6,018 matches
-
Statuii lui Eminescu) Versurile sunt grupate în strofe. Strofa reprezintă gruparea de versuri (în număr variabil), în general despărțită prin spațiul grafic de alte unități de același fel. În funcție de numărul de versuri din care sunt alcătuite, strofele pot fi: Distihul- strofa alcătuită din două versuri. Exemplu: "Iubirea noastră a murit aici, Tu frunză cazi, tu creangă te ridici...” (T. Arghezi- Oseminte pierdute) Terțina- strofa alcătuită din trei versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
alte unități de același fel. În funcție de numărul de versuri din care sunt alcătuite, strofele pot fi: Distihul- strofa alcătuită din două versuri. Exemplu: "Iubirea noastră a murit aici, Tu frunză cazi, tu creangă te ridici...” (T. Arghezi- Oseminte pierdute) Terțina- strofa alcătuită din trei versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape Că nu e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral”. (G. Bacovia- Amurg de iarnă) Refrenul- cuvânt, vers sau grupare de versuri, repetate după fiecare strofă, spre a întări o anumită idee sau un anumit efect artistic. Exemplu:" Plâns de cobe pe la geamuri se opri, Și pe lume plumb de iarnă s-a lăsat; I-auzi corbii, mi-am zis singur și-am oftat, Iar în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
rimează cu al patrulea și cel de-al doilea rimează cu al treilea. a Șchiopătând la ușa mare b C-o metanie și-o cruce b Greierile îți aduce a Doamne, binecuvântare. ( T. Arghezi) - monorima în care toate versurile unei strofe au aceeași rimă. a Peste vârf de rămurele a Trec în stoluri rândunele a Ducând gândurile mele a Și norocul meu cu ele." ( M. Eminescu) - variată sau amestecată în care versurile rimează fără nicio regulă. "Și-ntr-un valvârtej de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
distih în versul al doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu conținut idilic sau
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu conținut idilic sau galant, uneori acompaniat de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu conținut idilic sau galant, uneori acompaniat de muzică. Exemplu: Serenadă de C. Pavelescu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu conținut idilic sau galant, uneori acompaniat de muzică. Exemplu: Serenadă de C. Pavelescu - rondelul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 13
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat. dramaticus = "care ține de dramă") desemnează totalitatea operelor literare create pentru a putea fi reprezentate pe scenă, prin intermediul acțiunii directe a personajelor în fața spectatorului și al dialogului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
țara are onorabil începînd cu M. S. Domnul. El târâie în noroi familia domnească batjocorește până și umbra copilului mort toate acestea într-un stil scârbos, c-un cinism care n-are a face de fel cu cinismul antic; apoi strofele sale fără pudoare se cântă prin cafenelele {EminescuOpX 234} plebei, sânt aplaudate și urlete bestiale de aprobare se ridică când s-azvîrle cu noroi in umbra unui înger! Care e răsplata acestui om? O funcție însemnată și medalia Bene merenti pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe atunci, că e un farseur, își bătea joc de noi, și numai la iubita lui nu ne era nouă gândul... Depărtarea și moartea umplu acum de viață, în amintirea mea, caricatura ființei lui... Ascultă iar cum sună..." Și repetai strofa. Ea fluieră și ieșind avu un gest pornind de la tâmplă în aer, spre nedefinit, spre îndoială, admirație? Formidabil, sau... Da, formidabil, sau... Ei? I se părea că mă descoperă? Mi se părea că nu știe nimic despre mine și vrea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Gorman bătea cu degetele pe consolă, lângă un butoi roșu. ― Desfășurarea și explorarea locurilor în grupuri de doi. A doua echipă, intrați. Hicks ia nivelul superior. Utilizați detectoarele de mișcare. Cum vedeți ceva mișcător... cunoașteți melodia. Cineva intonă numaidecât două strofe din celebra chemare a furtunii de către Thor de la sfârșitul Aurului Rinului. Glasul părea să-i aparțină lui Hudson, dar Ripley nu era sigură și nimeni nu i se alătură cântărețului. Încercă să privească toate monitoarele camerelor individuale în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cu carburant. Vă rugăm stingeți țigările. Bishop nu a fost martorul acestei activități febrile, n-a văzut girofarurile învârtindu-se, n-a auzit avertismentele. Dar era mulțumit. Informațiile care apăreau pe consola de ghidaj portabilă erau la fel de elocvente ca o strofă de Shakespeare. Știa că naveta era pregătită și că alimentarea cu carburant era automată. Nu se mulțumise doar să stabilească un contact cu Sulaco: comunica cu el. Prezența lui la fața locului era superfluă. Consola portativă era supleantul său electronic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
acolo, pe masa de operație, iar eu forfoteam cu mâinile până la cot în el. Ce să „analizezi“, la urma-urmei: de ce-i pusă o virgulă după versul doi? ce-a vrut să spună poetul în titlu? ce simbolizează culoarea roșu din strofa șapte? Enormitățile se puteau obține ușor, consultând orice antologie de comentarii pentru liceu: operele anonime înfloreau prin toate librăriile, ba chiar și pe Internet, pe www.referate.ro. Descărcai de-acolo tone de referate, analize gata făcute, licențe, lucrări, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
situația! O, știu doar cât de mult ar fi dorit prințul și toți ceilalți să mă împingă până acolo, încât până și eu, în locul acestor discursuri «perfide și răutăcioase», din bună-cuviință și pentru triumful moralității, să cânt celebra și clasica strofă a lui Millevoix 57: O, puissent voir votre beauté sacrée Tant d’amis, sourds à mes adieux Qu’ils meurent pleins de jours, que leur mort soit pleurée, Qu’un ami leur ferme les yeux!* Dar, oameni naivi, credeți, credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
voir votre beauté sacrée Tant d’amis, sourds à mes adieux Qu’ils meurent pleins de jours, que leur mort soit pleurée, Qu’un ami leur ferme les yeux!* Dar, oameni naivi, credeți, credeți că până și în această cuviincioasă strofă, în binecuvântarea academică a vieții de către aceste versuri franțuzești s-a îmbâcsit atâta înveninare, atâta răutate înverșunată, încântată de sine în rime, încât chiar și poetul, poate, a făcut-o de oaie și această răutate a luat-o drept lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în rusă ori în franceză, parodiind denumirile specialităților culinare franțuzești. 54. Din poezia Cântec de leagăn de Nikolai Alexandrovici Nekrasov (1821-1877). 55. Vers din Faust (Prolog în cer) de Goethe. 56. Malthus, Thomas Robert (1766-1834), teolog și economist englez. 57. Strofa citată, cu mici modificări față de original, nu-i aparține lui Millevoix, ci lui Nicolas Joseph Laurent Gilbert (1751-1780). 58. Lacener, Pierre Francois (1800-1832), criminal francez, celebru prin cruzimea sa; după execuție, au fost publicate, în 1836, Însemnările și Convorbirile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe Berryman să intre într-un fel de dialog ce străbate distanța de peste două secole dintre cei doi. Structura complexă a poemului, constând din trei secțiuni, precedate de un exordium și urmate de un final (coda), în total 57 de strofe de câte opt versuri fiecare, prezintă un echilibru dinamic între cele două voci, una căpătând mai multă pregnanță (cea a lui Anne Bradstreet), cealaltă poziții de control, Berryman având primul și ultimul cuvânt în acest dialog imaginar. Sintaxa, spațiile tipografice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
căpătând mai multă pregnanță (cea a lui Anne Bradstreet), cealaltă poziții de control, Berryman având primul și ultimul cuvânt în acest dialog imaginar. Sintaxa, spațiile tipografice ce sugerează ruptura, precum și ingambamentul combinat cu pauzele de sfârșit de vers și de strofă, aluzii și cuvinte arhaice constituie o textură fragmentată ce sugerează distanța și discontinuitatea între cele două secole și persoane, dar structura dialogică, succesiunea vocilor și impresia de comunicare directă dintre cei doi poeți au efectul contrar, de legătură, chiar de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
LOWELL, ROBERT și CONFESSIONAL SCHOOL). Volumul a crescut de la an la an, ajungând la 385 de piese, imitând forma sonetului, ce dispăruse complet din poezia modernistă. Această formă se întoarce în poezia lui Berryman asumând caracteristici noi: fiecare conține trei strofe de câte șase versuri fiecare, dramatizând dialogul între două personaje, Henry sau Mr. Bones, protagonistul (Berryman însuși?), și un anonim Prieten, ce intervine, comentează acțiunile lui Henry, dialoghează cu el (psihanalistul lui Berryman?). În termeni psihanalitici, Henry poate fi asemănat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
zidurilor de internat”, „orașul cu viziuni stinse, cu sfâșieri”, „orașul ca un cimitir”, „tristețea panoramelor de pe cheiul mohorât și apăsător”, parcurile unde „bănci și lumini în toamnă putrezesc” cu „pomi singuratici și triști”, în „desfrunziri”, și „despletiri” tânguitoare. Câte o strofă sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig în odăi stinse Toată viața o regăsești ca pe un ceasornic oprit Auzi sufletul căzând, poate sunt frunze, Pásul tău prin amintire sângerat și rănit. (Despărțiri) „Rătăcirile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
-se ca albe cirezi”, “în mine chipul tău ca într-un pahar o floare albă”, „tristețea ca un pietriș în apă”, „glasul tău e mesteacăn subțire în vânt” etc. Uneori tentația asociativă e prezentă în fiecare vers, ca în această strofă tipică, citată și de E. Lovinescu: Așa: vino să-mi ridici sufletul ca pe o coajă de copac și să-mi citești durerile închise - cuiburi de păsări triste, acolo. Mâinile tale să-mi fie deznădejdii mătăsoase batiste, și ochii tăi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poet țin să marcheze, înainte de orice altceva, ruptura, atitudinea anticonvențională „destructurarea gramaticii” și „logicii” discursurilor tradiționale; ilustrare, în fond, a unor teze futuriste („cuvintele în libertate”) și, mai ales, dadaiste, într-un demers ostentativ antipoetic, - cum o atestă cele două Strofe parodice, dintre care a doua nu e decât reproducerea răsturnată a versurilor celei dintâi; mod ludic de a vorbi, ca Urmuz, despre vidul Literaturii, nu înainte de a fi subminat, la nivel microtextual, clișeele mitice, coborâte în proza cotidiană (un exemplu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]