52,204 matches
-
până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de Grupul Etnic German din România, recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul Ion Antonescu. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. Pe lângă Ordinul Cavalerilor Teutoni, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane erau abațiile cisterciene de la Igriș, din Banat și Cârța din Făgăraș. Cea mai timpurie formă de
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
cum ar fi . Această etapă durează doi ani, și la sfârșitul ei elevii dau un nou examen. În funcție de performanță, ei pot apoi să se înscrie la cursuri de licență sau diplomă. Malteza și engleză sunt utilizate ambele ca limbi de predare în școala primară și secundară, și ambele limbi sunt materii obligatorii de studiu. au tendința de a utiliza atât malteza cât și engleză într-un mod echilibrat. Școlile private preferă să folosească limba engleză pentru predare, cum este cazul cu
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
ambele ca limbi de predare în școala primară și secundară, și ambele limbi sunt materii obligatorii de studiu. au tendința de a utiliza atât malteza cât și engleză într-un mod echilibrat. Școlile private preferă să folosească limba engleză pentru predare, cum este cazul cu cele mai multe departamente ale ; acest lucru are un efect limitativ asupra capacității și dezvoltării de limbii malteze. Cele mai multe cursuri universitare sunt în limba engleză. Din numărul total de elevi care studiază o limbă străină la nivel secundar
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două. Un numar de 145 de elevi români din Valea Timocului și Voivodina au participat la interviuri pentru a obține un loc cu bursă la liceele și facultățile
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Nicolinț, Coștei și Sân-Mihai. Pentru copiii români din Iugoslavia se organizează anual excursii și tabere în România. Conform statisticilor guvenului sârb, în anul școlar 2006/2007, 202 de copii (dintre care 151 de etnie română) erau înscriși la grădinițe cu predare în limba română sau bilingve româno-sârbe în ultimul an, premergător ciclului primar școlar. În anul școlar 2006/2007 1 444 de elevi (dintre care 1 234 de etnie română) erau înscriși în ciclul primar de învățământ în 18 școli exclusiv
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
există și în școlile secundare, unde 200 de elevi studiază în limba română. În opinia Consiliului Național Român, „una dintre cele mai mari probleme este populația scăzută și, în consecință, numărul redus de elevi” care sunt înscriși în clase cu predare în limba română. „Mulți părinți (în mod special cei din mariaje mixte) își înscriu copiii în clase cu predare în sârbă, mulți au emigrat, iar dispersarea comunității și-a spus și ea cuvântul”, astfel încât „doar 60% dintre copiii români sunt
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
dintre cele mai mari probleme este populația scăzută și, în consecință, numărul redus de elevi” care sunt înscriși în clase cu predare în limba română. „Mulți părinți (în mod special cei din mariaje mixte) își înscriu copiii în clase cu predare în sârbă, mulți au emigrat, iar dispersarea comunității și-a spus și ea cuvântul”, astfel încât „doar 60% dintre copiii români sunt înscriși în școli primare cu limba de instrucție limba română”. Consiliul Național Român sublinia în același raport al Consiliului
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
soluționa această problemă, consiliul a acordat 23 de burse...” Cele mai mari probleme în învățământul de limbă română, conform consiliului național sunt următoarele: „manualele, cataloagele, carnetele de elev, certificatele, cărțile de raport și competițiile și seminarele pentru profesionalizarea profesorilor”. În ceea ce privește predarea limbii române cu elemente ale culturii naționale Consiliul Național Român a indicat că propunerea „tuturor consiliilor naționale este aceea de a introduce obligativitatea acestui curs, în momentul de față acesta fiind doar un curs opțional”. În ceea ce privește învățământul secundar, există un
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
cu elemente ale culturii naționale Consiliul Național Român a indicat că propunerea „tuturor consiliilor naționale este aceea de a introduce obligativitatea acestui curs, în momentul de față acesta fiind doar un curs opțional”. În ceea ce privește învățământul secundar, există un liceu cu predare completă în limba română la Vârșeț, Liceul „Borislav Petrov Braca” unde învățau în anul școlar 2006/2007 93 de elevi grupați în patru clase. În același an, participau la cursuri de limbă română cu elemente de cultură națională 27 de
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
93 de elevi grupați în patru clase. În același an, participau la cursuri de limbă română cu elemente de cultură națională 27 de elevi voivodineni de la liceele din Vârșeț și Kovăcița. La Alibunar există o școală vocaționala cu limba de predare română, Școala de economie și comerț „Dositej Obradović” unde sunt înscriși 107 de elevi. Dinamică elevilor înscriși în clasele cu predare completă în limba română și celor care învață limba română cu elemente ale culturii naționale este pozitivă potrivit raportului
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
27 de elevi voivodineni de la liceele din Vârșeț și Kovăcița. La Alibunar există o școală vocaționala cu limba de predare română, Școala de economie și comerț „Dositej Obradović” unde sunt înscriși 107 de elevi. Dinamică elevilor înscriși în clasele cu predare completă în limba română și celor care învață limba română cu elemente ale culturii naționale este pozitivă potrivit raportului întocmit de Consiliul Europei cu privire la situația minorităților din Șerbia. La nivel superior, română poate fi studiată la Facultatea de Filozofie din
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
austriece de a dezvolta învățământul și de a ridica gradul de cultură a populației de altă origine etnică. Totuși, monarhia austro-ungară a încercat ca prin intermediul acestei școli să își înfăptuiască politica sa de germanizare, caracterul școlii fiind germano-româno occidental, cu predare preponderent în limba germană. La începutul secolului al XX-lea, școala are un caracter mixt germano-român. Primul Război Mondial are consecințe nefaste asupra școlii, care este distrusă, dar și asupra localității, urme ale tranșeelor săpate atunci putând fi observate și
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
un caracter mixt germano-român. Primul Război Mondial are consecințe nefaste asupra școlii, care este distrusă, dar și asupra localității, urme ale tranșeelor săpate atunci putând fi observate și în prezent. În 1921, în Solca existau practic două școli, una cu predare în limba germană și una cu predare în limba română. Cele două școli se contopesc într-o singură unitate, probabil în cursul anului școlar 1923-1924. În vremea comunismului instituția se numește Liceul Teoretic Solca, și este singura unitate de învățământ
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
are consecințe nefaste asupra școlii, care este distrusă, dar și asupra localității, urme ale tranșeelor săpate atunci putând fi observate și în prezent. În 1921, în Solca existau practic două școli, una cu predare în limba germană și una cu predare în limba română. Cele două școli se contopesc într-o singură unitate, probabil în cursul anului școlar 1923-1924. În vremea comunismului instituția se numește Liceul Teoretic Solca, și este singura unitate de învățământ liceal din zonă. În prezent, instituția poartă
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
a avea o formațiune statală proprie, dar având reprezentanți în diferitele instanțe administrative succesive precum kraiurile, județele, comunele sau sovietele sătești. În perioada sovietică, populația găgăuză, ca și cea moldovenească și multe altele, a fost supusă rusificării. Lipsa școlilor cu predare în limba găgăuză a făcut ca majoritatea acestei populații să fie școlarizată în rusește, iar limba rusă a devenit pentru mulți principala limbă vorbită. În cadrul câtorva dintre școlile în limba rusă se predau și cursuri de limbă găgăuză. Naționalismul găgăuz
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
În mai 1191, Richard s-a certat cu conducătorul local și a cucerit insula. Cruciații au format o bază din care să atace Țara Sfântă. Richard a continuat drumul spre Acra, unde a preluat conducerea unui asediu de proporții, forțând predarea asediaților. Apoi, a impus prevederi, printre care plata unei răscumpărări, ce a întârziat să apară. Furios, Richard a ordonat masacrarea locuitorilor orașului: 2000 de musulmani, femei, bărbați și copii. După Asediul Acrei (1189-1191), Richard și-a condus trupele spre sud
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
iar boierii moldoveni băjeniți au fost primiți de Brâncoveanu, care a intermediat discuțiile lor cu solul trimis de Duca pentru negocieri. O lovitură pentru mândria lui Brâncoveanu a fost firmanul Porții din care reieșea că Duca ceruse deasupra capului său predarea boierilor, lucru pe care domnul Țării Românești l-a evitat prin mijloace diplomatice. În 1702, după ce l-a primit cu mare fast pe ambasadorul britanic la Constantinopol William Paget, aflându-se la Mânăstirea Brâncoveni, domnul Țării Românești a fost informat
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
cultură din țară și străinătate, susținând financiar și diplomatic pregătirea tinerei generații de cadre în școlile europene. Constantin Brâncoveanu a înființat în 1694 Academia domnească din București, o școală superioară („colegiu public pentru pământeni și străini”) având ca limbă de predare greaca veche, în clădirile de la mănăstirea „Sfântul Sava”. În 1707 el a reorganizat-o, numind în fruntea ei pe învățatul grec Sevastos Kymenitul, urmat de Marcu Porfiropol. În paralel cu „Academia de la Sfântul Sava”, funcționau și alte școli, în incinta
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
articole în reviste. În clinica condusă de Ion N. Petrovici s-au specializat în neurologie numeroși medici, care continuă în Germania - fără să știe - tradiția școlii românești de neurologie. Ion N. Petrovici reprezintă Germania în comisia Uniunii Europene pentru unificarea predării neurologiei în învățământul superior și specializării în neurologie în țările Europei. În 1994 Ion N. Petrovici a fost emeritat. În prezent lucrează ca profesor consultant pentru neurologie în Vinzenz-Pallotti-Hospital Bensberg. Pentru meritele sale, Academia de Științe Medicale din România l-
Ion N. Petrovici () [Corola-website/Science/297470_a_298799]
-
legea minorităților etnice, care prevedea sprijin financiar pentru activități culturale și dreptul la folosirea limbii minoritare în interacțiunea cu oficialii. În 1998, a fost adoptat un amendament la Legea privind protecția minorităților în provincia Burgenland, garantând unui grup de romi predare suplimentară în școală în limba romani. În 1995, Constituția finlandeză a dat romilor (alături de Sami și „alte grupuri”) dreptul de a „menține și dezvolta propria lor limbă și cultură”. În plus, Legea învățământului a fost modificată în 1999 pentru a
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
Constituția finlandeză a dat romilor (alături de Sami și „alte grupuri”) dreptul de a „menține și dezvolta propria lor limbă și cultură”. În plus, Legea învățământului a fost modificată în 1999 pentru a include limba romani ca una din limbile de predare. Constituția maghiară din 1997 a recunoscut drepturile minorităților la educație în limba maternă; romii sunt recunoscuți ca minoritate, deși o proporție mare de romi unguri vorbește limba maghiară. În plus, dintre cele 18 state care au ratificat Carta europeană a
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
și unde există regulamente diferite, referitor la proceduri medicale particulare (ex: stomatologie), turismul în vederea obținerii respectivelor avantaje bănești sau pentru a beneficia de regulamentele în cauză este adesea definit drept „turism medical”. Turismul educațional dezvoltat datorită creșterii popularității învățării și predării de cunoștințe care să amelioreze gradul de competență tehnică în afara sălii de clasă. În turismul educațional, principala țintă a turului sau vizitei într-o altă țară este de a studia despre cultură, sau de a munci pentru a aplica teoria
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
prin munții albanezi. În 1916, Bitola a fost ocupată de Puterile Aliate care au intrat în oraș pe la sud luptântu-se cu armata bulgară. Bitola a fost împărțită între francezi, ruși, italieni și sârbi, sub comanda generalului francez Maurice Sarrail. Până la predarea Bulgariei, toamna târziu în 1918, Bitola a rămas un oraș de front și a fost aproape în fiecare zi bombardat de avioane și artilerie și a suferit aproape o distrugere totală. După sfârșitul primului război mondial (1918) Bitola a fost
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
viață din diaspora evreiască europeană ("ștetl"), Ben-Yehuda începe să caute căi pentru a transforma o limbă liturgică și livrescă într-una vorbită. Efortul principal a fost de a deschide instituții de învățământ care să folosească numai ebraica ca limbă de predare. Pentru a realiza acest proiect Ben-Yehuda a scris o serie de manuale școlare. Numai după cea de-a doua "Alia" (val de reîntoarcere a evreilor în Israel) se poate constata o mișcare organizată de modernizare a limbii. Biblia ebraică (תנ
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
Ludvig Engel, care proiectase și noua capitală, Helsinki. Turku a rămas cel mai mare oraș al țării timp de douăzeci de ani. În 1918, după obținerea independenței, la Turku s-a înființat o nouă universitate, Åbo Akademi - singura universitate cu predare în limba suedeză din Finlanda. După doi ani, alături de ea s-a înființat Universitatea Turku, cu predare în limba finlandeză. Ele au fost înființate prin donații private și sunt a doua și a treia universitate din țară. În secolul al
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]