18,899 matches
-
și de aceea voi să dau oarecare lămuriri în această cestiune d-lui ministru de finanțe, ca să nu se mai facă cu aceste obligațiuni eroarea care s-a făcut cu biletele ipotecare. Vă aduceți aminte că biletele ipotecare s-au tipărit în Paris în condițiuni foarte grele. Acei fabricanți neapărat ne-au pus dificultăți foarte mari, atât în privința prețului hârtiei cât și în privința calității ei și pentru 17 750 000 lei am plătit 295 216 lei. Neapărat că pentru restul sumei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o ușurință copilărească dacă n-ar fi nelegiuită se supun semnăturii domnești voturile unei Camere care nu mai e în stare de-a judeca nimic, voturi căpătate de ministeriu prin {EminescuOpXI 123} surprindere, noaptea, fără ca proiectele respective să fi fost tipărite și împărțite deputaților, fără discuție, fără examen, fără nimic. Dacă, în aceste clipe îngreuiate de evenimente, îndrăznim a implora Coroana să-și exercite prerogativele față cu desfrâul irupt în partidul de la putere, n-o facem, o declarăm cu sfințenie, nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
viceprezidenți, o facem mai mult de hazul lucrului, fără vro altă pretenție. Iată dar câteva probe de parlamentarism radical: D. președinte: Astăzi s-a depus și raportul pentru bugetul Ministerului de Rezbel; raportul care s-a depus acum nu este tipărit. Voci: Nu avem trebuință de tipărirea raportului. D. P. Ghika: Cer cuvântul pentru ordinea zilei. D. președinte: D-lor, știți că ordinea zilei nu se poate schimba fără învoirea miniștrilor. U. P. Ghika: Este, d-lor, o demisiune care s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avea a ținea seamă de ambițiile tuturor nulităților. [ 2 iulie 1880] ÎNVĂȚĂMÎNTUL ELEMENTAR ÎN ARDEAL Pe când la noi literatura didactică e în mare parte obiect al speculei din partea și a învățătorilor și a librarilor, și zilnic se înmulțesc acele coale tipărite fără folos pentru școală, dar de un folos cu atât mai mare pentru autori, în Ardeal și Ungaria, departe de-a fi lăsată pe mâna speculanților, formează obiectul serioaselor preocupațiuni a oamenilor celor mai luminați ai poporului românesc. Se-nțelege
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care - când e vorba de cultură - cată să-l luăm ca întreg, nu există nici știință, nici literatură Cataloagele librarilor sânt pline de tipărituri făcute cu scopul lucrativ de-a le desface în școală, cărțile de știință sau literatură se tipăresc în vederea unui premiu academic, știința și literatura, câtă se face la noi, se face numai cu paguba de timp și bani a acelora ce se ocupă cu ea, daca nu sânt oameni cu apucături destul de dibace de-a da operelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut greșeală la votarea legii, căci nu s-a prevăzut că, pentru tipărirea biletelor de bancă, vor trebui vro șase luni de zile. Operațiile proprii ale marelui institut de credit nu pot începe decât la sosirea biletelor, ce se vor tipări în străinătate; pîn-atuncea operațiile nu se vor face decât asupra numerarului metalic, adecă te miri ce și mai nimică. Apoi dacă nici curge, nici pică, n-au de unde lua nici acționarii vrun folos acătării. Bănuiască ei ori nu bănuiască, dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de falsificare a sistemului constituțional. Un om al cărui trecut nu are încă de înregistrat nici o virtute deosebită, un om care de ex. n-a luat parte la actele de pietate ale mucenicului Simeon, care n-a fost însărcinat să tipărească bilete ipotecare, nu și-a închiriat casele statului cu preț întreit, c-un cuvânt un om fără acel savoir vivre atât de culant în manierele mucenicilor de toate categoriile ai democrației române, nu poate avea față cu d. Brătianu decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tuturor claselor societății, scăderea repede a populației, care în secolul trecut nu mai ajungea nici la un milion. Sentimentul de drept și datinele vechi dispărând, se simte necesitate de-a stabili norme scrise pentru viața oamenilor. Sub domniile străine se tipăresc adevărați codici în locul legiuirilor bisericești de mai nainte. Precum corupția îmbătrînește pe individ, astfel putrejunea bizantină a îmbătrînit înainte de vreme pe poporul românesc. Într-adevăr, acum două sute de ani aflăm o mulțime de caractere ale evului mediu: aflăm pe jurați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ni s-a redat nouă. Se vede că-i blesăm pentru că în București și-au organizat, neîmpiedecați de nimeni, mișcarea lor de regenerare națională, pentru că în București [î]și organizau cetele armate, pentru că în București și în Brăila [î]și tipăreau foile lor politice și literare, cărțile și broșurile în limba națională și pentru ca pe teritoriu românesc și în școalele statului român a crescut aproape toată generația tânără care guvernează azi Bulgaria. Ba, vorba românului; pe cine nu-l lași să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuprinză, pe vro 75 de pagine, instrucțiunile date flotei de demonstrație precum și notele privitoare la propunerea d-lui Gladstone de-a se impresura Dulciniul; dar guvernul englez n-a voit să permită celui austriac publicarea acestor documente. Pe când cartea se tipărea, sir H. Elliot a alergat la Pesta pentru a stărui să se suprime acele piese. Pe cât timp delegațiunile discută în capitala Ungariei, ambasadorul Angliei, al Franței și al Germaniei au sosit asemenea acolo. Ambasadorul Franței are misiunea specială de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e în primejdia de-a fi ales membru al Academiei; unul din foloase este că se fixează enunciațiunile oamenilor, că tiparul e toiagul memoriei omenirii, mai ales a memoriei celei morale, care e foarte slabă. Dacă nu s-ar fi tipărit în "Romînul" că răscumpărarea e "cea mai populară" cestiune în România declarația d-lui Brătianu, făcută în Senat, că cestiunea e "impusă din Berlin" nu devenea atât de caracteristică; daca nu s-ar fi tipărit că "cuțitul s-a înfipt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dacă nu s-ar fi tipărit în "Romînul" că răscumpărarea e "cea mai populară" cestiune în România declarația d-lui Brătianu, făcută în Senat, că cestiunea e "impusă din Berlin" nu devenea atât de caracteristică; daca nu s-ar fi tipărit că "cuțitul s-a înfipt pîn[ă]-n mâner în pântecele Romîniei", n-am ști cum să esplicăm graba ce-au avut-o patrioții de-a supune sancțiunii domnești acel cuțit care avea să fie înfipt până-n mâner în măruntaiele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cauze de supărare vizirului. Bine. Atunci ieie-și de model "Steaua Romîniei", care într-adevăr de mai multe luni nu mai are nici un articol de fond. Scrisori din Luteția (Paris), războiul din Persia, espoziția din Australia, iată obiecte vrednice de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
legitima curiozitate, rezumând totodată corespondența noastră din Iași și informațiunile ce le-am avut până în momentul acesta ca adaose explicative. [În continuare se republică scrisoarea lui V. Conta din 13 noiembrie 1880 și corespondența din Iași din 21 noiembrie 1880, tipărite de noi mai sus, p. 416 - 418. {EminescuOpXI 425} REZUMATUL INFORMAȚIILOR NOASTRE ÎN AFACEREA CONTA-PANU Efectele publicării noastre de sâmbătă sânt până acuma destul de însemnate. D. Conta e adânc zdruncinat; d-sa voiește, fără mult succes, a-și disimula dezolarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-o adunare conservatoare (la 26 aprilie 1879) unul din cei din acea întrunire a zis: Domnilor, am scris o broșură în care dovedesc că d. C. A. Rosetti a omorât pe Barbu Catargiu; vă rog să contribuiți s-o tipăresc și ca să dăm o răsplată celui care va omorî pe C. A. Rosetti și pe I. Brătianu. E inexact ce spune "Romînul". Persoana de care vorbește e d. maior Crainic, carele, după închiderea ședinței acelei Adunări, după ce prezidentul părăsise scaunul, a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spune "Romînul". Persoana de care vorbește e d. maior Crainic, carele, după închiderea ședinței acelei Adunări, după ce prezidentul părăsise scaunul, a rostit acele cuvinte a căror solidaritate n-a luat-o nimeni. Dovadă e că nimeni n-a contribuit ca să se tipărească broșura și că n-a apărut nici până acuma, deși e scrisă demult. Dar d. maior Crainic are această convingere? Îl privește. D-sa crede una și bună că un anume Donca, care trăiește azi la Ada-Kale, a fost instigat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dincolo de granițele noastre. Vorba Romînului: Cine s-a fript, suflă și-n apă rece", și noi sîntem dintr-acei cari au plătit imprudențe mici cu pierderi mari. {EminescuOpXI 456} Un lucru însă totuși [î]l putem releva, fiindcă-l aflăm tipărit într-o foaie germană, în "Deutsche Revue" și fiindcă forma în care se prezintă nu e făcută pentru a supăra pe cineva. Un articol privitor la România se-ncheie astfel: Imprudența politicei interne a ungurilor față cu românii austriaci nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la fostul județ Soloncul de mijloc, cu capitala în Sălaj. Un liant între Sătmar și M. Eminescu: Ioan Slavici În 1869 Ioan Slavici își susține examenul de maturitate la Satu Mare, cu renumitul preot și cărturar Petru Bran (autorul primei cărți tipărite cu litere românești la Satu Mare Mărgăritare sěu sentintiae poetice, filozofico-moralo-estetice, 1874) 7. Călătoria lui până în orașul de pe Someș și, mai ales, întoarcerea pe jos au lăsat urme de neșters în sufletul său. Ele au fost un subiect predilect în discuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din Ștei, Bihor) și Ioan Scipione Bădescu (din Sălaj) care făceau parte din cercul "Orientul" și în ședința din 29 iunie 1869 erau repartizați "pentru Ardeal". Miron Pompiliu publică Culegeri populare în Convorbiri literare (1869, 1871, 1876) iar în 1870 tipărește la Iași Balade populare românești. Ioan Scipione Bădescu publică "Culegeri" în 1870 în aceeași revistă ieșeană iar în 1869 publică Doine ostășești din patria lui Dragoșu (în Foaea societății pentru literatura și cultura poporului român, Cernăuți). De la cei doi prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din provincie, iau calea Occidentului și, scoțînd capul deasupra nivelului mediu, atrag atenția și se realizează, iar, prin număr, se constituie într-o sui generis Uniune a Artiștilor Plastici, fără statut, fără cotizație, dar fericită în benevola ei viețuire. Albumul tipărit de Ionel Jianu, acum aproape zece ani, este o alternativă, nu neapărat ideală, dar demnă, la puzderia celor confecționate în țară și făcînd rabat tocmai la moralitatea creatorului. Sindromul schizofrenic, de care cei plecați s-au desprins, continuă să facă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de piață e o pacoste? Peste tot se scriu cărți, se editează, există, de ani și ani, aceleași faimoase edituri și aceleași faimoase premii. Lumea (literară) merge-nainte. Vom merge și noi? De altfel, și mergem. Se scrie mult. Se tipărește mult. Se comentează mult. Tînguitorii sînt mai ales vîrstnicii. Tinerii vin. Cum? Iată, între atîtea, o carte ce pare a se citi cu sufletul la gură. Autoarea? Necunoscută: brașoveanca Jolán Benedec. Cartea ei de debut se numește Sufletul Iustinei și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și agresiv. E foarte bine că în locul hidoasei statui a ostașului eliberator, de la Copou, mutată, mă rog, respectuos, în Eternitate, nu s-a pus nimic. De obicei se găsesc soluții neinspirate: să topim opera lui Ceaușescu și din ea să tipărim opera lui Eminescu; să dăm jos statuia ocupantului și pe locul ei să ridicăm statuia ostașului român (care? aliatul Germaniei? aliatul Rusiei?) Soclul din Copou, pe care a tronat eliberatorul cu ciubote și pistol automat, să rămînă așa, pustiu, memento
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întruna în stilul indigest al tribunului său. Urmărind, peste capul meu, imagini pe ecranul televizorului din colțul sălii. Ținînd să fie auzit și de mutul nostru chelner. Moment insuportabil. Pînă cînd încrîncenatul nostalgic îmi întinde, spre lectură, copia unui text tipărit de el... unde? Îl și întreb unde: în România Mare? Da, răspunde. Pardon, zic. Totul se termină subit. Pentru totdeauna. Dar... iarăși... ce fac? Pentru ce-am venit aici? Inefabilul inventar al acestei dimineți: 1. crucea de pe Caraiman 2. Peleșul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-mi facă, într-o zi, o vizită la atelier (unde aveam și creion...). Chiar a doua zi, cioc-cioc în ușă: era el, debutantul fără creion, la fel de roșcovan, la fel de viking, la fel de... I-am întins exemplarul pe a cărui copertă era tipărit: Cristian Irinescu, Biblia poetică sau Întoarcerea în eden și am așteptat să-mi scrie autograful. Rugîndu-l să nu exagereze: " Scrie cam așa: lui Val Gheorghiu, cu interes maxim..., la care vikingul de Tătărași a început să rîdă gîlgîit, adăugînd cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
măsuri de pregătire organizatorice necesare. Procesul nu va fi public. Se va da publicității un comunicat rezumativ asupra desfășurării procesului. Înainte de proces, proiectul actului de acuzare va fi prezentat spre examinare Biroului Politic. Actul de acuzare și rechizitoriul vor fi tipărite după proces în broșuri de uz intern de partid. Se aprobă celelalte măsuri propuse de Tribunalul Suprem. VI. 1.Ministerul Forțelor Armate ale R.P.R. este obligat a asigura ajutorul necesar trupelor de securitate și grăniceri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în ceea ce privește
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]