5,438 matches
-
n-a ales prea bine destinatarul: l-am respins! * Dacă aș fi devenit farmacist, cum aveam în intenție la sfîrșitul liceului, ar trebui, poate, să redactez, ca Teodor Lerescu, fostul meu coleg, pliante și broșuri de popularizare, dintr-acelea ce zac (am răsfoit azi două, în timp ce așteptam să intru la doctor) pe măsuțele din holurile dispensarelor și policlinicilor. Deși utile, cu informații minime și sfaturi lesne de înțeles despre igienă și medicație, ele nu mi-ar satisface cîtuși de puțin veleitatea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și cifre Fiindcă lucrarea interesează - În primul rând pe locuitorii județului nostru - am repetat cererile pentru publicare atât Prefecturei, cât și Inspectoratului Județean pentru Cultură. Poate vârsta Înaintată și starea precară a sănătății mă Împiedică să Înțeleg tăcerea În care zac cererile de mai sus. Editura „Crai nou”225 Îmi comunicase prin poșta redacției că Încă nu editează cărți. Ziarul „Crai nou” nr. 493 anunță apariția În 1991 a cărții despre Suceava Să nu dărâmi dacă nu știi să construiești 226
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
gânduri pe care le-am tot căutat ani și ani și n-au vrut să-mi apară și, venind Într-o zi de la plimbarea obișnuită, ele mi s-au așezat În suflet șiam intrat În casă cu ele. Bucățile respective zac În hârtiile mele de zeci de ani, piesa de teatru are notat: Agapia, 9-10 dec. 1969. O viață de om și abia 689 acuma, cred, că are o formă decentă. V-am mai scris, tema este de strictă actualitate, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
eram mutat la Muzeul din Suceava. Orice contact cu personalul muzeului fălticenean era exclus, date fiind condițiile În care am plecat de acolo. 303 Oboseala extrem de accentuată după susținerea examenului de atestare la București și boala grea a mamei, care zăcea la pat de un an de zile, nu mi-au Îngăduit să mai trec pe la binevoitorul profesor Pienescu. I-am cerut cuvenitele scuze și se pare că m-a Înțeles. 304 Iată o problemă pe care nu am putut-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
momente de emoție, de Încântare. Cât despre subsemnatul, nu mă simt descurajat. Aștept cu răbdare ca lumina să pătrundă și pe culoarele „Junimii”. Poate că Întâmplarea Îmi va scoate În cale un suflet nobil, dispus să Încredințeze tiparului versurile ce zac În sertare, pe nedrept. 844 SPIRIDON, Mihai 368 1 (București), 25.IV.1971 Dragă Eugen, Nu știi cât mi-a părut de bine când am aflat cât de mult ești prețuit la Suceava noastră, prețuire de care te-ai bucurat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Am auzit, că Sorin Gorovei se lasă cam greu, cu donația lucrurilor și lucrărilor lui Artur Gorovei 529. Sunteți de părere să-i scriu? Mi-i prieten și mi-a fost elev. El se temea - era și adevărat - că lucrurile zac În subsolul Muzeului. Acum s-a schimbat situația și poate Încredința fără grije amintirile tatălui său. Ai mei vă urează sănătate. Recomandați-mă Doamnei Dv., cu o strângere prietenească de mână și cele mai bune sentimente, V. Tempeanu 17 Bft
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scris, sau n-am primit scrisoarea (căci face pe drum circa 10 zile). Sunt Încredințat, că, dat fiind talentul matale excepțional de organizator, Muzeul pentru lit. și artă, va avea alt aspect, decât cel cu urșii, 934 În care cărțile zăceau În beci. Mulțumesc, atât matale cât și d-lui Prof. Popa - pentru zelul, cu care lucrați la Monografia modestei mele persoane. și acum la chestiunile puse de mata! Blutrache este „răzbunarea sângelui”, recte vendetta, care există și azi În Italia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care, urcându-se pe peronul clădirii, pe o bancă, au strigat să dea actele cei cu valută. Au fost câțiva. După aceea au urmat cei cu priorități. Da, priorități! Adică, după ce depun 70.000 de lei și-i las să zacă doi ani de zile, aflu că există unii cu priorități la cumpărarea turismelor. Aveam să aflu că în ziua respectivă au fost 56 de priorități. La urmă am venit noi, plebea, proștii care am dorit să cumpărăm mașină. Au urmat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
plăcut pentru domnia voastră să fie dată publicității o scrisoare ce descrie realitățile din România. Trebuie să încep prin a vă felicita pentru maniera strălucitoare în care ați înăbușit plăpânda mișcare de disidență, cât și tinerele sindicate independente, ale căror conducători zac în închisori sub acuzația de a fi legionari, exemplu: părintele Calciu, doctorul Cană și mulți alții. Nu intenționez ca prin această scrisoare să fac literatură, ceea ce oricum nu ar fi pe gustul dvs. Directivele dvs. sunt clare și în această
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
viața asta plină de privațiuni. Apoi, presupunând că veți găsi câte ceva de cumpărat, veți vedea cu câtă nonșalanță se umflă prețurile sau cu câtă bucurie nu vi se mai dă restul; dacă veți scoate carnetul, veți vedea cum unele produse zac pitite prin depozite. Despre ambalaje, nu mai are rost să vorbim. Astea sunt pentru risipitorii din capitalism. La prânz, v-aș recomanda să serviți masa la un restaurant (de pildă, la Palace, împreună cu familia). Bugetul dvs. va fi serios zdruncinat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spital unde, după puțină vreme, și-a dat duhul. Cauza fiind presiunea și amenințările făcute de dl Buzatu asupra sa. Nu s-a făcut prea mare vâlvă pe seama aceasta, dar oricum a transpirat, și este păcat ca acel om să zacă sub pământ nevinovat din cauza acestui satrap. Altul a fost cazul comandantului de cursă lungă Calman Theodor, care răspundea și el de câteva nave. Într o noapte, fiind două nave alăturate, una având motoarele ce pun generatoarele electrice în funcțiune defecte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
crea o stratificare: cele mai mari și puternice ajungeau la iesle, dar erau deranjate de eșalonul al doilea, ce încerca să pătrundă și el, peste care se cățărau cele mai slabe. Această luptă, furajarea raționalizată și murdăria continuă în care zăceau cu toate au determinat nerealizarea lună de lună a sporului de greutate planificat de la centru, de 1.100 de grame/zi, în funcție de care era plătit personalul. Pentru a nu-l pierde și pentru a i se asigura leafa minimă, s-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o biserică catolică cum au polonezii, de la care să ne vină un sprijin moral. V-am auzit spunând că soarta românului este în mâinile lui. În principiu, este adevărat. Dar cum poți, dacă nu vrei să emigrezi forțat sau să zaci inutil în închisoare, tu și ai tăi, să lupți cu unghiile ca să ieși dintre zidurile unei închisori din piatră și zăvorâtă cu șapte lacăte? Intelectualii cei adevărați, nu cei vânduți sunt la pământ, Tudoran ce a izbutit până la urmă altceva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un om care s-a trezit și el într-un fatidic ceas-limită, dispărut în împrejurări tenebroase Dus la spitalul din Călărași, nu se știe exact de ce, după o operație de apendicită efectuată cu două săptămâni mai devreme, este lăsat să zacă pe un pat în așteptarea unui specialist de la București care n-a mai ajuns acolo niciodată. În registrele Spitalului militar din București unde ar fi fost operat de apendicită nu este înregistrat. Nu se poate preciza cine a făcut intervenția
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asupra unor termene și aducându-le, de regulă, mai în față, anulând o parte din ele sau adăugând altele noi. După circa patru cinci luni de staționare la centrală, propunerile îmbunătățite sunt înaintate la direcția tehnică din minister, unde mai zac vreo 4 luni, primesc îmbunătățiri suplimentare și se întorc din nou la centrale, aprobate și cu termenele bătute în cuie. Centrala le înregistrează ca atare, le mai ține o lună-două prin mapele de lucru ale directorilor, șefilor de servicii și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ultima oară. Păzită ca pe vremea în care în incinta închisorii slujea drept depozit, biserica, în care stilul brâncovenesc, chiar după moartea sângeroasă a domnitorului, își atingea plenitudinea, era despuiată de onoare, de coroana ei. În zăpada murdară a curții zăcea catapeteasma! Doborâtă, crucea mai strălucea pe alocuri de vechea ei poleială. Turlele erau desfăcute și zidurile se înălțau golașe spre cerul vânăt. Era într-o zi de iarnă. De atunci, au mai căzut alte turle și ziduri de biserici. Urâciunea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În Tribuna, nr. 13-16 din aprilie 2000, și intitulat „Despre «paradoxul american» și Mircea Eliade”, profesorul repetă povestea cu demonstrația, trecută acum, pentru beneficiul impreciziei, la plural („După moartea lui s-au Înregistrat manifestații agresive În fața casei lui, În timp ce soția zăcea pe pat, bolnavă de moarte”). Cum Între moartea lui Eliade și a soției sale au trecut mai mulți ani, pare greu de precizat data și frecvența demonstrațiilor, altfel decât s-ar fi produs când Catrinel Eliade era bolnavă, pe moarte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Geo Bogza se va ocupa de editarea ei. „Continui să lucrez cu o Înfrigurare ascuțită la extrem... N-am scris Încă nimic cu atâta pasiune”, notează Blecher. Dar: „totul merge Încet, nespus de greu, febra mă abrutizează și ore Întregi zac ca un animal amețit de o lovitură de cap”. Pentru a-l scuti de peregrinările prin sanatorii, părinții Închiriază pentru fiul lor, În primăvara lui 1935, o mică locuință la Roman. „Strada, dincolo de cazărmi - povestește Sașa Pană - era din liniște
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
an după aceea, la o petrecere În New York, Înaintea apariției sale la faimosul Y92 Cultural Centre. Deși party-ul din luxosul apartament de pe Central Park West era În cinstea sa, musafirii Îl pierduseră repede din vedere, luați cu bârfele zilei. Bellow zăcea singur și absent pe canapea, ca bunicul vârstnic căruia nimeni nu Îi mai dă atenție, și privea, din când În când, amuzat, la fiica sa de doi ani și jumătate, alergând neobosită dintr-un colț În altul al camerei. Când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la care trebuia să ia parte regele și guvernul. Gândindu-mă la anii trecuți, am plecat de dimineață de acasă. Am umblat prin oraș pe la locurile, care îmi evocau icoanele de altădată, cu prietenii și camarazii de luptă, care acum zăceau sub pământ. Erau băieții cu care lucra Comandantul: inginerul Augustin Micu, Gheorghe Clement, Virgil Noaghea, Gramă și câți alții ale căror nume îmi scapă. Pe la amiază m-am întors la casa ing. Petru Bârsan în str. Naum Râmniceanu. unde locuia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sparte, lampadarul rupt, casete și discuri călcate-n picioare, sosul de roșii dezghețat, cablul microfonului rupt, lenjeria de corp plină de noroi și de tot felul de pete de la lucrurile vărsate... Chiar nu mai puteam folosi nimic din tot ce zăcea acolo. Până și strugurii pe care-i scosesem din frigider cu trei zile în urmă și-i pusesem pe o farfurie pe noptieră fuseseră aruncați pe jos și călcați în picioare, peste îmbrăcăminte. La Joseph Conrad și Thomas Hardy am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pulover bej de cașmir cu o pată de cerneală Pelikan pe mânecă... de mărimea unei mingi de golf... Toate niște prostii și gunoaie. Nimic mai mult. Un munte de gunoaie. Microorganismele care mor devin petrol. Copacii doborâți devin cărbuni. Ceea ce zăcea în fața ochilor mei n-avea însă în ce să se transforme. Era gunoi pur din care nu se putea face nimic. La ce putea servi un video sfărâmat? M-am dus la bucătărie să mai caut un strop de whisky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-o după el. Cum am intrat, m-a izbit mirosul de excremente și urină. Nu exista fereastră, așa că nu avea cum să se aerisească beciul acela puțin mai mare decât un dulap. O treime era ocupată de pat. Umbra slăbită zăcea nemișcată, cu o pătură trasă peste ea. Sub pat se vedea o oală de noapte. Lumânarea - singura sursă de lumină - pâlpâia pe masa veche ce lăsa impresia că se prăbușește în orice clipă. Calorifer nu exista, iar pardoseala de pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
îmi șopti ea. Am urcat ușor scara și am ridicat puțin trapa. — A plecat. Avem o mulțime de lucruri de pus la punct. Nu sunt chiar atât de slăbită pe cât par. E adevărat că nu sunt puternică, dar vomit și zac în pat ca să-l induc în eroare pe Paznic. Încă mai pot sta în picioare, și chiar umblu. Vrei să fugim? Dar ce altceva să facem? Ce rost ar fi avut să mă agit atâta dacă nu aveam o țintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cămășii mele stăteau peste ciorapii ei bleu deschis, rochia de catifea era îndoită la brâu, chiloții atârnau ca un steag de marginea ei. Își aruncase pe canapea lănțișoarele de la gât și ceasul de la mână, iar geanta de umăr din piele zăcea pe măsuța din colțul camerei. Hainele ei aruncate pe jos îi trădau prezența, așa cum ale mele erau un indiciu al propriei mele existențe. — De ce te-ai angajat la bibliotecă? — Pentru că mi-au plăcut întotdeauna bibliotecile. E liniște, sunt multe cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]