65,481 matches
-
un moment dat au început să-și contureze imaginea, apoi din ce în ce mai mult, deschiderea dată de albia lată a Dunării favorizând acest lucru. A fost ceva grandios, ceva care ștergea monotonia reliefului de câmpie și a celui fluvial. Când am ajuns acasă nu mai conteneam să-i spun bunicii Odi ce-am văzut, ce mi-a plăcut, dar mai cu seamă c-aș vrea să merg în Munții Măcinului. Mama mi-a făcut o promisiune. Mi-a spus să am răbdare, să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
între cele două lumi. Și astăzi „Casa cu stafii” din inima Brăilei este vizitată și mereu în atenția amatorilor de senzațional și istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce simt acasă, la Pașcani. Cu cât te apropii mai mult de Dunăre, simți mirosul Dunării, uneori amestecat cu cel de iarbă uscată, de colilie și ciulin. Există câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fiind copil obraznic și hlizit, nu făceam altceva decât să mă tăvălesc prin iarba proaspătă și să mănânc corcoase din prun împreună cu vara mea. Și vai, când ne prindea bătrânul, ne amenința că “ne arată el nouă când se întoarce acasă”. Bineînțeles că glumea ca să ne bage în sperieți, dar noi nu ne-am dat seama de asta decât mult mai târziu. Și fugeam bocind amândouă în brațele ocrotitoare ale bunicii, milogindu-ne cu toate puterile să ne scape de crudă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
atâtea pagini glorioase în istoria neamului nostru românesc. După atâtea jertfe și sânge vărsat pe toate câmpurile de luptă, Dumnezeu a îngăduit românilor să-și vadă visul împlinit, în 1918, când toate provinciile românești aflate sub stăpânire străină au revenit acasă săși îmbrățișeze mama de la sânul căreia au fost smulse cu atâta brutalitate. Însă cei poftitori la pământurile altora, la truda și nevoințele acestora nu s-au lăsat înduplecați și s-au întors împotriva României cu mai multă furie, răpindu-i
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a născut pe Pruncul Sfânt în 25 decembrie, a intrat în biserică numai în 2 februarie, adică la 40 de zile după naștere. La acest termen, orice femeie care a născut trebuie să meargă la biserică sau să cheme preotul acasă ca să-i citească slujba de molitvă și să primească în acest fel slobozenia sau dezlegarea, intrând astfel în rândul celorlalte femei, având dreptul să facă treburi ce-i fuseseră interzise până acuma. În acest timp nănașii, cum li se spune
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să le obțină acceptul de principiu, iar dacă lucrurile erau «pe bune», părinții celor doi găseau o modalitate de a intra în legătură și stabileau data pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la constituirea noii gospodării. În acest caz, se lasă cu lacrimi, mai ales din partea celei ce așteaptă voalul de mireasă, petrecerea se sparge în mod nefericit, dar de cele mai multe ori, tinerii găsesc curând un prilej de a dispărea împreună de acasă. Se spunea că tânărul și-a furat iubita. O perioadă de timp, cei doi îndrăgostiți erau adăpostiți prin sate vecine pe la ceva rubedenii, ca mai apoi părinții să-i caute, să-i aducă acasă, să accepte precedentul creat, să le
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prilej de a dispărea împreună de acasă. Se spunea că tânărul și-a furat iubita. O perioadă de timp, cei doi îndrăgostiți erau adăpostiți prin sate vecine pe la ceva rubedenii, ca mai apoi părinții să-i caute, să-i aducă acasă, să accepte precedentul creat, să le dea binecuvântarea și să programeze, totuși nuntă în toată regula ca și când nimic rău nu s ar fi întâmplat. De acuma începea pregătirea tinerilor pentru evenimentul cel mai mare, pentru nuntă. Mireasa asistată și îndeaproape
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fie proaspeți pentru tot ceremonialul care urmează. Sucăcițele, femeile care pregătesc ospățul la casa miresei, în noaptea asta de sâmbătă către duminică, târziu, încolo către ziuă, când au cam terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa de ziuă. Acolo se înșiruie la fereastra camerei în care știu ele că dorm nănașii și cântă după tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori, Nu grăbiți cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întregii ceremonii. După înmormântare toți cei ce au participat la nefericitul eveniment, primesc la ieșirea din cimitir, un pahar de rachiu pe care-l beau după ce spun «Dumnezeu să-l ierte», un struț și o lumânare pe care o duc acasă. Rudele, prietenii mai apropiați sunt invitați individual la masa de pomeană care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la un salon din sat reținut în acest scop în următoarele trei dimineți, cineva din familie aduce la mormânt o ulcică
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cimitir, un pahar de rachiu pe care-l beau după ce spun «Dumnezeu să-l ierte», un struț și o lumânare pe care o duc acasă. Rudele, prietenii mai apropiați sunt invitați individual la masa de pomeană care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la un salon din sat reținut în acest scop în următoarele trei dimineți, cineva din familie aduce la mormânt o ulcică cu jar și tămâie, aprinde o lumânare, afumă mormântul și se reculege câteva momente. 4.Semne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
peste cap, de nu mai puțin de nouă ori, pronunțând formula magică : «am gândit că Soarele cel mare e în capul meu, dar el, uite că e în râu». Se spală apoi cu apă din râu, spune credeul și merge acasă, «sigur», sănătos «tun». Tot pentru de deochi. Într-o ulcică cu apă neîncepută se aruncă trei cărbuni încinși, rostindu-se de un număr cât mai mare, divizibil cu trei, formula magică : Doi ochi buni biruie trei ochi răi, Și cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lase fata să vină «cu colacul» la petrecerile lor, arătând totodată și care-i feciorul care o cere și care-i va purta grija pe tot timpul cât durează sărbătorile, o va juca, o va lua și o va aduce acasă la orele cuvenite. De obicei această convenție între fecior și părinții fetei echivala cu perfectarea unui viitor contract marital. Când fata mergea în prima zi la ceată, ducea un colac cât mai mare și cât mai frumos din care mâncau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
darurile adunate, rachiu și vin fiert. Nu se cunoștea la vremea aceea nici televizorul, nici radioul, nici casetofonul, nici «Sidiul», dar oamenii știau să petreacă, să se simtă bine, mai ales fără să provoace scandaluri, buna creștere fiind la ea acasă ca și respectul pentru autorități, pentru oameni în vârstă, pentru preot, învățător, nănași, părinți, unchi, frați mai mari, vecini, și în general față de toți oamenii satului. Era vremea în care oamenii se respectau pe ei înșiși și se respectau între
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
învățător, nănași, părinți, unchi, frați mai mari, vecini, și în general față de toți oamenii satului. Era vremea în care oamenii se respectau pe ei înșiși și se respectau între ei. De obicei pe la miezul nopții jocul înceta, feciorii conduceau fetele acasă, pentru că nu se cuvenea ca acestea să zăbovească mai mult, ele s-ar fi compromis în fața comunității și ar fi riscat să nu mai fi luate în considerație de feciori ca partenere de viață, ar fi riscat să rămână fete
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pistoale și cu chiuituri, Anul Nou, cu speranța citită pe fețele tuturor că acesta va fi mai bun. Serbările se încheiau cu plecarea bandelor pe la notabilitățile satului care aveau organizat chef în familie până la ziuă. Feciorii plecau și ei, chipurile acasă, dar de fapt mergeau pe la casele unor fete care erau secretoase și credeau ele, că nu li se știe în sat care li s drăguții. Le scoteau acestora portițele din țâțână și le duceau la drăguții lor secreți, iar portițele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
iar în sat fiind distracție mare, când tații fetelor umblau pe ulițe, să-și caute portița ca s-o pună la locul ei. în ziua de Bobotează după ce preotul satului sfințea apele râului «la Moară», lumea toată, înainte de a merge acasă se îndrepta spre crâșmă, unde în uliță Ceata feciorilor încingea din nou jocul cu fetele, care și ele erau în drum spre casă. Din cauza gheții și a zăpezii abundente se mai întâmpla ca vreuna din fete în timpul jocului să alunece
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Agârbiceanu în roamnul său, «Strigoiul». Aici la noi în Cârțișoara, corespondentul Cununii de pe Târnave se numea «Buzduganul» și se desfășura în ultima zi de secerat, de un gospodar cu mai mult pământ cultivat cu păioase, grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru pregătirea mesei, iar secerătoarele, mai ales femeile și nevestele mai tinere realizau din spice o cunună cu o cruce la mijloc și se întorceau în sat, cântând cântecul cununii, de la holdă până la casa gazdei unde erau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cunoscut în sat sub numele de Lae Nițului, rapsod de anvergură, făuritor de texte, născut la 10 aprilie 1877, vajnic ostaș, distins prin eroismul său în grozăviile primului război mondial de unde se întoarce schilav, sprijinit în cârje ca să-și găsească acasă boreasa, cu vreo doi trei prunci mai mult decât cu câți o lăsase la plecare, și să se stingă apoi încet, în vatra satului pe care atât de mult l-a iubit. Astăzi, la mai bine de optzeci de ani
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
floare. Te-aș sădi în grădiniță, ca să am și eu măicuță. Satu’ nost’ câtu-i de mare, n-am la cine facu-mi cale, Satu’ nost’ câtu-i de lung, n-am la cine să mă plâng, Că ocolesc satu’ tot și acasă iar mă-ntorc Ș-ocolesc grădina roată, de la inimă se gată. Mai treci mamă prin grădină că n am nici-o miezuină Și io stau mamă aproape, poți fugi mamă-ntr-o noapte, Că io frumos m-oi găta și cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să facă apei loc, Sloii de gheață să-i sfarme în palme, Căci și-au făcut palate ca-n basme - Niște fantasme. Corturarul pe care ades îl vedeai Era frumosul Dadai. Ce nu se temea de troiene. Bătea la ușă : - «Acasă ești nene Trăiene ? Găleata fântânii ți-e găurită ! Pentru-o bucată de pită Dadai ți-o lipește Numai cât ai zice pește !» Luna e spre asfințit. Luceafăru-i neclintit. Noaptea peste Cârțișoară Coboară-ncet... Coboară... Bunica Zahiu, fecioru-i iubit trebuise să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înțeleaptă De azi dimineață cei doi ocoși ai satului, Gheorghe și Ion nau ieșit din făgădău. Acuma că se făcu noapte, Gheo vine cu propunerea : - «Măi Ioa, eu așe zic, că n-ar fi rău de-am merge și noi acasă, să nu ni se nciudeze boresele !». - «D-apoi că bine zici măi Gheo, conveni Ion, dar mai întâi, eu zic să facem o încercare. Să ne ridicăm, și de ne-om putea ține pe picioare să stăm și să mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ion, dar mai întâi, eu zic să facem o încercare. Să ne ridicăm, și de ne-om putea ține pe picioare să stăm și să mai bem un cop, iar de nu ne putem ține pe picioare, atunci să meiem acasă !» Vinovatul Cei doi nu se văzuseră de cîteva zile. Acuma, întâlnindu-se în uliță, Gheorghe băgă sama că Ion umblă cu o mână legată în fașă pe după gât. - «No, care-i baiul măi Ioa, cum de te-ai betejit ?» - «D
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de 44 ani 5. Bâcan Matei, al lui Nise, soldat 6. Bâcan Timoftei, soldat, regimentul 24 Honvezi 7. Blendea Gheorghe, al lui Mihăiluț, soldat, căzut în Tirol - Italia. 8. Blendea Nicolae, (Nițu), soldat, se întoarce bolnav de pe front și moare acasă în 1919. 9. Bucurenci Ghedeon, soldat, mort acasă din boală căpătată pe front, în 1919 10. Bucurenci Gheorghe, (Cociș), soldat, n.1878, căzut la Szenka la 25.07.1917. 11. Bucurenci I.Matei, soldat, n.1896, regimentul 2 Infanterie, cade
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Nise, soldat 6. Bâcan Timoftei, soldat, regimentul 24 Honvezi 7. Blendea Gheorghe, al lui Mihăiluț, soldat, căzut în Tirol - Italia. 8. Blendea Nicolae, (Nițu), soldat, se întoarce bolnav de pe front și moare acasă în 1919. 9. Bucurenci Ghedeon, soldat, mort acasă din boală căpătată pe front, în 1919 10. Bucurenci Gheorghe, (Cociș), soldat, n.1878, căzut la Szenka la 25.07.1917. 11. Bucurenci I.Matei, soldat, n.1896, regimentul 2 Infanterie, cade prizonier în Italia, unde moare la 01.12
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]