8,805 matches
-
întrebă el. Gosseyn îi răspunse imediat. Lăsase deja cel de-al doilea creier să "palpeze" obiectul. Era activ din punct de vedere chimic, dar nu periculos. Presimțea că era vorba de un material absorbant. În orice caz, avea un lucru straniu, un produs evident al științei galactice și nu avea chef să trateze treaba asta cu ușurință. - Acest Discipol, zise el în sfârșit, a prezis el, efectiv vă voi urca în ascensor la ora 9 și 28 dimineața? Greu de crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
acum insistent. De această dată, femeia nu răspunse direct. - Așadar, marele Discipol s-a lovit de cineva care nu este maleabil? zise ea. Substanța din umbră tremură, ca pentru a se scutura de aceste vorbe. Răspunsul întârzia. - Este un univers straniu, zise în sfârșit Discipolul. Ici și colo, pe miliarde de planete, se găsesc indivizi care, ca și mine, posedă o facultate unică, care-i ridică peste normă. Iată-l pe Enro - și acum Gosseyn. Se opri, apoi spuse încet de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mistice nu pot ajunge prea departe. Vine o vreme când omul acționează. Poftim, Enro este un exemplu remarcabil de om de acțiune. Un geniu militar de prim plan. Vor trece secole până va mai apărea unul ca el în galaxie. Straniu compliment, din partea lui Eldred Crang. Și fiindcă totul era fals - oricare venusian non-A instruit cu metodele militare putea să egaleze "geniul" lui Enro - era aici, se vedea bine, o intenție. O așeză mai bine pe Nirena pe genunchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
facă. Cum se poate opri viața inimii sale și a plămânilor - sau fluxul interneuronic emis subit și fără avertizare de creierul său secund? Se așeză pe pat, o privi pe Leej. Vru să-i mărturisească eșecul, când văzu un lucru straniu. Ea părea că se ridică, se duce până la ușă. O vedea așezată la o masă la care se găseau deja Gosseyn și căpitanul Free. Figura sa se clătina. O revăzu, mai departe, acum. Figura era mai vagă, ochii săi măriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Adormit și nu cred că mai trebuie să subliniez că mesajele pe care dumneata le-ai primit din Templu au fost pentru mine o indicație prețioasă asupra punctului spre care trebuie să-mi îndrept atenția. Credea. Credea în religia sa stranie. Ochii luceau sin-ceri. Gosseyn îl observă și era foarte clar că omul nu era întreg la minte. Întrebă: - Enro e mort? Secoh nu șovăi decât o clipă. - Cred că a bănuit ceva, mărturisi. M-am dus în apartamentul său în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
La ieșirea din gara de Nord, urcînd pe strada Faubourg-Saint-Denis, ne trezim dintr-odată cufundați într-o atmosferă care ne duce cu gîndul la India. În parte, ne înșelăm. Sariurile strălucitoare, mirosurile de mirodenii care se strecoară din restaurante, literele stranii ale firmelor alimentează această eroare. Aproape toți comercianții de aici sînt etnici tamil. Majoritatea au fugit din calea războiului civil care sfîșie de la mijlocul anilor '70 Sri Lanka, fosta colonie britanică Ceylon. Ei și-au găsit refugiul pe aceste cîteva străzi
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
lanțuri de distribuție, micii comercianți își închid unul după altul prăvăliile. Numeroase locații comerciale sînt goale în momentul în care încep să sosească refugiații, adesea pe ruta Marii Britanii, deservită de Gara de Nord. Astăzi omogenitatea acestui comerț exotic este remarcabilă. În mod straniu, el nu a afectat alcătuirea socială a apartamentelor care ocupă etajele imobilelor. Etnicii tamil nu locuiesc acolo. Prețurile sînt prea ridicate pentru ei. Un apartament de 90 m2 pe strada Faubourg-Saint-Denis se închiriază cu 1 350 euro (8 850 franci
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
suprafață pentru a ajunge în La Villette 23, ceea ce ar presupune escaladarea a 25 metri. Șlepurile care transportau nisip și cărbune se chinuiau cîndva să străbată cele opt ecluze care fac azi bucuria pasagerilor vaporașelor de agrement, încîntați de această stranie croazieră. Pînă la curba care deviază canalul Saint-Martin spre est, pasarelele metalice, ecluzele, podurile turnante, capetele scuarurilor, reverberele de fontă conturează un peisaj încărcat de perspective surprinzătoare, care se reflectă în oglinzile schimbătoare ale apei. Altădată, de-a lungul cheiurilor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
înalte: renovarea a fost radicală. Turnurile cu balcoane cu geamuri fumurii pe post de parapete au fost contestate în anii 1970. Dar ele nu erau nimic pe lîngă proiectul autostrăzii urbane (cu opt benzi) care urma să acopere albia canalului. Stranie epocă, dacă o decizie în acest sens a putut fi adoptată în unanimitate, pe 23-24 decembrie 1963, de către Consiliul din Paris. Proiectul a fost abandonat în 1971. Astăzi, parizienii și turiștii pot veni aici, în zilele însorite, să hoinărească, să
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
începe aici, odată cu piața de vechituri Saint-Ouen. La est de poarta Clignancourt, peisajul devine și mai dantesc. Pe bulevardul Ney, trecînd pe sub liniile Gării de Nord, printr-un pasaj subteran puțin îmbietor, se ajunge la poarta La Chapelle. Spre periferie spațiul devine straniu, lipsit de locuințe. Prezența unui vehicul al organizației Médicins du Monde, unde se distribuie seringi și prezervative, spune destul despre caracterul marginal al locului. Sub schimbătorul de cale de la poarta La Chapelle, care pune în legătură bulevardele Mareșalilor, perifericul și
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
nu observă nimic. Toate zăceau absolut imobile. În grabă, Gosseyn începu să-i dezarmeze pe paznici. Oricare ar fi fost cauzele ocaziei ce i se oferise, n-avea timp de pierdut. Odată treaba terminată, se opri și privi din nou strania scenă. Fuseseră nouă gardieni. Acum zăceau pe podea într-o dezordine bizară, ca niște popice doborâte dintr-o singură lovitură. Fără să mai analizeze ce și cum. se mulțumi numai să constate lipsa lui Eldred Crang. Privirea lui continuă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
giganticului Thorson. Într-o clipă memoria îi reveni. Și zise cu brutalitate: ― Prescott, au injectat ceva în brațul soției tale cu o clipă înainte de a fi doborâți de efectul pulberii de Drac. Asta trebuia s-o omoare. Examineaz-o. Acum că strania inconștiență a acestor oameni căpătase o explicație, era momentul să treacă la un examen amănunțit al faptelor. Dacă sistemul de condiționare a aerului răspândise peste tot anesteziantul, aceleași scene de prăbușire silențioasă s-au produs, probabil, în toate camerele. Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
săptămâni ― mare lucru. Nici nu contează. Acum, după ce l-am auzit pe Kair, mi-e clar că șansele tale de a dobândi controlul acestui al doilea creier sunt ca și nule. Ori, tocmai asta voiam și noi să știm. Era straniu să-l asculte vorbind, și în același timp, să și-l închipuie pe doctorul Kair în ceața dinaintea zorilor. Ceasul arăta că psihiatrul lipsește de numai două minute. ― Patru minute ― zise Gosseyn. Se simțea cuprins de neliniște. Dacă exista vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
c clipă ochii, dar fără rezultat. Tubul îi ardea degetele, în timp ce încerca să-l pună la loc. Deodată, fu cuprins, fără îndoială de amețeală, căci se clătină și se prăbuși cu fața în jos, lovindu-se de distorsor. Încerca o stranie senzație de plutire, de lipsă de greutate. Uimit, redeschise ochii. Zăcea pe o parte în întunericul cel mai desăvârșit, iar nările îi erau invadate de aroma complexă a lemnului în plină creștere. Era un parfum greu, familiar, dar lui Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
crudă. Fereastra, și ei odată cu ea, avansă, apoi se opri și imaginea prezentă dintr-o parte arborii gigantici. Iar, la poalele lor, oameni dormind pe sol. Mii de oameni. Erau îmbrăcați în uniforme verzi dintr-o țesătură foarte subțire. Era straniu să-i vezi pe toți acești oameni dormind în plină zi. Aceștia se mișcau, se agitau în somn și mai în fiecare moment câte unul se ridica puțin, privea în jur, își freca ochii cu palmele și se culca din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
corpurilor. În mare, se putea declara satisfăcut, cu o singură excepție, la timpul ei neluată în seamă. Brusc, totul îi reveni în minte, odată cu ansamblul im-placațiilor decurgând din aceasta: "...între seria ta și seria mea, continuitatea a fost întreruptă!" Era straniu să constate că adevărul nu-i sărise în ochi mai devreme. Ideea unei conexiuni între el și Lavoisseur nici măcar nu-i trecuse prin minte, iar, mai devreme, respingerea lui fusese completă. Pe de altă parte, continuitatea să nu fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
imens dispreț, gândindu-se la ființele acelea stupide care cutezaseră să-și pună mintea cu un corl Dar în clipa următoare își aminti că nu era singurul corl de pe această planetă. Era un gând pe cât de neașteptat, pe atât de straniu. Căci îi urâse pe ceilalți corli și luptase fără milă împotriva lor. Iar acum, vedea în puținii care mai rămăseseră în viață niște rude apropiate. Dacă ar fi avut răgazul să se înmulțească, nimeni - cu atât mai puțin acești oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cei doi veniți în ajun la conferința lui. Aduseseră cu ei o sumedenie de aparate. Grosvenor văzu, printre altele, niște recipiente mari și o rețea întreagă de tuburi menite să le alimenteze cu substanțe chimice. Grosvenor își aminti de comportarea stranie a chimiștilor la conferința lui. Îngrijorat de soarta instalațiilor și aparatelor sale, intră în prima încăpere, un vestibul pe care-l folosea mai ales ca punct de tranzit, dar și ca sala de cursuri. Celelalte patru încăperi cuprindeau aparatura specială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să fie un aparat fragil, cu o rețea complicată de sârme încolăcite în jurul a trei țevi care traversau trei sfere mici ce răspândeau o lumină argintie, bizară. Această lumină pătrundea prin masă, făcând-o transparentă ca sticla. Dar și mai straniu era faptul ca sferele acelea absorbeau căldură ca niște bureți termici. Grosvenor întinse brațul spre cea mai apropiată dintre sfere, dar simți ca mâna îi înțepenește și că toată căldura iese din ea, așa că și-o retrase grabnic. - Cred c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ne explice motivele sale. Nimeni nu-i răspunse. Grosvenor îl văzu pe Kent încruntându-se. Faptul că printre membrii expediției se afla unul care nu avea curajul de a-și susține fățiș o opinie, fie ea trecătoare, era într-adevăr straniu. Mulți din sală priveau în jur, uimiți. - Când a făcut cineva o astfel de propunere? întrebă Smith. Nu-mi amintesc s-o fi auzit. - Nici eu! spuseră într-un glas câțiva oameni. Lui Kent îi străluceau ochii: era limpede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
inteligenței noastre, spuse Kent. Există desigur soluții în problemele hiperspațiului, soluții simple, pe care oamenii noștri de știință n-au știut să le găsească, poate vom afla câte ceva. Kent tăcu o clipă, apoi continuă: - Korita, tăcerea dumitale mi se pare stranie. Ce-ar fi să ne spui cum vezi dumneata situația? Arheologul se ridică și, întinzându-și mâinile într-un gest de neputință, zise: - Nu-s în stare să vă ofer nici măcar o ipoteză. Va trebui să aflăm ceva mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să facă tot ceea ce era necesar. 25 Când simți că-i gata să treacă la acțiune, Grosvenor îi trimise lui Kent următorul mesaj: Dragă domnule Kent, Am de făcut o comunicare importantă tuturor șefilor de secții, o comunicare în legătură cu inteligența stranie a cărei prezență am simțit-o în această galaxie. Posed acum suficiente dovezi despre esența ei pentru a putea trece la o acțiune pe scară largă. V-aș ruga să convocați o ședință specială, la care să-mi pot expune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
personal recomandările mele. Dacă ar fi avut răgazul, și-ar fi ridicat brațul ca să se apere: mai furios decât bănuise el, Kent îl plesni peste gură, exclamând: - Te crezi deștept, ai?! Pretinzi că ești bolnav? Oamenii loviți de anumite boli stranii își ies uneori din minți și trebuie tratați fără menajamente, ca să nu pună în primejdie viața celor mai buni prieteni ailor! Grosvenor îl privi ca printr-o ceață, cu mâna lipită de obrazul lovit. Din pricina slăbiciunii și a fierbințelii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Te-aș ruga să convoci o nouă ședință la care voi lua parte personal. Intenționez, desigur, să propun din nou un război total împotriva inteligenței extratereștrilor din această galaxie. Grosvenor nu se miră când șefii de secții declarară cu o stranie unanimitate că, în fața atâtor dovezi, trebuia să se treacă urgent la combaterea inamicului. Locțiitorul directorului primi mandat să organizeze o ofensivă necruțătoare, fără a ține seama de sacrificiile membrilor expediției. Grosvenor observa, amuzat, că însuși Kent aproba necesitatea acestei acțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
i s-a acordat Medalia „Bărbăție și credință“ cu spade. Menuetul de Händel a fost mai târziu transpus pentru pian și de Wilhelm Kempff și reluat în diverse interpretări, Idil Biret fiind pianista care i-a dat catifelarea cea mai stranie. Cu o pauză de doi ani în timpul Războiului celui Mare, Universul a dăinuit până în 1953. A fost desființat de comuniști, ca toate simbolurile vechii lumi. Romanul lui Pavel Mirto, Viitorul începe luni, n-a apărut. Pe domnul editor Socec-fiul l-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]