8,399 matches
-
Cine să-l mai apere pe Grivei de vremurile care îi sunt atât de ostile? • Vânătorii? Am putea crede asta, pentru că frați de-ai lui Grivei au fost confrații vânătorilor; ba chiar s-au consacrat în această calitate. Numai că vânătorii iubesc mai mult moartea decât viața; sunt îmbătați de patima crimei și l-ar ajuta pe Grivei, în felul lor, trimițându-i un glonte în cap. Este definiția supremului bine pe care i-l pot face lui Grivei vânătorii. Medicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
că vânătorii iubesc mai mult moartea decât viața; sunt îmbătați de patima crimei și l-ar ajuta pe Grivei, în felul lor, trimițându-i un glonte în cap. Este definiția supremului bine pe care i-l pot face lui Grivei vânătorii. Medicii nu l-ar putea ocroti pe Grivei? Nici ei. Ei au nevoie de doctorate și de cercetări științifice. Grivei este un material de cercetare excelent. El poate fi omorât pe gratis, în condiții de laborator, bine întreținut, bine alimentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ai avut unul. Cazul Alin Teodorescu este halucinant. Omul dovedește că era urmărit și trebuia să dea declarații în cadrul unui interogatoriu. Presa preia: Alin Teodorescu a dat cu „subsemnatul” la securitate. Numele de pe dosare sunt afișate în devălmășie: vânatul și vânătorul se confundă perfect. Apar dosare care spală nume ultrapătate în afaceri mafiote de capturare a statului. Apar dosare care, chiar dacă nu maculează prin conținut, mocirlesc prin mediatizare. Fac o mică paranteză. Din experiență proprie știu cum se îngroapă un proiect
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ciudate: câte unul priponește un podeț cu furca; altul caută în răchiți găinile cu cocoș care trâmbițează despărțirea apelor de pământ. Oameni aspri și dârji, între ei s-au numărat adesea haiduci și hoți. Nopțile, munții răsună de bubuituri: sunt vânătorii de fiare și uneori de oameni. Pământul e sărac încât, de multe ori, nu dă nici lutul care să fie pus pe pereți. Pe dinafară casele rămân din lemn doar cu un pătrat văruit în jurul ferestrelor. Ars în cuptor, acest
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Van der Velde de Huysmans și de Brouckère, își mai tempera atacurile pentru a permite țării să-și regăsească echilibrul normal. Toate aceste figuri ministeriale erau reprezentative pentru păturile sociale din Belgia cărora le aparțineau. Brocqueville era tipul gentilomului, mare vînător în fața Celui de Sus, priceput în a bate miriștile și mlaștinile cu pușca în mînă, în a da pe gît vinul de Burgundia fără ca, la cei 70 de ani ai săi, să piardă ceva din măiestria manevrelor politice, parlamentare și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Romei, cultul soarelui (Helios pe grecește). 101 Cu privire la cele două biserici ortodoxe de care aparțineau bulgarii și la rolul jucat de Rusia în această schismă, vezi capitolul de mai înainte, privitor la misiunea autorului la Salonic. 102 Din nemțește "Jäger", vînător. Așa se numeau în România echipajelor cu cai, viziții și lachei în livrea servitorii însărcinați cu anunțarea trecerii echipajului, printr-un sunet de corn, și cu transportul curierului urgent ("depeșele"). 103 Soacra surorii Reginei Maria, Victoria-Melita. 104 Viitorul ambasador de la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu o singură condiție: să nu mai pleci niciodată de lângă mama ta. “Mama”, ce dulce cuvânt! E cicălitoare cu mulțimea ei de sfaturi. Dar e blândă și grijulie. Lângă dânsa e ferit și de colții lupului și de pușca vânătorului. Roxana recitește ce a scris. E mulțumită. Ar vrea ca din lucrarea ei , toți copiii să învețe că , pentru orice pui, de animal sau de om, locul cel mai ferit de primejdii e lângă mama sa. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
un copil, o fetiță ca și tine. - Ca mine? De când mă știu eu pe lumea asta n-am cunoscut nici un copil și nici o fetiță. Eu sunt singura fetiță care există, spune Scufița Roșie. Alături de mine mai e doar mama, bunicuța, vânătorul și lupul. - Acestea sunt personaje din lumea ta fantastică. Eu nu sunt un personaj. Sunt un copil din lumea reală, în care sunt o mulțime de alți copii ca și mine. Chiar dacă tu nu-i cunoști, ei te cunosc
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mulțime de alți copii ca și mine. Chiar dacă tu nu-i cunoști, ei te cunosc foarte bine, Scufiță Roșie. Mii și mii de copii, din lumea întreagă, se întristează când te înghite lupul cel rău și se bucură când vânătorul te scapă de primejdie. - Înseamnă că sunt buni copiii. Nu-i așa? - Mama îmi spune că eu sunt ce are ea mai bun, mai frumos și mai scump de pe lume. Așa sunt toți copiii pentru părinții lor. - Știi ceva? Dacă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
o aparentă răsturnare de valori eroul cel integru învinge. Prin temă, Ciocoii vechi și noi e un mic roman stendhalian (fără filiație directă și fără luciditatea analitică), iar Dinu Păturică un Julien Sorel valah. Păturică nu e un simplu vulgar vânător de avere, ci un însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui Julien e înlocuită aci cu puțină elinică. Julien intră ca preceptor la un nobil rural și devine amantul soției aceluia. Păturică intră în slujba postelnicului Andronache Tuzluc și-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vaporoasă, în exaltare, în reverie, în viziunea ossianescă a naturii. Cuprins de un wertherianism tardiv, eroul citește, în poze melancolice, la umbra fagilor, rătăcește călare în munți, se zbate de durere "ca o hiară sălbatecă care poartă în pântece săgeata vînătorului" și când aude că Zoe se va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la Dîmbo-vicioara. Nu lipsesc gesturile zgomotoase. Fulger se înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire "infernală" răcnește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ceea ce nu e țărănism literar, ca să înțelegem, prin eliminare, ce a fost acel țărănism. A scrie nuvele ori romane cu subiect din viața țărănească nu e țărănism literar. Nimănui nu i-a venit în cap să spună că Povestirile unui vânător ale lui Turgheniev ori Țăranii lui Balzac sunt țărănism literar. Și tot așa nuvelele dlui Sadoveanu cu subiect din viața țărănească, ori Voica, romanul drei Stahl. Și aceasta, pentru că un scriitor nu poate fi definit după subiectele sale, ci după
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria, Tisa, Tîngaru, Turdaș, Vădastra, Vidra, Vînătorii Mici și altele sînt numeroa- sele vetre ale veșnicie noastre știute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deșarte care ne-au mutilat grav identitatea națională. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria, județul Alba
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot proaspăt și ne amestecat cu apă.” .Din cele vânătore ști ne povestea cum un boier a organizat o vânătoare de iarnă pe terenul moșiei sale la care, a poftit un vânător bătrân din sat, care cunoștea bine locurile unde se ascunde vânatul. Bătrânul a venit de dimineață la conacul boierului, dar acesta, obijnuit să doarmă dimineața până târziu, nu era gata de plecat la vânătoare, și pentru ca să stea de vorbă despre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că el a mâncat acasă, și că nu mai poate mânca. Știa bătrânul că boierul îl chema la masă numai formal, că de fapt nu era bucuros să mănânce împreună cu el. Masa a durat mult prea mult, după aprecierile bătrânului vânător. Cele vreo cinci feluri de mâncare, țuica, vinul băut și poveștile de-acum cam nesărate, după părerea mo șului, l-au indispus și a început să-și piardă răbdarea. Când boierul, într-un târziu, a început să se șteargă la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
batjocură ! în seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră.Tata era și vânător amator. Acasă, arma lui sta agățată într-un cui, cu țeava în sus, cu „chedica” pusă, încărcată, în camera în care locuiam toți. într-o zi, pe la amiază, mămica ne-a culcat, pe mine și pe sora Nica și s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și dimineața și după masă, ne luam cu noi, în ghiozdan, mâncare pentru amiază și mergeam pe jos la școală. Era un singur învățător pentru cele patru clase, și nu se asemăna cu cei din Ciupercari. Era un om tânăr, vânător pasionat și fără interes pentru învăț area copiilor. Noi școlarii îi tăiam lemne, îi râneam la grajd, îi duceam apă cu căldările, săpam în grădină, iar când „făcea” lecții cu noi, se inerva și ne bătea cu nuiaua. Cu el
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
MĂRĂȘEȘTI și MĂRĂȘTI (scrisoare) „Trimit în coș două săculețe de pânză albă cu pământ de la Răzoare unde au fost luptele de la 6 august 1917. Apoi un sac de pământ de la Mărăști din două puncte, unde s-au decimat regimentele 2 vânători și 30 infanterie Muscel.” Hristache Solomon, Focșani (B-dul Lascăr Catargiu 22) ȚĂRÂNA de la OITUZ și CAȘIN „Subsemnații mai jos notați, declarăm că pământul luat de la dl. Butnaru, funcționar din Iași, este din localitățile următoare: Valea Munciugului, Grozăvești sticlărie, Măgura Cașinului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lui Alan prilejul să afle ce anume găsește cel în cauză în această preocupare și ce rol vital atribuie vânătorilor în ciclul ecologic. Alan, deși a rămas în dezacord cu mersul la vânătoare, a putut înțelege punctul de vedere al vânătorului și, în urma acestei înțelegeri, au rezultat o conversație și o relație interesante. Pregătirea din timp a întrebărilor Dacă avem ocazia să pregătim din timp câteva întrebări, ne va fi, desigur, mai ușor decât în cazul în are ne bazăm numai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ministru, vornic al Capitalei, concesionar al salinelor statului, care o lasă prin testament lui Ioan (Iancu) Kalinderu și Academiei Române. În toamna lui 1889 clădirea devine sediul Cercului Regal, club avându-l ca președinte pe Constantin Cornescu, magistrat și senator, pasionat vânător și autor al unui Manual de vânătoare, intrat în istoria literaturii datorită „prefeței” scrise de A. I. Odobescu, intitulată Pseudo-cynegeticos. La sfârșitul secolului Cercul Regal (devenit Clubul Regal) își mută sediul în altă clădire de pe Calea Victoriei, iar casa Oteteleșanu este închiriată
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
P. Ș. [Pamfil Șeicaru], Un muscelean celebru în Spania și America de Sud, CRE, 1928, 18; Cezar Petrescu, Un explorator român necunoscut în România - Mihai Tican-Rumano, CRE, 1928, 18, 19; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 115-120; I. Peltz, Mihai Tican-Rumano, „Almanahul vânătorului și pescarului sportiv”, 1969, 171-172; V. Firoiu, Biografii în bronz și marmură, Pitești, 1972, 125-134; Alexandru Obreja, Memoria continentelor, Iași, 1975, 142-152; Val Tebeica, Români pe șapte continente, București, 1975, 380-381; Domnița Dumitrescu, Un propagator al culturii române în Spania
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
similare ale polonezilor și ucrainenilor. „Chivotul” păpușilor, de forma „ieslei” (vertep-ul ucrainean) sau a „colibei” (szopka poloneză), apărea îndeobște alături de „tacâmul” Irozilor, drama liturgică fiind însoțită de spectacolul laic. Personajelor care participă la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi comparată
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Ciubotaru, pref. Vasile Adăscăliței, Iași, 1969; Câte mama mi le-a spus, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Botoșani, 1971, 152-225; Teatrul popular de Anul Nou din județul Vaslui, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Vaslui, 1971; Ion H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 109-132, 353-426; Jienii. Teatru popular haiducesc, îngr. Horia Barbu Oprișan, pref. Eugen Barbu, București, 1974; Teatru popular, îngr. și pref. Gheorghe Spătaru și Iulian Filip, Chișinău, 1981; Brâncovenii. Teatru popular, îngr. Horia Barbu Oprișan, București, 1984
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
în timp ce aceasta dormea. A plecat din oraș călare pe calul său preferat, Kaṇțhaka, însoțit de scutierul său Candaka. După ce se îndepărtează bine de Kapilavastu, se oprește, își taie pletele cu spada, își schimbă veșmintele de prinț cu acelea ale unui vânător și își trimite scutierul împreună cu calul înapoi la palat, pentru a-l anunța pe tatăl său de plecare și de faptul că nu se vor revedea decât după ce fiul va atinge Iluminarea. Exista chiar un motiv precis al renunțării la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lacrimi la despărțirea de stăpânul lui. În zori, după ce ajunge în câmp deschis, depărtându-se la vreo zece leghe de oraș, prințul se oprește, îi încredințează lui Candaka (păli: Chañña) hainele parfumate, lucrurile prețioase și se îmbracă cu hainele unui vânător. Apoi își taie pletele cu spada, iar zeii le iau spre păstrare. Scutierul este trimis cu calul înapoi la palat. Astfel Marea Renunțare s-a înfăptuit. Potrivit legendei, când Siddhărtha s-a hotărât să plece din palatul tatălui său pentru
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]