5,306 matches
-
scrie că haiducul Grozea spunea la judecată: "Voi faceți temenele la muscali și le mulțumiți că petrec cu fetele și nevestele voastre". Situația cea grea a țării o simțeau mai ales țăranii, care trebuiau să îndestuleze nevoile armatelor rusești - și turcești - ce se perindau pe aici. Iar boierii, clasa conducătoare a nației, căreia îi revenea rolul să se opună, pe cât se putea, acestei umiliri, nu-și făceau datoria, bineînțeles ca clasă, căci au fost și excepții fericite. 1 Jurnalismul românesc, "Romînia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ea..." 1 Iar C. Negruzzi ne spune că damelor le era rușine să știe bine românește și, ca să dovedească neștiința limbii române, pronunțau: "mozicule", "nu stiu", "zos"...2 A. Russo ne spune că clasa înaltă din Iași ducea o viață turcească, orientală, ura ce e românesc și era ignorantă...3 Chiar C. Negruzzi, care a fost un conservator, primul junimist, cum vom vedea, și deci nu un antiboier "revoluționar", ne spune că sub fanarioți boierii vorbeau grecește, n-aveau demnitate și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
XVIII-lea, cu formalismul ei, cu retorismul ei, cu caracterul ei factice, cu lipsa de sentimente adevărate, cu mièvreria ei, a putut conveni perfect boierimii noastre, primitivă, dar - cum spunea Pompiliu Eliade - deja decadentă din cauza traiului fanariotic de la sfârșitul dominației turcești. Și am avut atunci o serie întreagă de poeți boieri (numai boierii făceau literatură, căci numai ei aveau cultură). Această poezie este inferioară (cu tot talentul unuia din reprezentanții ei, al lui Conachi), și cauza principală a inferiorității ei este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trebuiau să i se facă prea multe "concesii". Mai aflăm din scurta biografie a lui Valeriu Stan la adresa personajului că acesta "acord[a] o deosebită atenție problemei organizării rezistenței armate și apărării revoluției cu armele în mâini, atât contra intervenției turcești, cât și față de o eventuală intervenție țaristă (subl. m)". Plasarea "intervenției țariste" pe locul doi la capitolul gravitate este adecvată din punct de vedere istoric; mesajul politic al paragrafului este însă mai important, pentru că trimite la teama lui Ceaușescu și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru Statistică, numărul de rulmenți produși în România a crescut de la 78 milioane în 1998 la 91 milioane în 2001. Trei dintre aceste societăți, au fost privatizate cu firme internaționale importante: ● Uzina de la Bârlad a fost preluată de holding-ul turcesc Kombassan în anul 2000. Societatea a înregistrat în anul 2002 o cifră de afaceri de 39 mil USD iar previziunile sale cele mai optimiste prevăd vânzări de 150 mil USD până în anul 2006. Anul trecut Rulmenți Bârlad a consumat 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]
-
brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de pomi fructiferi. 5.3. Costul lucrărilor Costul lucrărilor - la nivelul anului 2003 - poate varia de la 30-35 milioane lei/ha, în cazul perdelelor de salcâm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
3,0 Mogoșești 2,5 �� Vârșești 3,3 Frățici 4,4 Blejani 1,1 Chirițești 6,6 Izvoru de Sus 7,8 Izvoru de Jos 5,3 Lungani 4,0 Bădicea 3,0 Săpata Mârțești 8,5 Popești 4,6 Turcești 1,6 Bănerești 6,6 Lipla 12,9 Drăghicești 2,1 Dealu Bradului 5,6 Găinușa 7,7 Stolnici Fâlfani 2,0 Izbășești 11,3 Vlășcuța 10,0 Stolnici 6,4 Cochinești 4,9 Cotmeana 1,7 Tițești Tițești 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Gănești 11,2 Contea 9,4 Lăcustenii de Jos 14,2 �� Lăcustenii de Sus 11,6 Livezi Țină 10,0 Pleșoiu 9,6 Părăușani 16,9 Pârâieni 4,9 Lungești Gănțulei 2,4 Lungești 2,0 Fumureni 1,2 Mateești Turcești 10,7 Greci 6,7 Mateești 10,2 Măciuca Ciocănari 2,7 Botorani 2,0 Bocșa 3,9 Măciuceni 7,7 Măldărești 3,1 Zâvoieni 12,8 Ștefănești 2,2 Mădulari Bâlșoara 14,5 Mamu 4,9 Iacovile 3,4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
corporală Această subclasa elementară include: - servicii de igiena personală, îngrijire corporală, epilat, tratament cu raze ultraviolete și infraroșii și alte servicii de igienă - servicii de întreținere care se referă la bunăstarea fizică, cum sunt cele oferite de băile de abur turcești, sauna, solar, stațiuni balneare, saloane pentru slăbit, centre de fitness, masaj (cu exceptia masajului terapeutic) și servicii similare Această subclasa elementară nu include: - servicii de îngrijire a sănătății, clasificate în 85 9305 Alte servicii personale n.c.a. 9305.1 Alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
membrilor familiei sale). Existența pe aceeași insulă a două entități statale separate (una recunoscută internațional și alta nu), cu administrații paralele și în conflict (inclusiv armat), a unor baze militare străine (N.A.T.O), dar și a unor trupe grecești și turcești, la care s-au mai adăugat și forțele O.N.U., punct de contact în conflictul arabo-israelian, lovitura de stat și ocuparea unei părți de către Turcia, au reprezentat o situație unică, extrem de tensionată și de periculoasă, iar menținerea unui dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
părți în conflict. Ca urmare, politica României în această zonă a fost pusă într-o lumină deosebit de favorabilă, apreciată unanim, acumulând prestigiu și recunoaștere generală (conducerii României i s-au solicitat bunele oficii în anumite situații extreme oprirea înaintării trupelor turcești în timpul războiului din Cipru, reluare relațiilor diplomatice cu Egiptul și altele). Riscurile la care a fost expus în condițiile conflictului în timpul loviturii de stat și apoi ale războiului Turcia-Cipru au fost imense; pe fondul general al dezordinii și lipsei autorităților
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care trebuie să le respecte. Ce primenitoare sînt cele cîteva clipe în compania personajului care face (și nu clevetește) și, evident, nu-i singurul în urbe, în țară! 2 iulie Mi se strecoară, în ușă, o invitație: vernisaj la... Baia turcească. Șocul noutății provine nu atît din faptul că expune una din tinerele de robust, i-aș spune bărbătesc talent, Zamfira Bârzu, impusă în ultimii ani, nici măcar din insolitul că pictorița își prezintă lucrările la Baia turcească, ci... ci... din întoarcerea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
invitație: vernisaj la... Baia turcească. Șocul noutății provine nu atît din faptul că expune una din tinerele de robust, i-aș spune bărbătesc talent, Zamfira Bârzu, impusă în ultimii ani, nici măcar din insolitul că pictorița își prezintă lucrările la Baia turcească, ci... ci... din întoarcerea bruscă a timpului înapoi, în anii cînd Baia turcească era, mai mult decît un feredeu, era o... instituție. Ca atîtea altele: Farmacia, Tribunalul, Primăria. Cîți ieșeni, mai ales după război, aveau baie în casă! (blocurile-silozuri, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
expune una din tinerele de robust, i-aș spune bărbătesc talent, Zamfira Bârzu, impusă în ultimii ani, nici măcar din insolitul că pictorița își prezintă lucrările la Baia turcească, ci... ci... din întoarcerea bruscă a timpului înapoi, în anii cînd Baia turcească era, mai mult decît un feredeu, era o... instituție. Ca atîtea altele: Farmacia, Tribunalul, Primăria. Cîți ieșeni, mai ales după război, aveau baie în casă! (blocurile-silozuri, cu căzile aferente, nu se construiseră încă). Oricum, fost burghez sau actual proletar, o dată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
baie în casă! (blocurile-silozuri, cu căzile aferente, nu se construiseră încă). Oricum, fost burghez sau actual proletar, o dată pe săptămînă, apelai la numita instituție, îți spălai corpul și, astfel, erai demn de a te socoti parte a comunității. Dar Baia turcească era și o lume. Și ce lume! Cum să ratez vernisajul! Baia turcească? Da, pe din afară. Pentru că, înăuntru, totul a fost ras. Pereții, răzăluiți, cu mari suprafețe nu demult tencuite, o tencuială de culoarea cenușii vulcanice. Nimic din ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
burghez sau actual proletar, o dată pe săptămînă, apelai la numita instituție, îți spălai corpul și, astfel, erai demn de a te socoti parte a comunității. Dar Baia turcească era și o lume. Și ce lume! Cum să ratez vernisajul! Baia turcească? Da, pe din afară. Pentru că, înăuntru, totul a fost ras. Pereții, răzăluiți, cu mari suprafețe nu demult tencuite, o tencuială de culoarea cenușii vulcanice. Nimic din ce a însemnat cîndva intimitatea unui asemenea lăcaș al lascivităților orientale n-a mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pecete indelebilă a României cu care nu ne vom mai întîlni. E în această sublimă compoziție o defel didactică contrapunere a lumii vechi celei incipient-moderne. Societatea din somptuoasa casă a maestrului, sincronizată (și vestimentar) Vestului preferă încă, duios, taraful aproape turcesc, meterhaneaua. Cea pe care, am mai spus-o, minunatul Craiu ținea să mi-o tot evoce: Măi, Val, știi tu ce lăutari aveau Iașii, măi! Cum tot așa, acum, un posibil hușchit cu cerceluș în stînga: Măi, Val, știi tu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lupta comună anti-otomană): Traian împarte acele pământuri și așează pe romani în Dacia Inferioară, iar în cetăți pune căpetenii, domini, din care se trag până astăzi, în amândouă aceste țări, domnii, dar numai numele le-a rămas sub cruda tiranie turcească. (246) Mircea Eliade notează în Meșterul Manole o concluzie pe care și istoriografia, și imaginarul medieval românesc o confirmă, și anume că în orice cultură există un mit central care o reprezintă și care se găsește în toate marile sale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II-lea (scris și Bayazid), între 1481 și 1512, care a trecut la desăvârșirea cuceririi litoralului Mării Negre (după ocuparea coloniilor genoveze din Crimeea), în vederea transformării acesteia într-un „lac turcesc”. Cu concursul oastei hanului Crimeii, trupele lui Baiazid au asediat cetățile Chilia și Cetatea Albă și au învins rezistența garnizoanelor moldovene, la 14 iulie și, respectiv, la începutul lui august 1484. Ștefan cel Mare a încercat peste un an recucerirea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre. Este, deci, complet eronat a accepta, ca punct de plecare în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române, tratatul de la București din 1812, care tratat „a eliberat Basarabia de jugul turcesc”, teză ce va fi susținută mai târziu de S. Sazonov (ministru de Externe rus, la începutul primului război mondial, precizăm noi) și reprodusă de nenumărate ori (după 1918), atât de rușii „albi”, cât și de cei „roșii”. Din păcate, acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ele și Sublima Poartă le primește în condițiile următoare, cu promisiunea solemnă de a le respecta cu sfințenie [...]”. Așa cum foarte bine s-a precizat, Basarabia era prezentată ca provincie separată, având același statut ca Valahia și Moldova, concepute împreună ca teritorii turcești, ocupate vremelnic de Rusia și retrocedate Porții. Era încălcat statutul internațional al ambelor țări române, care au avut, vreme de secole, o anumită autonomie statală sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Tendințele expansioniste ale Rusiei în direcția Dunării deveneau tot mai evidente
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
alcătuit provincia (oblasti - în slavă) Rusiei”. Această extindere a însemnat pentru Rusia o apropiere de Peninsula Balcanică, cu putința de a sta cu un picior solid la Dunăre, pentru a se „putea întinde în viitor mai departe în paguba imperiului turcesc, potrivit dorinței politicii Ecaterinei a II-a”. S-a rotunjit Noua Rusie „dând siguranță Odesei, născută de curând, care până acum era mereu îngrozită de tătarii neastâmpărați din Bugeac”. S-a dat o puternică lovitură vieții economice a Principatului, „prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nici o contestație, de la Nistru la Dunăre. Este, deci, complet eronat - continua ilustrul istoric - a accepta, ca punct de plecare în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române tratatul de la București din 1812, care tratat ar fi eliberat Basarabia de sub jugul turcesc, „teză” ce va fi susținută de diplomația rusă și reluată, după 1918, atât de rușii „albi”, cât și de cei „roșii”. Din păcate, acest „argument” va fi reluat după al doilea război mondial și mai este susținut de unii chiar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vin la adunare. Toți stau jos, mic, mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român. Solii dau firmanul. Mircea Îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: Padișahul vostru, nu mă Îndoiesc, Va să facă fața un pământ turcesc: Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe! La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol Îndată vorba a luat: Tu, ce Într-această nație creștină, Strălucești ca ziua Într-a ta lumină, Tu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]