6,584 matches
-
elevilor un învățător cu o personalitate deficitară în compartimentul educație? Privită sub aceste unghiuri, politica guvernanților în domeniul învățământului în general și al pregătirii cadrelor didactice, în special, trebuie regândită și retrasată. Oricâte școli ar fi construite sau reabilitate din temelii, oricât de modern și de funcțional ar fi mobilierul din dotare, oricâte calculatoare, fie ele și de ultimă generație, conectate la internet ar exista în școli, nimic nu dă valoare și substanță actului educațional dacă nu este realizat de dascăli
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Acea lecție are toate premisele să se încheie la fel de bine, respectiv cu un adaos substanțial la zestrea intelectuală a copiilor. Orice dascăl, de la orice nivel de învățământ, știe că acumularea de noi informații este activitatea care are nevoie de o temelie trainică, alcătuită din cunoștințele anterioare (fondul aperceptiv) iar noile achiziții să se constituie în verigi ce se adaugă lanțului existent deja în memoria copiilor. Fiind o lecție desfășurată în prezența unor oaspeți, emoțiile puseseră stăpânire deopotrivă pe copii și pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
eram cooptat pe post de bec, asemănător cu al lui Cristi Chivu. *** Evenimentul care a întrerupt mersul normal al vieții și activității noastre la Șendriceni a fost evacuarea școlii, plecarea în refugiu. O adevărată catastrofă socială care a zdruncinat din temelii viața și munca oamenilor, a curmat destine, a schimbat cursul istoriei. Îmi amintesc vag pregătirile febrile pentru plecare, dezorientarea, haosul și incertitudinea care domneau. Eu nu am plecat cu școala în acel exod. A trebuit să o însoțesc pe sora
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
destulă pricepere, ea ar putea fi transformată și adaptată; ar putea deveni un palat demn de destinația sa și de cinstea orașului. Spiritul nostru nu pricepe însă asemenea lucruri. Peste câțiva ani de aici, Primăria Iașului va fi dărâmată până la temelie, pentru a face loc Teatrului Național. Iașul va rămânea astfel fără primărie. Ca și Capitala. Birourile sale se vor plimba, prin diverse localuri închiriate, pentru a se fixa apoi în casa Pașcanu, care, în starea pe care i-o cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și în copilăria mea, cunoscută sub numele de cazarmă. Zic că a supraviețuit deoarece celelalte case au fost construite din lemn, dar un incendiu apărut ca din senin, având de partea sa vântul care bate mereu, le-a ars până la temelie. De atunci, după acel incendiu, începe reconstrucția și extinderea coloniei. Folosind piatra și cărămida crudă până și pereții de sub streașină, doar grinzile și structura acoperișului au fost din lemn. Cei înstăriți au acoperit casele cu tablă sau țiglă, ceilalți au
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
armată enormă. Crotonezii au așteptat-o cu flaute. Auzind cîntece, caii din Sibaris, deprinși numai cu arenele de jocuri, au Început să danseze. Le-a fost ușor atunci crotonezilor să-i extermine pe sibariți și chiar să distrugă cetatea din temelii, astfel că Herodot, venit la un secol după aceea să-i caute ruinele, n-a mai găsit nimic. Ceea ce, pe de altă parte, ne dă dreptul să ne Îndoim dacă a existat Într-adevăr. Știm Însă În mod sigur că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
le mai era îngăduit să vorbească despre cele ale credinței pentru patru ani, timp în care să studieze mai mult, întrucât nu aveau cunoștințe în litere. Într-adevăr, Pelerinul știa mai mult decât ceilalți, dar cunoștințele lui nu aveau o temelie solidă; era, de altfel, primul lucru pe care îl spunea de fiecare dată când era cercetat. 63. Această hotărâre îl lăsă puțin nedumerit asupra a ceea ce avea de făcut, deoarece el socotea că i se închidea ușa pentru a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că ar dori să știe mai multe despre acestea. Apoi îi întrebă ce studii aveau. „Dintre noi toți, răspunse Pelerinul, eu sunt cel mai școlit.” Și enumeră apoi puținele studii pe care le făcuse, dar mărturisi că nu aveau o temelie solidă. 65. Locțiitorul întrebă: - Păi atunci ce predicați ? - Noi nu predicăm, răspunse Pelerinul; ne mulțumim, de pildă, să vorbim în mod familiar despre cele ale lui Dumnezeu, după masă, cu persoanele care ne-au poftit. - Dar, reluă călugărul, ce spuneți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se afla întemnițat în Alcalá când s-a născut Principele Spaniei șFilip II, 21 mai 1527ț. Locuia împreună cu alți spanioli și studia materiile umaniste la Montaigu 2. Întrucât îl făceau să înainteze prea repede cu studiile, se găsi lipsit de temelii 1; de aceea studia cu copiii, după orânduirea și modul din Paris. Imediat după sosirea sa la Paris, primise de la un vânzător douăzeci și cinci de scuzi, în schimbul unui înscris de valoare din Barcelona. El încredință banii spre păstrare unui spaniol cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
remarcabilă pentru acele vremuri, care prefigurează apariția unei noi discipline în cadrul universității ieșene, cea de Biologie celulară și moleculară, al cărei fondator a fost, în 1979. Pasiunea, dragostea pentru profesia aleasă, entuziasmul și conștiinciozitatea pe care le-a pus la temelia pregătirii sale medicale, i-au permis să se orienteze către domenii de cercetare fundamentală și aplicativă, învățământ și inovare. Încă din perioada studiilor universitare și-a manifestat aceste valențe, obținând, în anul 1958, certificatul de inovator pentru realizarea unui „aparat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
elită, format din dascăli cu experiență și cu vederi înaintate și care, înainte de toate, erau oameni de omenie. Învățătură pe care mi-au transmis-o acești dascăli luminați, foarte severi, dar înțelegători în același timp, a format cultură generală pe temelia căreia m-am străduit să clădesc o cultură de specialitate, pe care am dorit-o temeinică, pusă în slujba cunoașterii și binelui, pentru că și aceasta am învățat-o de la profesorii mei din liceu. Cu respect și dragoste îmi amintesc de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
deaceia Mântuitorul caută să l reformeze și să-l spiritualizeze. Pe de altă parte Mântuitorul este întemeietorul unui cult nou, cultul legii noi, punând că fundament al cultului nou închinarea „în duh și în adevăr” (Ioan 4, 23), iar ca temelie a acestuia înființarea Sfintei Euharistii (Matei 26,26). Dar deși Mântuitorul înființează multe forme noi ale cultului nemaiîntâlnite în istoria cultuală totuși așază în cultul nou și forme ale cultului iudaic, pe care le perfecționează în noul spirit al iubirii
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
moștenește un limbaj care este o reminescență a concepției univesale atât iudaice cât și păgâne în care raportul dintre Dumnezeu și om este conceput că de la stăpân la slugă, sentimentul iudaic precreștin fiind de teama în fața divinității. Or sentimentul de temelie al cultului creștin, chiar dacă a moștenit acest limbaj este cel de iubire a lui Dumnezeu față de om și invers (Ioan 15, 1314) căci spune: „nu va mai numesc pe voi slugi ci prieteni și casnici”. Astfel Dumnezeu nu mai este
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
erau clasele, căci în casele cele mari erau dormitoarele și locuința direcorului, sălile de meditație și reflectorul, adică sala de mâncare”. Localul Seminarului, revenit Gimnaziului „Anastasie Panu” și Școlii de cântăreți bisericești înființată în 1892 de Episcopul Silvestru Bălănescu, avea temelie de piatră, 21 de camere, beci, un turn cu ceasornic, clopoțel și o inscripție pe frontispiciu care amintea de vechea destinație: „Seminarul eparhiei Hușilor”. În curtea școlii se găsea o cișmea cu inscripția: „Fântână profesorilor”. Zidul dintre Episcopie și clădirea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lucrul care te atrage cel mai puțin; știu teoria ta: că nu aduce nimic; dar un plan sistematizat de muncă intelectuală creiază (sic) pe intelectualul profund. O lucrare de mare anvergură întinde rădăcini adânci pe o suprafață mare și constituie temelia clădirii intelectuale. Nu te supăra: dacă nu ar fi iar impresia scrisorilor testament, impresie care vine din multiplele zdruncinări pe care cred că le bănui, poate te-aș lăsa în voia ta. Din scrisorile tale deduc că chestiunea doctoratului e
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
legendă culeasă din nordul Moldovei spune că iazul de lângă satul Sulița (Botoșani) „se mânie” și dă pe afară, „arătând că cere om”. Apele lacului nu s-au potolit până când Ștefan cel Mare „n-a pus acolo, În gura apelor [la temelia digului], un țigan și un cocoș” <endnote id="(639, p. 33)"/>. Într-o legendă din Herțegovina, privind clădirea podului peste râul Mostar, se spune că la temelia podului - pentru ca acesta să nu se mai surpe - a fost zidită o țigancă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
potolit până când Ștefan cel Mare „n-a pus acolo, În gura apelor [la temelia digului], un țigan și un cocoș” <endnote id="(639, p. 33)"/>. Într-o legendă din Herțegovina, privind clădirea podului peste râul Mostar, se spune că la temelia podului - pentru ca acesta să nu se mai surpe - a fost zidită o țigancă. Într-o altă variantă din aceeași zonă, În locul oamenilor sunt sacrificați cocoși <endnote id="(750, p. 31)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(750, p. 31)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și, bineînțeles, România). În Ungaria am dat peste un caz straniu de răsturnare a credinței În practicarea xenocidului ritual și de asociere a ei cu legenda infanticidului : cei care au nevoie de sângele unui creștin pentru a-l pune la temelia unei noi sinagogi ar fi evreii ; așa se motivează omorurile rituale pe care ei le-ar practica În preajma sărbătorii Paștelui - spun unii informatori, care au fost anchetați În legătură cu acuzațiile de infanticid ritual ce au fost aduse evreilor din estul Ungariei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sărbătorii Paștelui - spun unii informatori, care au fost anchetați În legătură cu acuzațiile de infanticid ritual ce au fost aduse evreilor din estul Ungariei În primăvara anului 1948 <endnote id="(138)"/>. Interesant este faptul că obiceiul de a sacrifica un străin la temelia unei construcții Îl au și „străinii” Înșiși. Astfel, Într-un articol din Echo de Liège (1 octombrie 1865) se spune că „turcii, de câte ori au să clădească vreo fortăreață, jertfesc câte un copil creștin” <endnote id="(166, p. 40)"/>. Câteodată se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
coroiat, barba neagră sau roșcată și picioare strâmbe, fără a fi disprețuiți pentru aceasta. Acolo vom putea, în sfârșit, să trăim liberi și să murim în pace pe un pământ care ne va aparține...”. Ideile lui Theodor Herzl potrivit cărora temeliile unui stat se găsesc esențialmente în voința unui popor de a avea un stat. Teritoriul nu este decât o bază concretă, statul este întotdeauna ceva abstract, au interesat și au atras intelectuali ca: Max Nordau, Bernard Lazare, Nathan Birnbaum, Herman
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de o vehementă campanie împotriva partidelor. Guvernul a trecut la închiderea și sigilarea sediilor și cluburilor tuturor partidelor, la sechestrarea bunurilor și trecerea lor sub administrarea ministerului de finanțe. Și presa de partid a fost suprimată. Hotărât să reformeze din temelii statul român, regele Carol al II-lea a dat țării o nouă organizare administrativ teritorială prin decretul din 14 august 1938. Alături de vechile unități - comuna, plasa, județul - s-a introdus una nouă - ținutul. Au fost create 10 ținuturi, iar la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
României, mă călăuzesc fără șovăială pe calea ce am făgăduit-o țării mele. Salvarea patriei este pentru mine singura poruncă care mă îndrumează în aceste vremuri îngrijorătoare de neliniște sufletească; deci, înfățișez astăzi poporului meu, noua constituție menită să așeze temelii noi solide și mai drepte statului nostru și să îndrumeze viața obștească pe o cale mai sigură, mai liberă și mai sănătoasă. Pe această constituție se proclamă hotărât întâietatea națiunii române, care prin jertfe și credința sa a creat statul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
participare la prețul concesiunii și la redevența proprietarilor de zăcăminte miniere expropriate de stat; se asigură o egală îndreptățire tuturor semințiilor de altă rasă aflătoare de veacuri pe pământul României întregite. Pe aceste îndreptări atât de folositoare aduse legei de temelie a statului român sunt convins că se chezășuiește poporului meu putința de a se dezvolta liber și stăpân pe destinele lui, pe calea ordinei, păcii și propășirei. În această zi solemnă și înviorătoare pentru viitorul României, supun învoirei poporului meu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cluburilor sau localurilor de întruniri ale acestora. Guvernul a trecut la închiderea și sigilarea sediilor și cluburilor tuturor partidelor, la sechestrarea bunurilor și trecerea lor sub administrarea Ministerului de Finanțe, presa de partid a fost suprimată. Hotărât să reformeze din temelii statul român, regele a dat țării o nouă organizare administrativ teritorială prin decretul din 14 august 1938, publicat în M.O. nr.187 din 14 august 1938. Alături de vechile unități administrative, comuna, plasa, județul, s-a introdus una nouă: ținutul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]