52,561 matches
-
aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
de colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din familia "Acrididae") protejată prin "Directivă Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN, fiind considerată că vulnerabilă. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, zone
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
monogyna"). La nivelul ierburilor (pe langă "Narcissus angustifolius" și "Narcissus stellaris") sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
obiecte (icoane, cărți bisericești etc.), care au astăzi valoare de patrimoniu. Preotul paroh a predat depozitului de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași, printr-un proces-verbal încheiat la 20 noiembrie 1980, 17 icoane aflate într-o stare de conservare mediocră și 11 cărți de cult, dintre care unele erau deja foarte deteriorate. În prezent, în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași se află 17 icoane provenite de la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos. Icoanele au
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
protecția speciilor pe cale de dispariție. Ei au primit premiul pentru documentarul lor "L'oeil du léopard", care prezintă viața unei tinere feline și a mamei sale timp de trei ani în Delta Okavango, Botswana. O țară pentru care pledează pentru conservarea vieții sălbatice de douăzeci de ani. Un Premiu Jules Verne este acordat și de un congres scandinav de literatură științifico-fantastică pentru cel mai bun român al anului publicat în suedeză.
Premiul Jules Verne () [Corola-website/Science/323105_a_324434]
-
convenție, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu îi aparține”. Sunt reglementate două forme de administrare: administrarea simplă și administrarea deplină. În cadrul administrării simple administratorul efectuează toate actele necesare pentru conservarea bunurilor, precum și actele utile pentru ca acestea să poată fi folosite conform destinației lor obișnuite. Astfel, el este obligat să continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor frugifere fără a schimba destinația acestora. Legea prevede și excepții de la această
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
autorităților române pentru tergiversare și lipsirea părților vătămate de un proces echitabil și imparțial timp de 15 ani în cadrul dosarului Revoluției. După mai mulți ani, în 2009 a transmis autorităților că va apela la greva foamei, aspirând la obținerea în vederea conservării probelor din dosarul 97/P/1990, drept câștigat prin dispoziția dată la 4.11.2008 în dosarul Asociației „21 Decembrie 1989", dosar aflat la CEDO. Protestul a durat 74 de zile, încheindu-se odată cu predarea și intrarea actelor din dosar
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]
-
convenție, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu îi aparține”. Sunt reglementate două forme de administrare: administrarea simplă și administrarea deplină. În cadrul administrării simple administratorul efectuează toate actele necesare pentru conservarea bunurilor, precum și actele utile pentru ca acestea să poată fi folosite conform destinației lor obișnuite. Astfel, el este obligat să continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor frugifere fără a schimba destinația acestora. Legea prevede și excepții de la această
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
că pe dealul din hotarele localităților Avrig și Racovița ar fi existat o cetatea cu val de pământ care masca o zidărie din piatră. Lipsa materialului arheologic în fortificația de la Avrig-Racovița îi dă o notă aparte. Coroborată cu starea de conservare actuală a structurilor de apărare la mai bine de jumătate din incintă, informația duce la ipoteza nefinalizării lucrărilor de apărare. Starea actuală a zidăriei permite, de asemenea, discuția ipoteticei distrugeri intenționate, așa cum s-a întâmplat potrivit informațiilor documentare la Landskrone
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
000.000 de lei pentru consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv așternerea pavajului pe scări, în locul pietrelor cubice. În septembrie 2007, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, a vizitat Pasajul Scărilor , promițând primarului Klaus Iohannis sprijin financiar și logistic pentru conservarea monumentelor istorice ale orașului. Cele patru case aflate de-a lungul acestui pasaj, la nr. 1-4, au fost construite în sec. XV-XVI, modificate în sec. XVIII și restaurate în 1860. Ele au fost înscrise în Lista monumentelor istorice din județul
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Vechiul Testament. Apare în scena crucificării. Hipocrate îl menționează ca medicament, în mixtură cu ou. Oțetul alimentar, având de regulă 5 % până la 18 % acid acetic (cu procentajul calculat de obicei în masă) este folosit ca atare fie pentru condimentare, fie pentru conservarea ca murături a legumelor și a altor produse alimentare. Oțetul de masă tinde să fie mai diluat (5% - 8% acid acetic), în timp ce murăturile comercializate folosesc în general soluții mai concentrate. Oțetul de mere este unul din cele mai vechi medicamente
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
modernizare și întreținere din 1933. Probabil că atunci au fost decupate și lărgite ferestrele, și au fost adauși doi stâlpi sub streașina de la intrarea în pridvor. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
cablu. Până în 1989, AMC a fost disponibil pentru 39 de milioane de abonați în Statele Unite La 1 decembrie 1990, AMC a început să funcționeze la un program de 24 de ore pe zi. Început în 1993, AMC a prezentat un Conservarea Festivalul de Film anual pentru a crește gradul de conștientizare a și finanțare pentru conservarea film. Coordonat cu Fundația de Film, un grup industrial care a fost fondat de apreciatul regizor Martin Scorsese, festivalul a fost inițial conceput că un
AMC (canal TV) () [Corola-website/Science/324202_a_325531]
-
La 1 decembrie 1990, AMC a început să funcționeze la un program de 24 de ore pe zi. Început în 1993, AMC a prezentat un Conservarea Festivalul de Film anual pentru a crește gradul de conștientizare a și finanțare pentru conservarea film. Coordonat cu Fundația de Film, un grup industrial care a fost fondat de apreciatul regizor Martin Scorsese, festivalul a fost inițial conceput că un maraton de mai multe zile care prezintă filme rare și pierdute în prealabil, multi aerisire
AMC (canal TV) () [Corola-website/Science/324202_a_325531]
-
a "nu numai o mai bună conștientizare, dar [...] mai mult de o așteptare acum pentru a vedea filme restaurate." În 1996, curator al Muzeului de Modern Art Mary Lee Bandy numit Festivalul "cel mai important eveniment publice în sprijinul unor conservare film." prin zecea aniversare a acesteia în 2003, Festivalul a ridicat 2000000 dolari din partea publicului larg, care Fundația de Film împărțit între cinci Școlii sale arhive. În 1993, divizia de Cablevision lui Rainbow Media a devenit proprietarul majoritar al canalului
AMC (canal TV) () [Corola-website/Science/324202_a_325531]
-
mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
și celălalt pe cea a electricității. Cuprins de ideea regenerării și căutând în natură exemplele sale, Siemens a propus și o ipoteză conform căreia Soarele își păstrează căldura prin circularea combustibilului său în spațiu, tipărind ideile sale în volumul "Despre conservarea energiei solare".
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
ridibundus"), prigoare ("Merops apiaster"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucorodia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Acesta se întinde pe o suprafață de 24.963 ha și reprezintă o zonă specială de conservare cu regim de protecție pentru mai multe specii de floră spontană ("Paeonia peregrina Mill-sp.", "Ruscus aculeatus") și faună sălbatică (păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni) din Câmpia Burnazului. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"), dedițel
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]