5,483 matches
-
date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societatea românească În perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii). Renaut (1998) demonstrează că, În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații dihotomice: pe de o parte, familii solidare, iar pe de altă parte, familii Între care schimburile sunt foarte reduse. În opinia sociologului francez, majoritatea familiilor trăiesc situații intermediare Între cele două extreme. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a noțiunii de model cultural ale unor autori ca: Ralph Linton, A. Kroeber, C. Kluckman, M. Mead, G. Gurvith, Al. Touraine etc. Capitolul al cincilea „Instituții sociale - definiție, constituire, funcționalitate socială”, tratează necesitatea apariției instituțiilor și condițiile favorabile apariției acestora, tipologia instituțiilor, instituțiile sociale totale, structura și funcțiile instituțiilor. Capitolul al șaselea ,,Instrumentalizarea modelului cultural În familie, ca instituție socială”, discută despre nivelurile de elaborare și susține că modelul cultural poate fi propus spre elaborare de forme legitime de organizare socială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În grile anatomice și fiziologice clasice”. O altă analogie pusă În discuția asupra practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează aici tipologia propusă de Eva Pócs (1998) cu privire la vrăjitoria din aria europeană centrală și răsăriteană, cu distincția dintre ,,tipul A” (,,vrăjitoarele de vecinătate”, legate de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativă reprezentată de Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona scandinavă și regiunea mediteraneană. Zona scandinavă este considerată de autor mai dezvoltată din punct de vedere economic datorită zootehniei și relațiilor de piață mai intense decât În depresiune. Datorită unui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare și de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
entuziasm spiritual s-a dedicat André Scrima temei ecumenice. Pentru el, mișcarea ecumenică de la mijlocul secolului trecut însemna o șansă de adîncire în misterul Unității, al Originii polare față de istorie. Ea aducea totodată șansa complementarității creștine. Referindu-se la o tipologie destul de curentă căreia nu îi crispa totuși niciodată caracteristicile , el vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față o distanță verticală nu doar anulată, ci chiar interzisă, imposibilă. Ele ajung la performanța de a-și lichida obiectul de studiu. Tipologia distanței se completează astfel cu rubrica ei extremă, cu al său caput mortum. Dar, adusă la starea de reziduu, distanța își poate recupera prin contrast toate posibilitățile, toată tensiunea verticală. c) Un al treilea beneficiu posibil este uimirea. Dacă își
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
anii următori, în Republica Cehă, și alte partide de dreapta radicală au avut un impact electoral la fel de nesemnificativ. 4.2 SPR-RSČ ca partid populist de dreapta radicală Deși partidele din Europa Centrală și de Est nu se încadrează întotdeauna în tipologiile comparative derivate din experiența Europei de Vest, totuși Republicanii pot fi așezați, fără dubiu, în categoria de partid populist de dreapta radicală, prin care se înțelege o combinație de populism și autohtonism, autoritarism social și scepticism față de democrația liberală (Mudde
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din sectorul „levier” prin atragerea poate de alți furnizori, în timp ce vânzătorii, de cele mai multe ori își doresc să fie repoziționați în sectorul „critic”, dacă ei sunt în sectorul „levier”, iar cumpărătorul se simte în largul lui. Am putea menționa și o tipologie a achizițiilor în funcție de riscurile de pe piețele furnizoare și situația economică a diferitelor familii de produse: • produsele necritice sunt produsele ale căror mize economice sunt reduse, deci nu prezintă riscuri, oricare ar fi produsele sau piețele la un moment dat; • produsele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
deoarece cuvântul este în cadrul limbajului un „semnal al semnalului”. Acest sistem permite accesul la generalizarea semantică și introduce simbolul în comportamentul uman. Surprins de faptul că animalele de experiență nu se condiționează toate în aceeași manieră, Pavlov pune bazele unei tipologii fondate pe echilibrul dintre excitație și inhibiție. Trebuie să vedem în această tipologie, reluată de către Teplov și prelungită de Eysenck, prima tentativă de a atribui eredității rolul care îi revine în procesul de învățare. Nu vom putea disocia de modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la generalizarea semantică și introduce simbolul în comportamentul uman. Surprins de faptul că animalele de experiență nu se condiționează toate în aceeași manieră, Pavlov pune bazele unei tipologii fondate pe echilibrul dintre excitație și inhibiție. Trebuie să vedem în această tipologie, reluată de către Teplov și prelungită de Eysenck, prima tentativă de a atribui eredității rolul care îi revine în procesul de învățare. Nu vom putea disocia de modelul pavlovian studiile pe care autorul le-a consacrat nevrozei experimentale. Acest comportament, care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
specialist cât și de oricine altcineva, s-a dovedit, până în prezent, puțin productiv în clinică. Dimensiunile personalității Eysenck a fost preocupat, chiar de la început, de „dimensiunile personalității”. El este unul dintre rarii comportamentaliști care, în afară de Pavlov, s-a consacrat studiului tipologiei. Miza este totuși importantă, deoarece se pune problema de a examina rolurile eredității și ale experienței în geneza comportamentelor. Dacă indivizii nu se condiționează în aceeași manieră, aceasta se datorează genotipului lor? Acesta se manifestă în mod esențial prin deosebiri
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lent și cu dificultate, rezistă greu la monotonie și stingerea răspunsului se instalează la acesta mai repede decât la introvertit Eysenck își completează ulterior modelul, introducând o a treia dimensiune bipolară: psihoticism/normalitate. Dacă n-a răspuns tuturor ambițiilor sale, tipologia lui Eysenck rămâne, totuși, o încercare interesantă care se impune a fi continuată, așa cum a încercat Gray în lumina descoperirilor biologice în ceea ce privește funcționarea unor structuri centrale. Incubarea anxietății Legate tot de influența eredității asupra condiționării, și alte enigme rămân a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a persoanei care are probleme în legătură cu acestea. Crizele de bulimie sunt asociate unor comportamente compensatorii pentru prevenirea oricărei creșteri în greutate: perioade de restricție alimentară și de post, vomismente autoprovocate, abuz de laxative sau de diuretice, de exercițiu fizic excesiv... Tipologii DSM-IV face distincția între două forme de bulimie: - o formă cu vomismente sau administrare de purgative, - o formă fără vomismente sau administrare de purgative. Alte tipologii insistă asupra prezenței sau absenței unei stări de deprimare sau de impulsivitate în descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de post, vomismente autoprovocate, abuz de laxative sau de diuretice, de exercițiu fizic excesiv... Tipologii DSM-IV face distincția între două forme de bulimie: - o formă cu vomismente sau administrare de purgative, - o formă fără vomismente sau administrare de purgative. Alte tipologii insistă asupra prezenței sau absenței unei stări de deprimare sau de impulsivitate în descrierea tulburării, tratamentului și vindecării acesteia. In realitate, cea mai mare parte a persoanelor care suferă de TCA nu prezintă nici criteriile diagnostice ale bulimiei, nici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
epoca persană. În orice caz, majoritatea bibliștilor și arheologilor consideră că descrierea biblică (1Reg 6), în linii generale, concordă cu realitatea istorică a templului din timpul Regatului lui Iuda și fondează această judecată pe baza asemănărilor descrierii biblice cu unele tipologii cunoscute ale templelor siro-feniciene din epoca Bronzului Târziu și din prima jumătate a epocii Fierului. După acești cercetători, putem presupune că templul din Ierusalim era un edificiu longitudinal, cu intrarea în partea îngustă și având trei părți: un vestibul (’ûlăm
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O tipologie răspândită era acea a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături concave spre centrul celor patru unghiuri ale altarului, a căror funcțiune, deși nu este foarte clară, pare să fi fost aceea de a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Ex 30,25), păzitori ai pragului (2Rg 25,18), cântăreți (Ps 68,26; 1Cr 6,18), bocitoare (Ez 8,14; Am 5,16) și multe altele, cărora nu le putem menționa mai exact activitățile de cult desfășurate. Oferte și celebrări: tipologii și timpuri (sărbători) Terminologia biblică cu privire la tipurile de acțiuni de cult este complexă și variată și, pentru faptul că, în procesul de formare al cărților biblice, a fost revizuită substanțial, este imposibil să adunăm cu precizie și certitudine, în mod
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sacrificiu pot fi considerate antice, prezența sa fiind atestată atât în alte culturi antice din regiunea siro-palestiniană și anatolică, cât și de textele biblice atribuite altor tradiții (de exemplu, 1Sam 13,9; 1Rg 18,34; 2Rg 10,24). O altă tipologie de ofrandă sacrificială foarte răspândită era sacrificiul „de împăcare” sau „de comuniune” (šelem sau zebaḥ šelămîm) în care doar grăsimea animalelor era arsă divinității, în timp ce carnea victimelor sacrificate (bovine sau caprine) era consumată de participanții la sacrificiu. Acest sacrificiu era
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
rădăcinii *ḥț’ în alte limbi semitice antice susține sensurile de „a comite greșeli”, „a păcătui”, „a încălca”, ele nu au niciodată accepțiunea tehnică cultuală de „sacrificiu de ispășire” (Cardellini, 2001, p. 88), confirmând astfel dubiile cu privire la existența unei astfel de tipologii a sacrificiului în religia ebraică în timpul perioadei regale. În afară de așa-zisele sacrificii de sânge nu trebuie să uităm ofrandele din produse vegetale (minḥâ) adică cereale, grâu, ulei etc., oferite în dar divinității (Ez 16,18-19), dar care puteau constitui, în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Nu mai puțin originală este și viziunea lui Gusti asupra teoriei manifestărilor voinței sociale. Definite drept categorii a priori care structurează realitatea socială, manifestările economice și cele spirituale constituie substanța vieții sociale, în vreme ce manifestările juridice și politice alcătuiesc funcțiunea acesteia. Tipologia manifestărilor gustiene își află izvorul de inspirație in filosofia kantiană. Tr. Herseni prezintă raportul dintre cele două tipuri de manifestări, formulat de D. Gusti ca un răspuns kantian: activitatea economică și spirituală fără reglementarea juridică si ierarhizarea etică ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]