52,561 matches
-
multe arii protejate, cea mai mare parte a acestora făcând parte din rețeaua europeană “Natură 2000”. a.Rezervații naturale sau arii de gestionare a habitatelor și/sau speciilor (majoritatea ariilor protejate din zona) - Categoria IV IUCN (administrate în principal pentru conservarea prin intervenții de gospodărire) b.Rezervații științifice sau rezervații naturale stricte - categoria I IUCN (arii protejate administrate în principal în scop științific): c.Parcuri Naționale - Categoria ÎI IUCN (arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere) d.
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
I IUCN (arii protejate administrate în principal în scop științific): c.Parcuri Naționale - Categoria ÎI IUCN (arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere) d. Monumente ale naturii - Categoria III IUCN a.Situri de importanță comunitară - protecție, conservare,menținere sau refacere ale unor specii și habitate regiunii biogeografice respective (Regiunea alpina în acest caz) b. Arii de protecție avifaunistică - vizează aceleași obiective dar sunt focalizate pe speciile de păsări și pe habitatele acesora Zona este conectată pe ansamblu
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
rarități floristice; printre care: colțișor ("Dentaria bulbifera"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic (Orchis ustulata) sau darie ("Pedicularis exaltata"); specii protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
salcie ("Salix alba"); și conservă mai multe rarități din flora spontană a estului Depresiunii colinare a Transilvaniei. La nivelul ierburilor vegetează câteva specii floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), coada șoricelului (din specia "Achillea impatiens"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), garofiță ("Dianthus superbus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
din rădăcini și rizomi legate între ele de aluviuni și humus). La nivelul ierburilor (în arealul ce împrejmuiește lacul) sunt întâlnite câteva rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: gălbășoara de turbărie ("Lysimachia thyrsiflora"), otrățelul de baltă ("Utricularia vulgaris") sau trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata").
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); specii protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației naturale se află: ruginare ("Andromeda polifolia"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), o specie rară de viorea ("Viola epipsila"), bozățel ("Veratrum album"), cinci-degete ("Potentilla
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
diversă de plante hidrofile (stufărișuri și păpuriș) și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări migratoare de baltă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile de păsări semnalate în arealul se află exemplare de: cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), prundaș gulerat mic ("Charadrius
Popasul păsărilor de la Sânpaul () [Corola-website/Science/325434_a_326763]
-
Regale a Scoției în 2012. PREMIUL MONDIAL LEONARDO DA VINCI 1998 Miguel Angel Corzo Director, Getty Conservation Institute, Los Angeles “Abnegația Domnului Radu Varia pentru salvarea operei lui Brâncuși e fără egal. Dr. Varia este un leader în prezervarea și conservarea artei moderne, și fără eforturile sale unele dintre cele mai importante opere ale lui Brâncuși ar rămâne necunoscute generațiilor viitoare”. Thomas Krens Director, The Solomon R. Guggenheim, New York “Dr. Varia se distinge prin cariera sa dedicată operei lui Constantin Brâncuși
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
stepice Șura Mică - Slimnic. reprezintă un areal natural ce adăpostește o gamă vegetală diversă, alcătuită din elemente specifice regiunilor de stepă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I) din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
citat ca fiind un film noir paradigmatic și a devenit un standard pentru filmele care au urmat în acest gen. Considerat ca având valoare „culturală, istorică și estetică” de către Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii în 1992, "Double Indemnity" a fost selectat pentru conservare în National Film Registry. În 1998, a fost plasat pe locul 38 de către American Film Institute pe lista celor mai bune 100 de filme americane din secolul al XX-lea și în 2007 pe locul 29 pe lista AFI la
Asigurare de moarte () [Corola-website/Science/325499_a_326828]
-
căldări suspendate, lacuri glaciare (Lacul Bâlea, Lacul Podragu, Lacul Doamnei, Lacul Avrig, Lacul Podrăgel, Lacul Călțun), morene, culmi abrupte, văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
diversificat (doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
naturală se suprapune sitului de importanță comunitară omonim, la baza desemnării căruia se află buhaiul de baltă cu burtă roșie (un amfibian din specia "Bombina bombina"), specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN. Aria naturală fondată în anul 1973, are o suprafață de 58,60 de hectare, pe cuprinsul căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
planului fazelor) trece o orbită și numai una singură. O orbită se poate reduce la un singur punct, numit "poziție de echilibru" în care vectorul viteză în planul fazelor este nul. Pentru un sistem cu un grad de libertate, legea conservării energiei mecanice permite ușor determinarea orbitelor. Pe fiecare orbită, valoarea energiei totale este constantă, motiv pentru care fiecare orbită (traiectorie) reprezintă o mulțime unică de stări (subvarietate reprezentat prin puncte ale planului fazelor) de nivel constant al energiei mecanice: formula 12
Fază (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/325915_a_327244]
-
Donarea de sânge în scopuri terapeutice este un gest umanitar, benevol, neremunerat și anonim. Recoltarea și conservarea de sânge și de plasmă se fac conform instrucțiunilor Ministerului Sănătății, numai sub supraveghere și responsabilitate medicală. Regulile pentru acceptarea unei persoane să doneze sânge sunt stricte: fără piercinguri, fără tatuaje cu cel puțin șase săptămâni înainte de donare, să nu
Donare de sânge () [Corola-website/Science/325932_a_327261]
-
adăpostesc o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
și al comunei Schela) și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași. a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin "Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha. Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
în zilele majestății sale regelui Carol al II-lea. Alte renovări și reînnoiri s-au făcut mai apoi prin grija Mitropoliei Olteniei și a mitropolitului Nestor Vornicescu, păstrându-se originalitatea și regionalismul stilului. Mănăstirea Crasna (Gorj) - Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj ISBN 973-7847-06-7
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
1,10 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară: Ferice - Plai. Rezervația naturală reprezintă o zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care specii de: anemone ("Anemone narcissiflora") și carlina ("Carlina acanthifolia"). Arealul rezervației asigură condiții prielnice de viețuire unei reptile din familia "Colubridae" - năpârca ("Natrix natrix"); specie faunistică protejată la
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
Aflat pe o poziție opusă, inginerul francez Antoine Bernard este reprezentantul civilizației occidentale care încearcă să distrugă mediul natural dătător de viață în numele unor binefacerii iluzorii. El consideră pădurea doar ca pe o sursă de venit, nereușind să înțeleagă necesitatea conservării ei și fiind interesat doar de profit. Viziunea sa limitată îl transformă curând într-un dușman al localnicilor, care i se opun tot mai deschis. Narațiunea conține numeroase elemente fantastice, care o fac să iasă din limitele realismului literar. Natura
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
dezvoltare avut. Industria este reprezentată preponderent de industria extractivă, cu două componente principale: Pe măsură ce zăcămintele de mică adâncime s-au epuizat, activitate de extracție s-a diminuat continuu în perioada 1990-prezent, unele instalații fiind desființate iar altele fiind trecute în conservare. Domeniul serviciilor este și el destul de slab dezvoltat, fiind orientat spre satisfacerea nevoilor de bază ale populației. Principalele tipuri de servicii întâlnite sunt: Începând cu anul 2005 se observă o relativă dezvoltare a investițiilor pe teritoriul satului. Principalele lucrări de
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]