53,335 matches
-
o interpretare justă. Dacă însemnările lor sunt coerente și dacă ele concordă cu dovezile literare și arheologice, atunci ar trebui să acceptăm că prezintă adevăruri. După părerea mea, mult din scepticismul manifestat față de povestirile evanghelice nu dovedește prea mult simț critic și deseori reflectă lipsa de cunoaștere a tradițiilor de înmormântare iudaice, pe care ne-am dat silința să le prezentăm în acest capitol. Evangheliile ne spun că „Pilat [...] i-a dăruit trupul lui Iosif [...] și l-a pus într-un
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mai des, Ion Sân-Giorgiu, fie ca poet, fie ca recenzent al unor volume de versuri recent apărute, semnate de D. Anghel, Cincinat Pavelescu, St.O. Iosif sau Victor Eftimiu, autori cărora li se consacră portrete pline de subtilitate și acuitate critică. Em. Ciomac publică și el poezii sau traduceri, alături de Const. Paul, Artur Enășescu și St.O. Iosif. Rubrici permanente: „Cronica bucureșteană”, „Cronica botoșeneană”, „Spicuiri din reviste” ș.a. M. găzduiește și traduceri din Lafcadio Hearn, Anatole France, Saadi și Turgheniev. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
a lungul timpului despre istoricul Gheorghe Brătianu și opera sa științifică, dar și despre unele aspecte ale activității sale politice. Scopul demersului întreprins este precis formulat: conturarea unei imagini clare a PNL-Gheorghe I. Brătianu, sistematizarea cunoștințelor existente și analizarea lor critică, cu propunerea unor date noi și a unor nuanțări, cu interpretări proprii asupra unor momente politice și, în final, cu sinteza, care este tabloul general al unui partid politic. Structura lucrării este echilibrată: după Introducere urmează opt capitole, întregite de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ei, foști georgiști, aflați în detenție în anii 1947-19523. Lucrările cu caracter memorialistic ne-au oferit informații despre cadrul general al vieții politice din perioada interbelică, despre punctele de vedere proprii ale unora dintre fruntașii partidului georgist, dar și opinii critice ale oamenilor politici români cu privire la activitatea politică a liderului georgiștilor. O sursă importantă de informații privind ideologia promovată de Gheorghe Brătianu o constituie articolele sale, sau studiile cu caracter doctrinar și științific, analizate pe larg în lucrarea noastră: Criza ideii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
activitatea industrială, istoricul concluzionează că politica economică promovată de comunism, bazată pe subordonarea de către stat a acestui domeniu, putea să fie aplicată numai la societățile industralizate, nefiind potrivită unei societăți preponderent rurale, cum era cea românească 348. Șeful georgiștilor aborda critic o tendință a societății românești, din etapa care a urmat crizei economice, în timpul căreia, liberalismul politic nu a mai fost dublat de cel economic, intervenția statului în economie devenind tot mai accentuată 349. Dorind stoparea acestei tendințe, Gheorghe Brătianu declara
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști, de a reintra în Parlament, iar la 28 noiembrie, fruntașul georgist Arthur Văitoianu declara că va vota adresa de răspuns la Mesajul tronului, în numele PNL-Gh. Brătianu 372. Din ianuarie 1931, reprezentanții georgiștilor în Parlament au început să prezinte opinii critice față de unele din proiectele de legi propuse de Guvernul Gh. Gh. Mironescu. Luînd cuvântul la Senat, în numele partidului pe care îl reprezenta, Arthur Văitoianu declara că datorită caracterului "împovărător" pe care-l avea proiectul de lege pentru administrația locală, partidul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
repetat, ziarul "Curentul", în care Iuliu Maniu publica declarații ostile camarilei, evidențiind "zelul [...] care stingea focul aprins de Iuliu Maniu" și avantejele resimțite de suveran 391. Parlamentarii georgiști au urmărit cu atenție activitatea guvernelor național-țărăniste, exprimându-și punctele de vedere critice, de câte ori acestea au adus în dezbaterea Parlamentului proiecte noi de legi. Anul 1933 a avut o importanță deosebită în viața politică a României. S-a pus capăt guvernării național-țărăniste și s-a accentuat procesul de polarizare a elitelor intelectuale tinere
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-lea l-a numit în fruntea guvernului liberal pe Gheorghe Tătărescu. Duritatea acuzelor aduse fostului premier, I.G. Duca, de către georgiști a atras includerea acestora între autorii morali ai asainatului, de către liberalii duciști 400. Georgiștii au continuat să manifeste o poziție critică la adresa guvernului și a regimului politic instaurat de acesta. În timpul discuțiilor purtate la Cameră pentru validarea noilor parlamentari, în februarie 1934, deputații georgiști au protestat față de metodele violente folosite de agenții electorali în timpul alegerilor din decembrie 1933. În declarația prezentată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se datorează unor motive demagogice, asumate din dorința duciștilor de a ajunge la putere. Din aceleași motive, afirmă georgiștii, liberalii conduși de I.G. Duca s-au adresat și creditorilor din străinătate, promițând plata integrală a datoriei externe 459. Poziția exagerat critică la adresa programului de guvernare al PNL tradițional poate fi explicată prin faptul că, în acel moment, acest partid era considerat de georgiști drept principalul rival în lupta pentru ascensiunea la guvernare. De altfel, după formarea guvernului liberal, acuzațiile de corupție
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
necesar, nici oportun. Afirmând că legea fundamentală a țării "nu este aplicată în spiritul ei liberal și social, că se abuzează de starea de asediu și de cenzura presei"598, șeful partidului de guvernământ lăsase să se simtă o nuanță critică la adresa modului în care Guvernul Gheorghe Tătărescu aplica prevederile Constituției. Primele luni ale anului 1935 au fost marcate de intensificarea acțiunilor comune ale partidelor aflate sub conducerea lui Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu. În ianuarie 1935, cu ocazia ședinței Comitetului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ce domnea la curtea regală. Alte acțiuni ale "Frontului Constituțional" au avut loc în lunile februarie și martie, la Turnu Severin și la Arad609. În realitate, "Frontul Constituțional" nu era susținut în întregime de membrii celor două partide cartelate. Poziția critică exprimată de Gheorghe Brătianu la adresa suveranului a determinat frământări puternice în rândurile partidului georgist, făcând posibilă sciziunea organizațiilor din județele Târnava-Mare, Buzău, Bacău și Olt, încă de la întrunirea de la sala Marna, din septembrie 1935. Considerând că erau nedreptățiți de regele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în cârmuire al celor care nu pot cârmui", precum și dușmănia sau favoarea "hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării"654. Analiza atentă a discursului istoricului față de regele Carol al II-lea impune nuanțarea aprecierilor. Chiar dacă afișa o atitudiune critică la adresa metodelor folosite de suveran, critica lui Gheorghe Brătianu era una indirectă, constructivă, de "moralizare"655 a regelui și de protejare a instituției monarhice. De altfel, o parte a fruntașilor georgiști erau împotriva unei acțiuni ostile regelui, susținând doar acțiunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acțiunea de opoziție față de guvern. Așa se explică atitudinea moderată a georgiștilor față de coroană, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parțiale din capitală, din primăvara anului 1935656. Antrenat în acțiunile "Frontului Constituțional", Gheorghe Brătianu a continuat însă să afișeze o poziție critică la adresa suveranului, apreciind, în mai 1935, că "regele de astăzi trebuie așezat în rostul firesc al instituției înalte ce reprezintă, [iar] regele de mâine trebuie crescut și îndrumat în deplină înțelegere a marii și grelei sale misiuni"657. Considerând că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de schimbul de telegrame între cei doi, pe tema orientării politicii externe a României, în preajma vizitei efectuată de rege la Varșovia, în ianuarie 1937663. Schimbarea de atitudine poate fi observată și în presa georgistă, care își modifică discursul, diminuând referirile critice la adresa suveranului. Eșecul încercării de a coaliza partidele în "Frontul Constituțional", creșterea interesului pentru reîntregirea Partidului Național Liberal, precum și preocupările de politică externă ale șefului liberalilor georgiști sunt numai câțiva din factorii care au făcut posibilă această schimbare, așa încât, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a pretențiilor statelor revizioniste. Pentru aceasta, aprecia fruntașul georgist, era necesară stabilirea unui plan de lungă durată, asemănător planului rusesc sau celui italian. El aprecia, de asemenea, că era necesară o nouă generație politică la conducerea țării, care să fie "critică" și "etică"677. Se făcea, astfel, simțită o nouă tendință cu tentă naționalistă în atitudinea georgiștilor față de problema națională. Pentru Constantin Banu, în România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
gardiștilor și confiscarea arhivelor). În scrisoarea deschisă, semnată de avocatul Radu Padulescu, publicată de ziar, se aprecia că modul și momentul în care fusese dizolvată "Garda de Fier" făceau Constituția, codul civil și legea electorală nule și neavenite 719. Poziția critică afișată de PNL-Gheorghe Brătianu și de alte partide politice față de măsura guvernului de dizolvare a "Gărzii de Fier", l-a determinat pe Corneliu Zelea-Codreanu ca, prin circulara lansată în 10 decembrie 1933, să ceară legionarilor să voteze cu Gheorghe Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trebuia, potrivit autorului, să-i conducă pe români spre "o nouă orientare a aspirațiilor obștești", care să elimine preferința pentru o viață ușoară, superficială și lipsită de ideal. Comentariul nu echivala cu o acceptare fățișă a idelor legionare, dar nota critică adoptată în perioada anterioară față de mișcarea de extremă dreapta era abandonată. Interpelat de Grigore Filipescu asupra atitudinii permisive a guvernului în fața participării diplomaților străini la funeraliile celor doi legionari, primul ministru Gheorghe Tătărescu a recunoscut că gestul acestora a reprezentat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deputaților comuniști au fost invalidate, iar unul dintre comuniștii vizați, Imre Aladar, a fost expulzat din România 745. În toamna anului 1931, C. Ionescu-Olt a formulat aprecieri noi față de mișcarea de extremă stângă. El a realizat o comparație cu accente critice între doctrina comunistă și doctrina liberală. Comunismul dogmatic a creat, potrivit georgiștilor, un partid care cerea adepților săi supunere necondiționată și sărăcie. Recompensele așteptate de comuniști (mândria de a fi apostoli ai cauzei, fericirea de a fi utilizați în folosul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atenție specială și din partea guvernului național-țărănist, condus de Al. Vaida-Voevod. În august 1932, guvernul a contractat un nou împrumut, în valoare de 50 milioane franci elvețieni 767. Ziarul central al PNL-Gheorghe Brătianu a semnalat acest fapt, înscriind și poziția lui critică la adresa acestei măsuri 768. Abordând din nou problema ajutorului financiar solicitat de la Liga Națiunilor și a condițiilor impuse României, georgiștii arătau în octombrie 1932, la Cameră, că, pentru a obține o modificare a regimului de plată a datoriei externe, România
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
titulesciene, Gheorghe Brătianu s-a numărat între aceia care "au acționat din convingere împotriva politicii externe promovată de ministrul Afacerilor Străine"815. Totuși, brutalitatea deciziei de demitere a diplomatului român a luat prin surprindere cercurile politice din România, provocând reflecții critice. Astfel, oficiosul partidului condus de Gheorghe Brătianu consemnează rezerve în legătură cu maniera în care s-a procedat, apreciind că aceasta făcea parte dintr-un "sistem odios de înjosire a oamenilor noștri politici și de [aservire] totală a vieții de stat"816
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
generale din periada 1931-1937 evidențiază o direcție ascendentă, pentru scrutinurile din 1931 și 1932 și, dimpotrivă, o direcție descendentă pentru cele din 1933 și 1937: Apreciem că explicația este dată de lipsa de compatibilitate între promisiunile cuprinse în programe, atitudinea critică față de majoritatea aspectelor vieții politice și economice din România interbelică și realizările efective, modeste, ale georgiștilor, în domeniul vieții politice. Menținerea statutului de partid de opoziție, pe toată durata existenței sale, numărul relativ mic de membri, numărul redus de organizații
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
necontrolate asupra rezultatului alegerilor, diminuând drastic influența politică a PNL-Gheorghe Brătianu. Diferențele între orientările privind politica internă și externă promovate de georgiști și de legionari și revenirea legionarilor la manifestări violente, pe plan intern, la începutul anului 1938, explică atitudinea critică a lui Gheorghe Brătianu față de tendințele manifesate de mișcărea legionară după reîntregirea PNL. Problemele politicii externe a României au reprezentat o constantă a preocupărilor PNL-Gh. Brătianu. Pozițiile exprimate de georgiști au evoluat de la susținerea politicii externe tradiționale a României bazată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Sale că eram la dispoziția sa dacă dorește să transmită un mesagiu șefului Partidului Național Liberal. Alteța Sa mi-a declarat, atunci, că avea nevoie de concursul tuturor partidelor pentru a face față greutății imense ale unei situațiuni economice atât de critice, că nu are nici un resentiment împotriva partidului liberal și că dorea o colaborare a acestor vechi și încercate organisme politice. A doua zi de dimineață am fost [chemat] la dl. Vintilă Brătianu care a refuzat să asculte cuvintele ce trebuia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1937-1944, traducere de Ileana Sturdza și Cristian Scarlat, Editura All Educațional, București, 2001. Sebastian, Mihail, Jurnal 1935-1944, București, Editura Humanitas, 1996. Sturdza, Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Fronde, Alba Iulia-Paris, 1994. Lucrări generale Andrei, Vasilica, "Aspecte critice in gândirea social-politică neoliberală din România interbelică", în Revista de Filosofie, 1981, nr. 5, pp. 588-592. Alexandrescu, Ion, Bulei, Ion, Mamina, Ion, Scurtu, Ioan, Partidele politice din România, (1862-1994), Enciclopedie, Editura Mediaprint, Oradea, 1995. Arhire, Sorin, "Guvernul patriarhului Miron Cristea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1943, 4; Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1957; Tudor Vianu, Jurnal, București, 1961, 31-36; Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968, 90-98; Dimitrie Gusti, Opere, II, București, 1969, 350-356; Emil Manu, Vasile Pârvan, scriitor și filosof al culturii, LL, 1969, 59-70; Mincu, Critice, I, 76-86; Balotă, Labirint, 12-22; Ion Pascadi, Din tradițiile gândirii axiologice românești, București, 1970, 69-80; Todoran, Secțiuni, 266-288; Balotă, Ion, 86-117; Onisifor Ghibu, Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]