5,917 matches
-
acestuia. Gâtul anatomic este sub forma unui cilindru, turtit în sens anteroposterior, oblic de sus în jos, dinăuntru în afară, care formează cu diafiza femurală un unahi de înclinație de 125? -130? (3, 10, 20). Axul colului formează cu axul transversal al extremității inferioare a femurului un alt unahi numit de declinație, cu valoare de 12? . Axul transversal care trece prin codilii femurali ăspunde planului frontal al corpului, în timp ce axul colului este oblic înainte și medial. Modificările unahiului de înclinație și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dinăuntru în afară, care formează cu diafiza femurală un unahi de înclinație de 125? -130? (3, 10, 20). Axul colului formează cu axul transversal al extremității inferioare a femurului un alt unahi numit de declinație, cu valoare de 12? . Axul transversal care trece prin codilii femurali ăspunde planului frontal al corpului, în timp ce axul colului este oblic înainte și medial. Modificările unahiului de înclinație și declinație se reflectă în atitudinea membrelor inferioare. Mărirea unahiului de înclinație determină poziția de coxa valaa - ducerea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spre gâtul femurului; la acest nivel se găsește inserția mușchiului vast intern. Linia aspră se bifurcă în porțiunea inferioară; între liniile de bifurcație se descrie o suprafață poplitee. Extremitatea inferioară (epifiza inferioară) (Figura 40) este voluminoasă, mai mare în sens transversal decât antero-posterior. Extremitatea inferioară prezintă în partea anterioară o suprafață articulară în formă de trohlee - trohleea femurală - care este formată din două fețe laterale, înclinate una spre alta, despărțite de un șanț antero-posterior, gâtul trohleei. Dintre cele două fețe ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sens anteroposterior, pereche, situat în tendonul mușchiului cvadricesps femural. Patela prezintă pentru descrierea anatomică: -obază, orientată în sus; - un vârf, ce privește în jos; - două fețe: una anterioară, convexă, ruaoasă și una posterioară. Fața posterioară este împărțită de o linie transversală care trece \a nivelul unirii a % inferioară cu superioare în două porțiuni: - una inferioară, ruaoasă care vine în raport cu pachetul celulo-adipos care o separă de sinoviala articulației aenunchiului; - alta superioară, articulară ce reprezintă mulajul invers a trohleei femurale. Această porțiune prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medial, mult mai voluminous și care suportă areutatea corpului este tibia. Lateral extern se aăsește peroneul. TIBIA (TIBIA) Tibia este un os luna, pereche, intern (Fiaura 41) fiind torsionat în axul său lonaitudinal . Extremitatea superioară este voluminoasă, alunaită în sens transversal fiind constituită din doi condili (tuberozități): unul medial și altul lateral. Condilul intern este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o aropiță pe care se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos. Condilul extern prezintă în partea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
platoul tibial prezintă pentru descriere următoarele elemente anatomice: -fața articulară superioară (facies articularis superior) este reprezentată de două suprafețe, cavitățile alenoide ale tibiei, câte una pentru fiecare dintre condilii femurului, diferite între ele: - cea externă este mai laraă în sens transversal; - cea internă mai lunaă, ovalară. - eminența intercondilară (spina tibiei) (eminentia intercondylaris) reprezintă un masiv osos care separă cele două suprafețe articulare între ele și care este format din: - tuberculul medial (tuberculum intercondylare mediale) și lateral (tuberculum intercondylare laterale); - mica incizură
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care vine în raport cu musculatura reaiunii și cu tendoanele. Dispoziția fibrelor ce alcătuiesc stratul extern este adaptată necesităților locale ale articulației: - fibrele lonaitudinale: ce întind capsula în axa lonaitudinală sunt rezultatul mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau liaamentele orbiculare: sunt dispuse transversal peste o articulație ca urmare a acțiunii de răsucire; - fibre oblice: sunt rezultante ale mișcării de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Suprafețele osoase sunt: - capul humeral care reprezintă 1/3 dintr-o sferă, orientat medial, în sus, posterior; față de diafiza humerală este implantat la un unghi de aproximativ 130? ; - cavitatea glenoidiană este puțin profundă, are axul logitudinal mai mic față de cel transversal și ambele axe mai mici față de capul humeral. Cele două suprafețe osoase ale diartrozei sunt acoperite de cartilaj hialin ce prezintă următoarele particularități: - la nivelul humerusului are o arosime uniformă și ajunae până la colul anatomic; - la nivelul cavității alenoidiene este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mediocarpiene; membrana sinovială este separată. Ligamentele care sunt la nivelul acestei articulații sunt: - palmare, în număr de două, unesc articulațiile scafoid-semilunar, respectiv semilunar-piramidal și sunt plasate sub liaamentele anterioare ale articulației radiocarpiene; - dorsale, tot în număr de două, sunt plasate transversal peste scafoid, semilunar, piramidal unindu-le între ele; - interosoase sunt așezate între scafoidsemilunar, semilunar-piramidal; - proprii: ligamentul pizo-hamat ce se întinde de la piziform la cârligul osului hamat; - pizo-metacarpian ce unește piziformul cu baza mecarpianului V. 2. Articulațiile distale ale celui de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
carpometacarpiană a policelui și separate pentru celelalte deaete (2, 11, 12, 18, 20). Articulația carpometacarpiană a policelui Este o articulație în sa. Suprafețele articulare sunt reprezentate de baza metcarpianului l și de suprafața corespondentă a osului trapez care este concavă transversal și convexă saaital. Cartilajul hialin este subțire. Capsula articulară este aroasă, dar laxă. Articulațiile carpometacarpiene Suprafețele articulare sunt cele ale rândului al doilea de oase carpiene și baza metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt laxe. Ligamentele sunt: -4 carpometacarpiene palmare (unul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Mai prezintă și niște mici orificii pentru prelunairile sinovialei. Fibrele capsulei articulare au o dispoziție lonaitudinală la exterior și transversală și oblice în interiorul său. Grosimea este variabilă: capsula fiind subțire anterior și mai groasă posterior. -transvers al aenunchiului sau bandeleta transversală care leaaă cele două meniscuri între ele; - rotulei sau patelar (lia. patellae), - popliteu oblic (lia. popliteum obliquum), - popliteu arcuat (lia. popliteum arcuatum), - colaterale tibial (lia. collaterale tibiale) și fibular (lia. collaterale fibulare), - încrucișate antero-extern și postero-intern (lia. cruciata aenus). ARTICULAȚIILE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
calcaneului și fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale tarsului posterior se formează o articulație complexă medio-tarsiană sau articulația lui Chopart. Linia articulară este dispusă transversal. Ligamentul principal al acestei articulații este ligamentul bifurcat. Mai există o serie de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale tarsului posterior se formează o articulație complexă medio-tarsiană sau articulația lui Chopart. Linia articulară este dispusă transversal. Ligamentul principal al acestei articulații este ligamentul bifurcat. Mai există o serie de ligamente accesorii care aparțin articulației calcaneo-cuboidiene și talo- calcaneo-naviculare. 7. Articulația cuneo-naviculară (articulatio cuneonavicularis Este o articulație plană care se realizează între osul navicular și cele trei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
musculare primare, secundare sau terțiare. Analiza mușchilor cu ajutorul unei lupe sau a microscopului optic (ce poate evidenția structuri cu ordin de mărime cuprins între 10p și 100p) relevă o structură poligonală a mușchiului, mai ales dacă se realizează o secțiune transversală a mușchiului. La exterior se pune în evidență sarcolema sub forma unei membrane subțiri, dar care este în același timp și elastică. în interiorul acesteia se descrie o masă citoplasmatică abundentă numită sarcoplasmă care conține nuclei, reticul endoplasmatic, incluziuni celulare și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
organite caracteristice fibrelor musculare striate și reprezintă structuri contractile. Miofibrilele rezultă ca urmare a diferențierii sarcoplasmei. Miofibrilele se caracterizează printr-o striație dublă (3, 12, 13, 19, 20): -una longitudinală, determinată de dispoziția miofibrilelor în fascicule longitudinale și paralele; -alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare și întunecate. Miofibrilele sunt structuri heterogene care sunt formate printr-o alternanță de: -discuri clare, izotrope (I) ce conțin actină și -discuri întunecate, anizotrope (A) ce conțin miozină (Figura 77). în timpul contracției musculare filamentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI Contracția mușchilor striați implică intense activități metabolice asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea țesutului conjunctiv, care separă fasciculele primare și sunt legate prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea țesutului conjunctiv, care separă fasciculele primare și sunt legate prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
au, se pot grupa în: mușchii regiunii antero-laterale, mușchii regiunii posterioare, mușchii regiunii superioare și mușchii regiunii perineale sau inferioare. - cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cartilaje costale prin digitații care se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală spre anterior ajungând până la aponevroza anterioară unde se termină. Acțiunea: - important mușchi al presei abdominale, - rol expirator. Inervația este posibilă prin intermediul nervilor: - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE A ABDOMENULUI (REGIUNEA LOMBOILIACĂ) Regiuna lomboiliacă cuprinde: mușchiul pătratul lombelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate anterior față de tecile mușchilor flexori ai degetelor. Fibrele transversale sunt slab reprezentate în porțiunea proximală, fiind mai evidente distal unde delimitează șapte arcade: patru pe sub care trec tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și trei pe sub care trec mușchii lombricali împreună cu pachetele vasculo-nervoase ale degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
obținute prin rotirea unui profil închis în jurul unei axe care aparține planului profilului, - Entități Sweep, obținute prin deplasarea unui profil 2D de-a lungul unei curbe oarecare, - Entități Loft la care generarea solidului constă în parcurgerea unei succesiuni de secțiuni transversale, Entități complexe așa cum sunt entitățile elicoidale sau protuziile generate pe direcții normale ale unor suprafețe ale solidelor; - Entități de tip gaură (Hole) care au opțiuni multiple referitoare la forma precum: găuri simple, găuri filetate, găuri conice, găuri teșite, găuri lamate
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]