55,283 matches
-
(n. 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna) este un critic și istoric de artă român născut în Basarabia. Este membru corespondent al Academiei Române. Prof. Dr. Membru corespondent al Academiei Române Date personale Dată și locul nașterii: 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna Studii · 1957-1961: Urmează cursurile preuniversitare la Liceul “Gheorghe Șincai
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
s-a specializat, ca "asistent străin", în fiziopatologia pulmonară, ftiziologia și radiologia medicală. Între anii 1926 și 1927, a lucrat la Spitalul "Charité" și la Institutul "Pasteur" din Paris. În anul 1930, a susținut teza de docență, cu titlul "Studiu critic despre debutul ftiziei adultului" și a primit titlul de docent în anul 1929. A vizitat pentru documentare privind modul de organizare, numeroase stațiuni sanatoriale: Heuteville (Franța, în 1926), Davos, Arosa (Elveția, în 1927), iar în 1930, din Germania și Scandinavia
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
Octavian Bârlea. În schimb, în 1957, a încheiat lucrarea monografică „Icoanele pe sticlă și xilogravurile țăranilor români din Transilvania”, care - dat fiind conținutul - nu va vedea lumina tiparului decât în 1994. În aceiași ani ’50, deosebit de rodnici, Mușlea publică ediția critică a colecției Nicolae Pauleti, lucrările despre Ion Pop-Reteganul sau comunicările despre "Jocurile de copii", "Joimărița" și Moses Gaster sau Timotei Cipariu, ocupându-se intens și de cercetarea teatrului popular. Mai puțin cunoscută a rămas, însă, activitatea substanțială pe care a
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
dintre care le cităm pe cel mei reprezntative: De asemenea, a publicat, în colaborare, două volume de Limba germană (1963-1966), Antologie a literaturii germane (1972, în colaborare), Dicționar germano-român (1974) etc. Lui Jean Livescu i se datorează și publicarea ediției critice a Poeziilor lui Goethe. Profesorul Jean Livescu a fost membru al unor organisme de prestigiu: La 3 februarie 1965 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Jean Livescu () [Corola-website/Science/307194_a_308523]
-
ediția traducerii lui M. Eminescu din manualul de limba paleoslavă a lui A. Leskien (1983), "Cronica universală" a lui Mihail Moxa (1989), "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare" (2005). Personalitate cu vocație enciclopedică, spirit critic și polemic, M. se afirmă nu doar ca un eminent slavist, lingvist, ci și ca românist și istoric literar. Autoritatea sa științifică s-a manifestat în dezbaterea unor probleme majore ale culturii noastre: formarea limbii și a poporului român, vechimea
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
prefață de Emil Petrovici. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1968; B. P. Hasdeu, "Cuvente den bătrâni", t. I-III, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1983-1984; "Mihail Moxa, Cronica universală". Ediție critică, însoțită de izvoare, studiu introductiv, note și indici de G. Mihăilă, București, 1989; P. P. Panaitescu, "Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române", vol. III. Ediție îngrijită de Dalila-Lucia Aramă și revizuită de G. Mihăilă. Cu o prefață de
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
să opera și activitate, academicianul Mihnea Gheorghiu rămâne în memoria noastră că un reper al vieții culturale din țara noastră, ale cărui contribuții se înscriu în istoria culturii românești contemporane", se arătă în comunicatul Academiei Române. Este tatăl Manuelei Gheorghiu, cunoscut critic de film și apreciat profesor universitar dr. la UNATC. Mihnea Gheorghiu a încetat din viață, la 92 de ani, pe data de 11 decembrie 2011.
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
didactică. Începând din 1870 publică câteva articole în "Foaia Societății pentru cultura poporului român" pentru ca ulterior să contribuie la revista "Transacțiuni literare", pe care prietenul său Dimitrie Aug. Laurian a început să o publice începând din 1872. Prima sa lucrare critică, publicată în "Tranzacțiuni literare" este o recenzie elogioasă a piesei "Constantin Brâncoveanu", o dramă istorică scrisă în limba română de poetul belgian Antonin Roques, profesor de franceză la București. A. Roques era pasionat de cultura română și tradusese în limba
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
studii despre Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu publicate în "Epoca literară". Dintre acestea sunt mai importante articolele despre Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Take Ionescu, Alexandru Sihleanu, Ștefan C. Michăilescu și alții. El s-a impus în timp ca un critic literar important, judecățile sale de valoare fiind luate în considerare de contemporanii săi. Pe lângă activitatea sa de publicist, Anghel Demetriescu era angrenat activ în coordonarea vieții culturale din Bucureștii din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. A lucrat cu
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
scoase în evidență prin evidențierea paralelelor. Antiteza rezultă din echilibrul lumii, care cere ca fiecare teză să aibă o antiteză. Dar utilizarea cu exces a antitezei în scrierile sale are tocmai un efect contrar celui dorit, ducând la surprinzătoare greșeli critice. Demetriescu este în stare să exalteze opera unui unui scriitor pentru ca, pe pagina următoare, aproape cu aceleași argumente prezentate în antiteză, să nimicească aceeași operă cu desăvârșire. Această contradicție l-a făcut pe prietenul său V.D. Păun să îl caracterizeze
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
(Edgard I. Pappu) (n. 13 septembrie/26 septembrie 1908, București- d. 30 martie 1993) a fost un eseist și critic literar român, profesor universitar, ales ca membru post-mortem al Academiei Române (în 2006). Este considerat unul dintre cei mai importanți comparatiști români postbelici, autorul unor studii de literatură universală și teorie literară. Una dintre cărțile sale fundamentale este "Barocul ca tip
Edgar Papu () [Corola-website/Science/307259_a_308588]
-
(n. 19 februarie 1974, București) este un autor, eseist, critic literar și istoric literar român contemporan. Este conferențiar universitar la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universității din București. Este fiul adoptiv al criticului Valeriu Cristea. A absolvit în 1996 Facultatea de Litere a Universității București, ca șef de promoție
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
(n. 19 februarie 1974, București) este un autor, eseist, critic literar și istoric literar român contemporan. Este conferențiar universitar la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universității din București. Este fiul adoptiv al criticului Valeriu Cristea. A absolvit în 1996 Facultatea de Litere a Universității București, ca șef de promoție. În 1997 a absolvit Masteratul de Literatură Modernă și Contemporană la Facultatea de Litere din București. Din 2005 devine doctor în Filologie ("summa cum
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
Literatură Modernă și Contemporană la Facultatea de Litere din București. Din 2005 devine doctor în Filologie ("summa cum laude") al acestei universități, cu o teza despre Ion D. Sîrbu. A fost corector la "Contemporanul-Ideea europeană" (1994-1996), apoi redactor la "Caiete critice" (1996-1999), asistent de cercetare la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" (1997-2002), asistent la Catedra de Literatură română a Facultății de Litere, Universitatea din București (din 2000), secretar general de redacție la Editura Fundației Culturale Române (din 1999
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
A ținut săptămânal cronica literară în "Adevărul literar și artistic" (1997-2005), apoi în "România literară" (2005-2009). Colaborări (cu cronici, studii, eseuri, interviuri, texte publicistice) la "Ziarul de duminică", "Cultura", "Suplimentul de cultură", "Idei în dialog", "Bucureștiul cultural", "22", "Ramuri", "Caiete critice", în ziarele "Evenimentul zilei", "Gândul educațional", "Adevărul", precum și pe portalul "LiterNet". Are o rubrică la "Radio România Cultural". Moderator al emisiunii "Literatura de azi" la "TVR Cultural". A contribuit la realizarea unor dicționare de specialitate precum "Dicționarul esențial al scriitorilor
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
facă un pariu. Deși scopul lui Erasmus era să dovedească soliditatea traducerii sale latine a Bibliei și nu neapărat să ofere o ediție grecească a Noului Testament, textul său grecesc a fost preluat în mod aproape lipsit de orice simț critic în Textus Receptus, ediție a Noului Testament care suferea de aceleași defecte ca și textul grecesc al lui Erasmus: bazat pe manuscrise puține și de proastă calitate. Asta face ca toate traducerile Bibliei bazate pe Textus Receptus să conțină Comma
Comma Johanneum () [Corola-website/Science/307276_a_308605]
-
Notariatul de Stat al fostului raion Siret, regiunea Suceava, și au semnat o declarație în care afirmau că ""în timpul prigoanei rasiale, Gheorghe Flondor a avut o atitudine corectă, democratică și binevoitoare față de populația evreiască, venindu-i în ajutor în momente critice în legătură cu prigoana rasială împotriva evreilor de către autoritățile fasciste"". Tribunalul nu a ținut cont însă de această declarație. Prin sentința nr.675 din 18 iunie 1956 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară și decizia nr. 311 din 13
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
limbilor româno-germane. 2. a luat parte la activități științifice și culturale în cadrul reuniunilor filologice și a congreselor de traducători în Iași, Cluj, București. "3." 1978 -1982 "redactor la rev. literară în trei limbi Echinox:"opere proprii, numeroase traduceri, eseuri, recenzii, critică, eseuri teologice și psychologice Premii 1980 premiul I pentru poezie al orașului Cluj 1980 premiul Universității Babeș-Bolyai pentru eseu 1981 premiul I la Colocviul Național Iași 1984 premiul I pentru poezie al revistelor Viața Studențeasca și Amfiteatru 1998 premiul editurii
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
80-90, Ioan Bogdan Lefter, dicționar bio-bibliografic, vol.II P-Z, ed. Paralelă 45, Pitești. 2006 - Dicționarul Scriitorilor Români, vol IV (S-Z)- Zaciu, Papahagi, Sasu. 2006 "-" Dicționar de opere literare, vol IV, S-Z, ed, Casa Cărții de Știință. Antologii critice: Teposu, Radu, Istoria tragică și grotesca a generației 80, Eminescu-Verlag, Bukarest 1993 Pop Ion, Pagini transparente, Dacia-Verlag, 1997 Klausenburg, Gh. Perian Postmodernismul, Ed.didactica și pedagogica 1996,Bukarest, Ovidiu Moceanu, Experințe de lectură, Aula-Verlag, 1997-Kronstadt Aurel Pantea, simpatii critice, Casa
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Antologii critice: Teposu, Radu, Istoria tragică și grotesca a generației 80, Eminescu-Verlag, Bukarest 1993 Pop Ion, Pagini transparente, Dacia-Verlag, 1997 Klausenburg, Gh. Perian Postmodernismul, Ed.didactica și pedagogica 1996,Bukarest, Ovidiu Moceanu, Experințe de lectură, Aula-Verlag, 1997-Kronstadt Aurel Pantea, simpatii critice, Casa Cărții de Stiinta-Verlag, Klausenburg, 2004 Dumitru Chioaru, Evoluția în perspectiva a generația 80 în iamgini critice, Cartea Românească, 2004 Alexandru Pintescu, Retorica aproximației, Timpul-Verlag, Iași, 2004 George Vulturescu, Cronist la Frontiera Poesis, Princeps-Edit-Verlag, Iași, 2005 Paul Aretzu, Scara din
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
transparente, Dacia-Verlag, 1997 Klausenburg, Gh. Perian Postmodernismul, Ed.didactica și pedagogica 1996,Bukarest, Ovidiu Moceanu, Experințe de lectură, Aula-Verlag, 1997-Kronstadt Aurel Pantea, simpatii critice, Casa Cărții de Stiinta-Verlag, Klausenburg, 2004 Dumitru Chioaru, Evoluția în perspectiva a generația 80 în iamgini critice, Cartea Românească, 2004 Alexandru Pintescu, Retorica aproximației, Timpul-Verlag, Iași, 2004 George Vulturescu, Cronist la Frontiera Poesis, Princeps-Edit-Verlag, Iași, 2005 Paul Aretzu, Scara din bibiloteca, , Ideea Europeană, 2007 Ion Pop, Poeții revistei „Echinox”, Cluj, 2009. Ion Neagoș, Crăciun, Schlezak, Zanca, ed.
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Cornel Moraru, Al. Ștefănescu, Al. Cistelecan,Titu Popescu, Simona-Grazia Dima, George Vulturescu, Al. Pintescu, Ion Neagoș, Cezar Ivănescu, Mirecea Doreanu,A. Baghiu, D. Chioariu, A.I.Brumaru, Ion Mureșan, Al. Lungu, Gloria Vîlceanu, Eugen Evu, Octavian Soviany etc. vezi home-page: voci critice Cuvînt critic introductiv la carte: Francois Villon, Balade, în rom. de Dan Dănilă, ed. Hermann, Sibiu 1997 Richard Reschika, Apocaliptica în creația lui Paul Celan, în traducea și cu un eseu de A. Zanca, ed. Paralelă 45-Braöov Dieter Schlesak, Poeme
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Al. Ștefănescu, Al. Cistelecan,Titu Popescu, Simona-Grazia Dima, George Vulturescu, Al. Pintescu, Ion Neagoș, Cezar Ivănescu, Mirecea Doreanu,A. Baghiu, D. Chioariu, A.I.Brumaru, Ion Mureșan, Al. Lungu, Gloria Vîlceanu, Eugen Evu, Octavian Soviany etc. vezi home-page: voci critice Cuvînt critic introductiv la carte: Francois Villon, Balade, în rom. de Dan Dănilă, ed. Hermann, Sibiu 1997 Richard Reschika, Apocaliptica în creația lui Paul Celan, în traducea și cu un eseu de A. Zanca, ed. Paralelă 45-Braöov Dieter Schlesak, Poeme, ed. Univers
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
populația („suveranul”) exercită puterea în mod direct. Democrația directă mai este numită, uneori, și "democrație pură". Aplicată doar sectorului economic, democrația directă este, în mod uzual, numită autogestiune. Democrația directă apare ca alternativă față de sistemele (democratice) deja existente, alternativă orientată critic în raport cu, în special, democrația reprezentativă. Exemple de democrație directă sunt democrația ateniană (în secolul al V-lea î.Hr.) și, actual, comunitățile de tip "Landsgemeinde" (traducere: comunitate rurală) din anumite cantoane elvețiene, acestea din urmă originând din Evul Mediu. De asemenea
Democrație directă () [Corola-website/Science/307321_a_308650]
-
1841), New York (1843). Durata operei: cca 2 1/2 ore. Lordul Enrico Ashton, dușman de moarte al familiei Ravenswood, reușise, printr-o serie de fărădelegi, să distrugă aproape toată această familie și să-i acapareze averea. Situația lui era însă critică, deoarece căzuse în dizgrația reginei. Ca ultimă soluție, întrevedea căsătoria surorii sale, Lucia, cu lordul Arturo - favorit al curții, căsătorie pe care o dorea cât mai grabnică. În timp ce mărturisea aceste gânduri slujitorului său, Enrico este anunțat că în preajma castelului se
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]