmplă și ce are să facă și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
despre visul unui anonim care ajunge la un interpret. Îi povestește că a visat un ou atârnând de chingile patului. În urma interpretării rezulta că sub patul acestuia se afla o comoară. Mare i-a fost surpriza să constate acasă că spusele interpretului au fost adevărate. Hotărât lucru, în lumea antică arta divinației era la mare preț. Ea era cea la care apelau în egală măsură regii și oamenii simpli, învățații și ignoranții. În funcție de spațiul unde s-a practicat, arta divinatorie a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ce poate fi mai apoi interpretat. Importanța cuvântului a fost cercetată și în alt sens. Se credea, de pildă, că anumite cuvinte (nume, urări etc.) pot aduce noroc, după cum altele pot aduce ghinion. "Pitagoreicii s-au ocupat nu numai de spusele zeilor, ci și de ale oamenilor, pe care le numeau premoniții. Fiindcă strămoșii noștri le apreciau importanța, spuneau înainte de începe orice acțiune: Să fie bună, binevoitoare, fericită, norocoasă! La ceremoniile sacre, cu caracter public, cereau să fie liniște: când se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezintă nouă într-o formă simbolică. În al treilea rând, mai putem semnala și un alt defect de natură interpretativă. Dacă cel care divinează supune un semn unui proces de interpretare, clientul, la rândul său, va interpreta și va adapta spusele primului. Mesajul final este, în cele din urmă, un rezultat al jocului interpretărilor. Propunem în acest sens o schemă care surprinde mecanismul de producere a interpretării în actul divinator. Astfel, divinația inductivă s-ar prezenta în felul următor: Semn Prezicător
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a interpretării în actul divinator. Astfel, divinația inductivă s-ar prezenta în felul următor: Semn Prezicător Client Rezultat final Acest "joc al interpretărilor" se complică, așadar, în momentul în care se interpune clientul (ca persoană, grup, comunitate), care va reinterpreta spusele ghicitorului, dar va analiza și el însuși semnele pe baza unui cod stabilit prin experiență personală. În unele cazuri, concluziile pot converge, dar, de cele mai multe ori, rezultatul final este rodul unui efort de interpretare comun. Cât la sută din acesta
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]