5,799 matches
-
realizarea României Mari după Primul Război Mondial. Această manifestare este prezidată de Nicolae Iorga. Nu trebuie neglijat faptul că dezvoltarea orașului este strâns legată și de dezvoltarea sa economico-industrială. Pomeneam mai sus de existența primelor fabrici de hârtie și a tipografiilor cu o importanță deosebită în dezvoltarea socio-culturală atât a urbei, cât și a ținutului adiacent. Dar acest fapt nu era de ajuns. Orașul la sfârșit de veac XIX, început de veac XX, cu o populație cifrată la circa 7600 locuitori
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Rădăuți este restaurată și i se adaugă un pridvor închis în față. În secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea, aici sunt copiate mai multe lucrări bisericești. În anul 1744, episcopul Varlaam (1734-1745) înființează aici o tipografie în care tipărește mai multe cărți bisericești, printre care și „Ceaslovul” din 1745 aflat și astăzi în colecția mănăstirii. În 1750, odată cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia este mutată la Iași. În jurul Mănăstirii Bogdana are loc
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
În anul 1744, episcopul Varlaam (1734-1745) înființează aici o tipografie în care tipărește mai multe cărți bisericești, printre care și „Ceaslovul” din 1745 aflat și astăzi în colecția mănăstirii. În 1750, odată cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia este mutată la Iași. În jurul Mănăstirii Bogdana are loc dezvoltarea satului Rădăuți, însă până la trecea sub administrație austriacă din 1775, procesul de evoluție a așezării este unul lent, influențat fiind și de condițiile climaterice. Localizarea într-o zonă mlăștinoasă împreună cu
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
practicau 54 de meserii și erau uniți în bresle meșteșugărești. În anul 1727 își începe activitatea gimnaziul piariștilor; primul director a fost Bentsik Gabor, iar ultimul - în anul 1948 - Kovacs Bela. În 1754 contele Karolyi Ferenc înființează în oraș prima tipografie a comitatului Satmar, iar în anul 1765 se deschide prima farmacie a orașului (farmacia Jclinek). Dintre evenimentele secolului al XVIII-lea consemnăm arderea pe rug, la Carei, a ultimelor vrăjitoare. În anul 1730 Toth Borka din localitatea Sarollyan a fost
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
într-o perioadă relativ scurtă de timp apar în localitate edificii economice, comerciale, bancare și ateliere meșteșugărești. Pe parcurs, Balșul se transformă într-un centru adminstrativ cu instituții administrativ-legislative în concordanță cu epoca respectivă, devenind plasă cu o judecătorie, o tipografie, mori, prese de ulei, fabrică de spirt, trei bănci și un atelier mecanizat ce a stat la baza înființării primei fabrici, ce va influență în mod substanțial mentalul colectiv și modul de viață al locuitorilor. În localitate încep să se
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
astfel reședința oficială a acesteia. În vremea episcopatului lui Ioan Inocențiu Micu-Klein și a urmașului său, Petru Pavel Aaron, la Blaj au fost întemeiate importante instituții de învățământ, precum școlile Blajului, Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania), tipografia etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oraș, fiind totodată centrul religios și cultural al românilor „uniți” și al Școlii Ardelene. În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj și-a deschis
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
funcționat în clădirea veche a primăriei din Piața Mare, astăzi Piața Trandafirilor. Instituția, abia în 1826 a fost mutată în Palatul Kendeffy din strada Bolyai, în actualul sediu a Curții de Apel Târgu Mureș . În 1786 s-a înființat prima tipografie din Târgu Mureș care la sfârșitul secolului a trecut în proprietatea lui István Mátyus. Medicul însă fiind susținătorul educației și științelor, a dăruit-o pentru Colegiul Reformat. Astfel scrierile matematicienilor Farkas și János Bolyai, cum ar fi "Tentamen" sau "Appendix
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
disponibilă, care adesea provenea din râuri poluate. Berea era de asemenea comună la locul de muncă. Omul de stat și de știință, Benjamin Franklin, care a trăit în Londra între anii 1757-1774, a înregistrat consumul zilnic de bere într-o tipografie din Londra ce a vizitat-o. Fiecare dintre angajați consumau o halbă înainte de micul dejun, o halbă între mic dejun și prânz, o halbă la prânz, o halbă la ora 6 și o halbă când terminau lucrul. În 1516 apare
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală, economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
județul Harghita). Ioan Căianu a murit în data de 25 aprilie 1687, în localitatea Lăzarea, în Scaunul Secuiesc al Ciucului. A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii franciscane, într-o groapă neînsemnată, conform dorinței sale. În 1675 Căianu a fondat o tipografie la Șumuleu Ciuc, unde și-a tipărit propriile publicații, precum și manualele școlare necesare pentru școala franciscanilor din Șumuleu Ciuc. Motivele fondării tipografiei sunt descrise în "Cantionale catolicum" (lucrarea aflată astăzi la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj), astfel
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
înmormântat în cimitirul mănăstirii franciscane, într-o groapă neînsemnată, conform dorinței sale. În 1675 Căianu a fondat o tipografie la Șumuleu Ciuc, unde și-a tipărit propriile publicații, precum și manualele școlare necesare pentru școala franciscanilor din Șumuleu Ciuc. Motivele fondării tipografiei sunt descrise în "Cantionale catolicum" (lucrarea aflată astăzi la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj), astfel: Lucrarea s-a bucurat de apreciere mare, așa încât a fost retipărită de trei ori (în 1719, 1805 și 1806). Tipografia fondată de
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
Motivele fondării tipografiei sunt descrise în "Cantionale catolicum" (lucrarea aflată astăzi la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj), astfel: Lucrarea s-a bucurat de apreciere mare, așa încât a fost retipărită de trei ori (în 1719, 1805 și 1806). Tipografia fondată de Căianu s-a dovedit a fi avut mare însemnătate pentru catolicii din Ținutul Secuiesc și Moldova. Prima carte tipărită aici a fost „Cantionale catholicum” (1676). După trei ani, se primește aprobarea pentru tipărirea manualelor școlare. Un preot de
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
În următorii șapte ani, Babel a luptat în războiul civil, a lucrat pentru CEKA în funcția de traducător pentru serviciile de contraspionaj, a fost angajatul al Gubkom Odessa (comitetul regional al bolșevicilor), al "Narkompros" (Comisariatul Poporului pentru Învățământ), al unei tipografii, al unui ziar în funcția de corespondent în Perograd și Tbilisi și a participat la campaniile de rechizițiile de alimente. S-a căsătorit cu Evghenia Gronfein în 1919 la Odesa. În 1920, în timpul războiului civil, Babel a fost trimis ca
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
a început să se numească Podul Bărbierului și drumul între Târgoviște și București a început să fie scurtat pe aici. Cea mai importantă lucrare ce tratează istoria localității este o monografie a satului Răcari, editată în 1939 în Târgoviște la Tipografia și Legătoria de cărți „Viitorul”, sub semnătura magistratului Nicolae M. Popescu-Răcăreanu, sub titlul "„Moșnenii Răcăreni-Ot Boanga”". În această monografie se vorbește despre un ins care și-a așezat aici locuința și că acesta s-a numit Ghimpatul. Așezarea a fost
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
găsit, între altele, și câteva cărți care nefiind de trebuință seviciului bisericesc, stau aruncate în neîngrijire și amenințând a se perde. Aceste cărți însă, manuscripte și tipărite, sunt de o importanță mare pentru limba noastră și cea slavonă, precum arta tipografiei în țară la noi: sunt rare și care lipsesc din Bibliotheca națională"". De remarcat faptul că în anii 1877 - 1888, pe durata Războiului de independență, aici a funcționat un spital militar. Tot aici, între anii 1883 - 1898, a funcționat o
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
1984, prin străduința Preasfințitului Gherasim, episcopul Episcopiei Vâlcii, Argeșului și Oltului, pentru viața monahală a acestui așezământ s-au ivit noi orizonturi, acesta reușind să reînoade vechiul fir, reînființând mănăstirea. A refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei, încet, încet așezământul a fost repopulat. După anul 1989, viața monahală a căpătat noi valențe. Din anul 1999, stăreția mănăstirii a luat sub conducerea ei și Mănăstirea Arnota, prin transformarea acesteia din mănăstire de călugări în mănăstire de maici. Mănăstirea
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
reușit înființarea Universității Franz Josef din Cluj, cu predare în limba maghiară și doar cu catedre de limba română, respectiv germană. Lucrarea sa "A nemzetiségi kérdés" a fost tradusă în română de Sever Bocu sub titlul "Chestiunea de naționalitate", Arad, Tipografia George Nichin, 1906. A fost președinte al Academiei Maghiare de Științe, începând cu anul 1866.
József Eötvös () [Corola-website/Science/300028_a_301357]
-
în ianuarie 2010. Grupul de Presă „” s-a dezvoltat în jurul cotidianului cu același nume, fondat în 1930 și reapărut în anul 1994 sub conducerea lui Sorin Roșca Stănescu. La un an de la relansarea ziarului, Stănescu și Dinu Patriciu înființează o tipografie proprie pentru cotidian, "Ana Maria Press SRL". În anul 1996 "Ziua" a înființat prima ediție locală, Ziua de Vest, urmată la scurt timp de "Ziua de Iași", Ziua de Cluj, Ziua de Constanța și, mai târziu, de "Ziua de Hunedoara
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
cotidianului național, și trei ani mai târziu prima ediție internațională - "Ziua U.S.A." pentru românii din SUA și Canada. A fost primul cotidian românesc care s-a lansat pe Internet. Dezvoltarea sa a continuat cu inaugurarea în 1995 a propriei tipografii "Ana Maria Press", a unei rețele de distribuție si a propriei case de editură. Echipa de editorialiști a ziarului cuprindea printre alții pe Sorin Roșca Stănescu, Victor Roncea, Miruna Munteanu, Ioan Grosan, Dan Ciachir, Ion Spânu, Dan Pavel, Zoe Petre
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
în primul rând editarea ziarului Viața Liberă și a suplimentelor acestuia (Altă Viață, Magazin, Program TV), difuzarea prin 70 de chioșcuri și minimagazine a presei locale și centrale, servicii de publicitate prin agenția proprie, tipărirea ziarului și a suplimentelor cu ajutorul tipografiei proprii. Între obiectele de activitate se mai află editarea altor broșuri, cărți, alte publicații, comerț cu amănuntul etc, sfera activităților largindu-se în timp pe masura dezvoltării societății. SC Viața Liberă SĂ a avut o evoluție constant progresivă, capitalizându-se
Viața Liberă () [Corola-website/Science/300045_a_301374]
-
principalul obiect de activitate. De la editarea unui cotidian s-a trecut la dezvoltarea sectorului de publicitate, la asigurarea bazei materiale pentru propria difuzare a ziarului, lărgita apoi pentru a putea difuza presă în general, comerț, apoi achiziționarea utilajelor pentru o tipografie. An de an capitalul social al firmei a crescut, la fel si activele fixe prin efort investițional constant. Dacă în 1991 ziarul avea 54 salariați în prezent numărul lor se apropie de 200. Ziarul are, de asemenea, cu peste 80
Viața Liberă () [Corola-website/Science/300045_a_301374]
-
mare parte datorită popularității Bibliei lui Gutenberg, prima sa lucrare produsă în masă, începând cu 23 februarie 1455. Totuși Gutenberg nu a avut talent la afaceri, și nu a obținut profituri substanțiale din invenția sa. Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din orașul natal Mainz la Strasburg (pe atunci oraș german, astăzi în Franța) - în jurul anului 1430. Știind că tipărirea cu blocuri de lemn implica mult timp și cheltuială, deoarece fiecare matriță, de mărimea unei
Johannes Gutenberg () [Corola-website/Science/301517_a_302846]
-
încă în anul 1577 de Dávid Huszár. Sinodul național din 1646 ținut la Satu Mare, a adoptat o hotărâre prin care declarase importanța utilizării catechismului de către preoții în cadrul slujbelor. Gheorghe Rákóczi I, principele Transilvaniei, a finanțat în 1648 imprimarea documentului în tipografia domnească din Alba Iulia. Sub conducerea preotului din Lugoj, István Fogarasi cu această ocazie a avut loc tipărirea catechismului pentru prima dată în limba română. Conținutul: Mișcarea reformată a apărut pe teritoriul de astăzi al României în prima jumătate a
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Brașov unde i-a prezentat prof. Pop Vasile propunerea să și la convins să vină la Socola. Pop Vasile a locuit și la Făgăraș (1829) și Zlatna (1842) practicând medicină. În anul 1838 a tipărit la Sibiu cartea: "Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele teri, dela începutul lor până în vremile noastre". A fost unul dintre cei mai învățați români ai timpului și un mare popularizator al culturii românești. (A se vedea o schifă biografica despre el scrisă de Gheorge
Cipăieni, Mureș () [Corola-website/Science/300574_a_301903]
-
Jos. Începând cu 1950 a fost încadrată raionului Reghin, regiunea Autonomă - Maghiară, respectiv Mureș Autonomă-Maghiară, iar ca urmare reformei administrativ teritorială din 1968 se constituie comună, împreună cu satul Habic, în cadrul județului Mureș. [1] Mihail Borda, Andreiu Schertzer. PETELEA - Scurtă Monografie. Tipografia Micador. Reghin 1997
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]