65,481 matches
-
de contele Odonel referent la aceeași instituție, ca semne ale unei boli nervoase grave. Pe baza acestei bănuieli și încălcând normele ce garantau libertatea personală și drepturile individului, pe 16 martie 1788, contele Odonel l-a luat cu forța de acasă, din locuința închiriată de el în casa cu nr. 891 și l-a internat în mod silnic în noul Spital general din Viena, ca fiind nebun, în pofida protestelor lui Balș256. Câteva luni mai târziu, la întrebarea Cancelariei Aulice referitoare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ar fi îmbunătățit considerabil, dintr-o dată. Numai că, pentru autoritățile vieneze rămânerea boierului Vasile Balș în capitala imperiului devenise indezirabilă. De aceea, acestea au decis o dată cu pensionarea sa temporară și îndepărtarea lui din Viena, prin trimiterea pe propria sa cheltuiala acasă, în Bucovina, la mama sa. Această trimitere s-a făcut sub stricta supraveghere a asesorului judecătoresc din Lemberg, Krieghaber 262. Nevoit să se retragă în Bucovina, într-un fel de domiciliu forțat la moșia sa Rus Plavalar, a petrecut aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rus se crede a fi un martir, dacă moare pe câmpul de bătălie și pentru patria sa; el numește comandantul prudent, care-i poruncește retragerea, un Iuda și se găsește mai bine și mai liber pe câmpul de luptă, decât acasă. Brutal și incult de la natură și obișnuit cu un tratament aspru de superiorii săi, consideră tot ceea ce face și are și chiar viața sa proprietate străină. Otomanul, pe care clima caldă și îmbelșugată l-a dotat cu o sensibilitate foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu ia în considerație nici un pericol, nici viața, nici dreptul ultimele au la el un rang secund, având valoarea numai a unor sentimente inferioare; turcul cel moleșit și deprimat, care toate celelalte le socotește inferioare vieții și plăcerii, strigă tare acasă și pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat. Astfel își subminează ei însăși, cu propria mână, căderea lor, astfel nu mai este nici o salvare. Tot la fel nu mai era nici una pentru greco-romani sau grecii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
destinului înfricoșător, sfârșitul vieții pământești nu putea veni prea curând. Maiestatea Voastră, acestui destin fără seamăn i s-a supus petiționarul mai mult de un an și jumătate, din 16 martie 1788 până în noiembrie 1789, când a fost trimis omenește acasă, în Bucovina. Așa cum cineva se erijase în tutore nedorit și, plecând de la supoziții arbitrare, îi aruncase libertatea și viața în haos, tot astfel fusese acum mai mult decât firesc să se gândească să-l aducă acasă. A trebuit să existe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a fost trimis omenește acasă, în Bucovina. Așa cum cineva se erijase în tutore nedorit și, plecând de la supoziții arbitrare, îi aruncase libertatea și viața în haos, tot astfel fusese acum mai mult decât firesc să se gândească să-l aducă acasă. A trebuit să existe și un supliment al acestui rău fără limite, și anume: M. Leafa sa a fost micșorată de la 1.000 fl. la 365 fl. Luiescent leafă brută, iar indemnizația pentru chirie a fost sistată. Această dispoziție pripită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și restituirea costurilor sunt chestiuni fundamentate pe drepturile naturii și ale echitabilității. b. Natura și cauzele presupusei ipohondrii ar fi necesitat cel mult o scurtă slăbire a intensității lucrului, îndepărtarea neplăcerilor și relaxare, așa cum au dovedit urmările imediat ce a ajuns acasă și a fost pus în libertate. Faptele s-au petrecut însă împotriva acestor principii clare și firești. A fost vorba de pură violență. Tutela a fost nedorită; încălcând siguranța personală și pe cea a proprietății, ea s-a impus în ciuda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
personală și pe cea a proprietății, ea s-a impus în ciuda protestelor imediate și necontenite; și, în sfârșit, c. Dacă această tutelă nedorită și-ar fi îndeplinit atribuțiile sale cele mai firești și l-ar fi trimis pe subsemnat imediat acasă sau dacă l-ar fi lăsat să plece, l-ar fi scăpat astfel de groaznica soartă și de cauterizarea otrăvitoare, pentru care a trebuit să plătească și 1.318 fl. 34 kr., însă, un an și jumătate, ea l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care a trebuit să plătească și 1.318 fl. 34 kr., însă, un an și jumătate, ea l-a lăsat, într-un chip de neiertat, să rabde, să sufere și să se lupte cu moartea. Maiestatea Voastră! Abia a ajuns acasă, că libertatea și destinderea i-au dat înapoi puterile zdruncinate de suferințele îndurate. Planurile sale trimise către Oficiile locale de acolo, în a doua lună după sosirea sa, în privința nesiguranței create de desele tâlhării, dovedesc suprimarea și tăinuirea acestui incident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
primească aproape 3 ani leafă redusă; d. din cauza faptului că presupusa ipohondrie a fost nesemnificativă, iar tutela nedorită, și că ea a acționat împotriva datoriei și arbitrar, lăsându-l un an și jumătate să sufere în spital și netrimițându-l acasă ori în libertate, fapt prin care ar fi scăpat de suferință și înșelăciune, și din cauza faptului că, odată ajuns acasă, a pierdut totul este obligat să plătească 1.318 fl. 34.kr. costuri de suferință și înșelăciune. Cel mai groaznic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ea a acționat împotriva datoriei și arbitrar, lăsându-l un an și jumătate să sufere în spital și netrimițându-l acasă ori în libertate, fapt prin care ar fi scăpat de suferință și înșelăciune, și din cauza faptului că, odată ajuns acasă, a pierdut totul este obligat să plătească 1.318 fl. 34.kr. costuri de suferință și înșelăciune. Cel mai groaznic este e. că el acum, când, așa cum am amintit mai sus, țările Moldova și Valahia au trecut din nou la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
locală; s-a intenționat luarea unor măsuri care să ușureze traiul sărmanilor supuși; s-a încercat chiar excluderea comercială a fâșiei de pământ respective; însă din toate acestea nu s-a înfăptuit nimic. Acum, femeile și copiii suferă de foame acasă, îngheață de frig, vitele se pierd pe pășune și cad în mâinile contrabandei, fânul putrezește pe pajiște, fructele de câmp își scutură semințele, momentul prețios și ireversibil se pierde, în timp ce stăpânul casei și gospodarul este silit să ducă la bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
necesare, adică să meargă la vamă, să se anunțe și să certifice cele necesare pentru a primi biletele vamale. Neglijarea celei mai mici prescripții sau formalități vamale face din necesitățile și activitatea sa un act de contrabandă; el se întoarce acasă numai cu viața sa pentru a-și vedea nevasta și copiii suferind fără speranță de salvare. Mizeria, țipetele și plânsetele sunt de nedescris și sunt peste tot. Acest document separat, proaspăt datat, poate aduce tristă mărturie despre situația nemiloasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Tatăl meu a fost concentrat în primele zile ale războiului ca ofițer în rezervă cu gradul de căpitan. Nu a fost pe front, specialitatea lui fiind constructor căi ferate. După multe căutări ne-a găsit la Santesti și am venit acasă în 1945 unde am găsit un dezastru din frumoasă noastră gospodărie, hăldani mai mari decât gardurile, geamurile sparte, ușile rupte și urme de gloanțe peste tot. Casă era goală, pustie, fără urmă de mobila sau acareturi. Au furat rușii, au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
Herodot, vizitînd Egiptul, se mira în fața unor obiceiuri opuse celor pe care putuse să le observe în alte părți. Egiptenii, scrie el, se poartă în toate pe dos în comparație cu celelalte popoare. Nu numai că femeile fac negoț, în timp ce bărbații stau acasă și țes, dar, pe deasupra, aceștia încep urzeala de jos, și nu de sus, ca în celelalte țări. Femeile urinează din picioare, bărbații - lăsîndu-se pe vine. Nu duc lista mai departe. Mai aproape de noi în timp, la sfîrșitul secolului al XIX
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în ulei încins”, ci „a ridica”, „a sălta”, „a scoate” (ageru) din uleiul încins ; și, mai general, în sintaxa limbii japoneze, care construiește frazele prin determinări succesive mergînd de la general la special și pune subiectul la urmă. Cînd lipsește de acasă, japonezul va spune adesea ceva de genul : itte mairimasu, „plecînd, mă întorc”, expresie în care itte, gerunziu al verbului ikimasu, reduce faptul de a ieși la o circumstanță în care se afirmă intenția principală de a reveni. Este o certitudine
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
zentată de cele două surori, purtarea văduvului putea să pară scandaloasă sau, în cel mai bun caz, ridicolă. Mitul tlingit propune o concepție diferită asupra operei de artă. Compor tamentul văduvului nu șochează opinia publică : lumea se înghesuie la el acasă ca să admire capodopera. Însă statuia este în acest caz opera unui mare artist și (în ciuda acestui fapt sau datorită lui) rămîne la jumătatea drumului dintre viață și artă. Vegetalul nu zămislește altceva decît vegetal, iar o femeie din lemn nu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
am auzit prima dată bubuitul neintrerup al tunurilor, apoi tot mai departe, tot mai departe... până au tăcut. Pe refugiații din cealaltă vară, care erau pe la noi, i-am văzut cum se bucurau de tare, până la lacrimi că se întorceau acasă. Ei plecau spre satele lor, se întorceau din nou la casele părăsite, dar care au găsit totul distrus și cei dragi duși departe tocmai în Siberia De la prima bubuitura de tun și până în primăvara lui 1945, multi dintre noi au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
peste tot, știind cum se scoate ,,cuiul” la grenadele rusești, cum se trage cu “pușcă cu roată”, învățăcel fiindune câteodată chiar câte un “moscal” mustăcios, cine știe de prin ce stepa sau Siberie... și care poate a lăsat și el acasă niște neastâmpărați că noi.... În retragere trupele nemțești abandonaseră și ele multe arme și materiale de război, iar mulți copii, din curiozitate sau bravada au căzut victime unor accidente. Apoi am fost martorii evacuării forțate de către ruși a tuturor satelor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
bătrâni și mulți copii, căci bărbații adevărați erau încă pe front. Aceste cohorte ale disperării au ajuns până în zona Botoșani sau Dorohoi, iar cei care au putu munci au devenit hargati pentru a putea supraviețui, căci toată averea a rămas acasă. Din nefericire lucrurile bune au fost “îngropate” însă, cu sprjinul ,,ajutoarelor locale”, soldații ruși le-au găsit, le-au luat și au dat foc la case și la alte construcții din ogradă. A trecut vestea, peste noi “evacuații” din om
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
din om în om că este “armistițiu”și la Sfântă Maria Mică, la început de septembrie, au început să se întoarcă din îndepărtatele sate uitate din,,vechiul Regat” o multime săracă fără nimic, cea care a fost floarea satelor bucovinene. Acasă n-au mai găsit nimic, decat câinii sălbăticiți și loboda crescută prin ogrăzi cât casa. Asta au găsit acasă bătrânii, femeile și copiii în pragul unei ierni grele la care s-a mai adăugat tifosul și alte boli. La “ruperea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
se întoarcă din îndepărtatele sate uitate din,,vechiul Regat” o multime săracă fără nimic, cea care a fost floarea satelor bucovinene. Acasă n-au mai găsit nimic, decat câinii sălbăticiți și loboda crescută prin ogrăzi cât casa. Asta au găsit acasă bătrânii, femeile și copiii în pragul unei ierni grele la care s-a mai adăugat tifosul și alte boli. La “ruperea frontului de la Iași” pe care atunci nimeni nu-l înțelegea, măi venea câte un soldat fugar din lagărele rușilor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
deși sever, deborda de o bunătate extraordinară, acest lucru fiind evidențiat de faptul că oriunde se ducea trebuia să aducă ceva copiilor săi, prin strădania sa de a face în așa fel ca să nu le lipsească nimic la școală sau acasă, în limita decenței și a posibilităților. Deși din via proprie făcea singur un vin bun, apreciat de toți cei care îl gustau (colegi învățători sau profesori de la Buhuși, d-na și dl. Ciubotaru, dl. Mănciulescu, dl. Onciu, dl. Bălțătescu, dl.
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
adâncime de 2000 de ani”. Are șansa unui dascăl luminat în satul său natal, Constantin Spâneșteanu, care vede potențialul imens al tânărului care avea să devină marele gânditor, poet, filosof, profesor și om politic Nichifor Crainic. După ce face școala generală acasă, seminarul teologic în București, Universitatea în București, își desăvârșește pregătirea la Viena. După o perioadă de câțiva ani în care își caută identitatea literară, folosind mai multe pseudonime Ion Dobre, Victor Rațiu, D. Crainic, D. I. Nichifor și după 1913, Nichifor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
strâng bucuria Că sunt întru Cel care este ! Făcând din nou o paralelă între poeziile lui Gyr și Crainic, întâlnim la ambii invocarea amintirii soției și a fiicei, astfel că și la Crainic desoperim delicatețea versului adresat persoanelor dragi lăsate acasă, dar în mod special fetiței, în poezia „Cântec de departe”: Prea de mult și prea departe Doar cu gândul te petrec, Zidul care ne desparte Numai păsirile-l trec. O poveste tulburătoare descoperim în „Noaptea Învierii”, în care „Hristos a înviat
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]