5,219 matches
-
2.3 Loc de întâlnire cu ceilalți Am spus deja că interioritatea conștiinței este o interioritate de comuniune, dialog cu Dumnezeu și cu ceilalți. Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: cum are loc această întâlnire cu ceilalți în conștiință? Teologul redemptorist german Bernhard Häring (1912 - 1998) în reflecția sa asupra tendinței persoanei spre unitate și totalitate, afirmă că: „În conștiința noastră răsună chemarea la unitate și la totalitate. Este vorba de o aspirație la integrarea tuturor potențialităților ființei noastre, care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
adevărul, cât și ca posibilitate a conștiinței de a judeca în conformitate cu adevărul. Această situație va persista până în perioada imediat următoare Conciliului Vatican II. Pare paradoxal faptul că, în perioada în care teologia morală începe reînnoirea recomandată de Conciliul Vatican II, teologii manifestă un interes slab față de tema conștiinței morală, concentrându-și atenția asupra normativității morale și asupra opoziției dintre „etica autonomă” și „etica credinței”. În acest mod, se poate spune că tema conștiinței a rămas la marginile dezbaterii post-conciliare. În viziunea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de orientarea greșită a personalității sale, adică de a nu căuta adevărul, rămânând în situația care îl determină în mod continuu să nu „facă adevărul”. Concluzie Poziția Magisteriului ecleziastic, așa cum se observă, ține cont de elaborările precedente ale filosofilor și teologilor astfel încât, în Conciliul Vatican II și în gândirea teologică ulterioară, ni se propune o concepție corectă despre realitatea conștiinței care ține cont de dialogul cu autoritatea Sfintei Scripturi, cu reflecția teologico-patristică, dar și cu științele umane, la care se adaugă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sine însăși, cu comunitatea umană și religioasă. În acest mod, putem să observăm direct și să facem o analiză amplă asupra contribuției experienței umane la reflecția teologico-morală, în lumina documentelor elaborate de către Magisteriul Bisericii și pe baza aprofundării filosofilor și teologilor. Vrem să demonstrăm că experiența umană însoțește mereu mesajul evanghelic și creează premizele pentru ca acest mesaj să fie contextualizat și trăit în mod dinamic și creativ. Locul potrivit care asigură un punct de pornire solid, în vederea unei percepții clare a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
îndeplinit în lume, atât individual cât și social, Conciliul, în lumina Evangheliei și a experienței umane, atrage acum atenția tuturor asupra unor probleme contemporane mai urgente, care afectează în cea mai mare măsură neamul omenesc” (GS 46). În mod inevitabil, teologii s-au întrebat: ce relevanță are această referință la evanghelie și la experiență? După opinia unora, ceea ce interesează nu este procesul genetic al expresiei, ci analiza formulei conciliare și a semnificației pe care ea o posedă în ansamblul ei și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
salvific și are ca centru evenimentul Cristos devenit istorie, o instanță existențială, unită cu sensibilitatea actuală iluminată de valoarea salvifică a adevărului creștin și o instanță personală care privilegiază adevărul - relație, adevărul - subiect. G. Abba lansează o critică acerbă la adresa teologilor moraliști care consideră experiența morală ca fapt moral, referindu-se la pretenția școlii sociologice franceze de a construi o știință a conduitelor, care să înlocuiască etica teoretică normativă și de a explica faptul moral, așa cum științele naturii explică faptele naturii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
semnifică conștiința individuală iluminată de credință, adică de Dumnezeu însuși. El indică, în sens mai amplu, conștiința colectivă a credinței, de aceea semnifică și sensus fidelium. Putem să concludem că nu este doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
credință, adică de Dumnezeu însuși. El indică, în sens mai amplu, conștiința colectivă a credinței, de aceea semnifică și sensus fidelium. Putem să concludem că nu este doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată a temei ca extensie și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aceleiași noțiuni de om” (de exemplu, omul este un animal). În schimb sunt mutabile „lucrurile care urmează natura” (de exemplu dispozițiile, acțiunile). Este de menționat că insistența enciclicii asupra legii naturale se bazează pe raportul dintre lege și înclinațiile naturale. Teologul dominican consideră că înclinația este o „lege înscrisă în profunzimea oricărei ființe, în mod strict legată de forma acesteia” (omul este rationalis naturae individua substantia). Instanța care constată existența și manifestarea înclinației naturale este rațiunea. Ea înțelege „ceea ce este potrivit cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ascultare și disponibilitate. 2.1.3 B. Häring - natura ca principiu dinamic Potrivit autorului redemptorist, contextul de bază care unește atât preocuparea teologiei și a filosofiei, cât și aceea a medicinei, este conceptul de natură. În urma analizei etimologice pe care teologul nostru o întreprinde, termenul de natură (nasci-natum) înseamnă „ceea ce a fost dat la naștere, și se referă la principiul dinamic care dirijează dezvoltarea a ceea ce este înnăscut”. Această precizare îi oferă moralistului german posibilitatea de a realiza dihotomia dintre ceea ce
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a persoanei, și nu în mod necesar conceptelor filosofice care privesc esența omului. După ce a evidențiat problemele care apar frecvent în contextul medicinei, cu un accent deosebit asupra dimensiunii biochimice și psihice, care limitează viziunea omului la o „idee incompletă”, teologul redemptorist încearcă să pună în valoare natura specifică a omului, „a fi în trup” și certitudinea că „în trup și prin acesta, omul este deschis spre Altul, spre Noi al comunității și spre lumea care îl înconjoară”. 3. Vocea lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
atât conștiința celui care trăiește legea iubirii și a dreptății, cât și conștiința care-l cheamă la căință pe acela care a acționat împotriva îndemnului conștiinței sale”. Fundamentul discursului despre conștiință îl regăsim în antropologia imitației lui Isus. În cadrul acesta, teologul din Böttingen afirmă că: „În conștiință răsună ecoul interior al chemării lui Cristos, care ne invită să-l urmăm. În ea, omul simte în mod irezistibil că existența sa intimă este încătușată de Cristos. În imitarea lui Cristos, conștiința este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
făcut sau răul de evitat. În calitate de interpret fidel al personalismului lui Alfons de Liguori, moralistul german arată că „atât legea eternă a lui Dumnezeu, cât și legea naturală este promulgată pentru persoană, deoarece este înscrisă și descoperită în conștiință”. Concluzie Teologul redemtorist Bernhard Häring ne indică și sintetizează drumul de parcurs în societatea de astăzi, atât de complexă și dinamică, în lumina semnelor timpurilor, în termeni de fidelitate față de conștiință și față de Magister și, bineînțeles, în direcția voită de enciclica H.V.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoană, dar numai unele persoane sunt personalități. Plehanov folosește termenul de personalitate tocmai în acest înțeles de persoană cu prestigiu și autoritate în societate. Preluat din practica teatrului, termenul de persoană a fost utilizat de-a lungul timpului de filosofi, teologi, eseisti, sociologi, fără a-și pierde, până în prezent, nimic din importanța lui. Evoluția termenului de persoană s-a realizat în strânsă dependență cu evoluția conceptului de om, deoarece persoana îl exprimă pe om într-o anumită postură. De la o etapă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de cultură și acțiune, „Magazin istoric”, 1982, 6; Victor Bunea, Mitropolitul Andrei Șaguna, ctitor al bibliotecii și al tipografiei arhidiacezane, MA, 1984, 1-2; Keith Hitchins, Ortodoxie și naționalitate, tr. Aurel Jivi, pref. Pompiliu Teodor, București, 1996, 21-62, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 431-433; Aurel Papari, Andrei Șaguna, contemporanul nostru, Constanța, 2000; Justin Tambozi, Atena Tambozi, George Justinian Tambozi, Andrei Șaguna, Constanța, 2000; Mihai Sofronie, Mitropolitul Andrei Șaguna și Asociațiunea Transilvană (ASTRA), Constanța, 2001; Dicț. scriit. rom., IV, 432-433; In memoriam Andrei Șaguna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
92 de ani, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. GONȚA, ALEXANDRU (1918-1977) ISTORIC Sunt oameni a căror existență este atât de bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
foarte mare prozator... Dar să revin la Î.P.S. Bartolomeu. Îl cunoscusem datorită unui alt artist fermecător ca om, prieten de tinerețe al lui Andrei Pleșu, pictorul Sorin Dumitrescu, doctor în teologie cu o splendidă teză despre icoană. Pictorul și teologul Sorin Dumitrescu, deși mult mai tânăr, a fost nașul de cununie al lui Nichita Stănescu, la nunta acestuia cu Dora. Sorin a ținut să cunosc două fețe bisericești: mai întâi pe iubitul părinte Galeriu, duhovnicul său, și pe Bartolomeu Anania
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele în Historia de los concilios, sau Möhler în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes (1775-1831)70
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal Harnack, cel care publicase La esencia del cristianismo în anul 1900; totuși, în acea pretinsă apărare a credinței, Loisy nega faptul că Biserica a fost instituită de Cristos, afirmând că era rodul primelor comunități creștine în care începuseră
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pascendi dominici gregis, în care explica în ce consta această mișcare (din punctul său de vedere). Cu câteva luni înainte, în iulie, fusese promulgat decretul Lamentabili, care era o listă de 65 de propoziții condamnabile, extrase din scrierile a diverși teologi. În anii următori enciclicii, reprezentanții modernismului au fost admonestați și condamnați de autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole publicate în ziare liberale influente. Unii dintre ei au abandonat atunci preoția. Sfântul Părinte a asigurat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trei luni, apare în limba germană o foaie săptămânală Bukarester Katolisches Sonntagsblatt, cu un cuprins interesant și potrivit priceperii poporului"361. Revista Catolică era o publicație care se adresa tuturor catolicilor, dar și oamenilor de cultură de alte confesiuni (literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor dascăli și persoanelor cu o mai mare știință de carte"362. Referindu-se la însemnătatea Revistei în cadrul unui discurs ținut la Centrul Catolic din Calea Călărașilor din București, arhiepiscopul Netzhammer (fondatorul tipăriturii) a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tratat în mai multe articole (bazate pe documente de arhivă 537) viața episcopului, activitățile desfășurate de acesta și lucrările sale științifice și culturale 538. Studiile de filosofie au fost prezentate și analizate în paginele publicațiilor catolice sau în operele altor teologi 539. Rolul său în evoluția culturală a comunităților catolice din România (dar și a societății românești) prin aportul la dezvoltarea presei catolice, a fost unul considerabil. În perioada șederii la Roma (1906-1911), Durcovici a obținut, pe rând: doctoratul în filosofie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rău în lume"586. Materialele aveau un nivel mediu de întelegere, ceea ce a dus la abordarea unui număr "relativ redus" de probleme de teologie (comparativ cu unele publicații franciscane), chiar dacă în ele au fost publicate multe traduceri din operele unor teologi din Occident. O problemă considerată importantă pentru comunitatea catolică a fost prezentată într-un articol intitulat "Sfințirea duminicii"587. Autorul acestui material, Mihai Robu (viitorul Episcop de Iași) a explicat importanța sfințirii duminicii, considerând că în funcție de respectarea acestei zile "se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au apărut în revistele "patronate" de preoți franciscani nu a fost întâmplător, căci ei fiind misionari prin formare foloseau textele cu cel mai mare efect și atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile din România. Un articol din tematica referitoare la morala creștină și la viețile sfinților a fost "Datorii părintești Înțelepciunea"711. Materialul făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
putând transmite apoi aceste informații credincioșilor. Aceștia aveau și ei acces direct la scrierile catolice care răspundeau la unele probleme de teologie, dar explicau și învățăturile biblice. Numeroase materiale nu au fost originale, ci reprezentau doar traduceri din operele unor teologi occidentali; însă toate au avut un rol important în educarea credincioșilor catolici. II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași loan Ferenț S-a născut în comuna Dărmănești (Bacău). A studiat la școala primară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]