53,335 matches
-
lectura personalizată a programei și organizarea unor acțiuni evaluative care se constituie într-un demers coerent care să permită aprecierea nivelului de formare a deprinderilor cerute de programă și nivelul de cunoștințe cerute prin curriculum. Bine strucurată, utilizând un aparat critic pertinent, exemple relevante și argumentări corecte, cartea autoarei oferă spre studiu și analiză răspunsul cititorului preocupat de înțelegerea, strucurarea, experimentarea și argumentarea unor demersuri didactice specifice noului curriculum și paradigmai educaționale pe care o impune. Prof.dr.Mihaela Neagu ARGUMENT În
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
și rapide la calculul în lanț -Participă la dialog în perechi și în grup -Participă la jocuri și activități practice -Judecă corect și descoperă soluția corectă -Exprimă clar și concis semnificația calculelor făcute -Compune exerciții, probleme -Se angajează în discuții critice -Încadrează estetic în pagină conținuturile matematice Elevii au fost lăsați să-și exprime punctul de vedere, participând activ pe parcursul întregii activități, argumentând și rezolvând situațiile cheie, intervenind permanent prin adresarea de întrebări în vederea clarificării unor neînțelegeri. Probele de evaluare diseminate
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
au obținut calificativul respectiv. Formarea capacității de autoevaluare este un proces îndelungat și presupune alocarea unui timp special pentru dezvoltarea riguroasa a acesteia . De aceea , am propus momente variate de autoevaluare , dându-le prilej elevilor de a-și manifesta spiritul critic și autocritic în legătură cu propriile lucrări sau ale celorlalți colegi . Am observat că subiecții sunt motivați mai mult în momentul în care știu că finalul presupune acest tip de evaluare, concentrându-se asupra sarcinilor de lucru . Cei patru itemi propuși sunt
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
terminologia specifică (sumă, diferență, factori, produs) și descompun în sume de produse numerele date. Lucrul în echipă și-a dovedit utilitatea, căci nu s-a înregistrat nici un calificativ de suficient. Se dezvoltă astfel și spiritul de cooperare, de colaborare, spiritul critic și autocritic. Activitatea de învățare - înmulțirea când unul din factori este o sumă, are în vedere realizarea obiectivele de referință 2.1, 4.2. Se urmărește însușirea conștientă a folosirii proprietății de distributivitate a înmulțirii față de adunare (fără terminologie), și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
operațiilor și implică algoritmul de calcul cu și fără paranteze. Elevii urmăresc etapele de lucru, ajungând la rezultatul corect. Pe parcursul activității am urmărit dacă elevii parcurg corect etapelor de lucru (operațiile de gradul II și I), corectitudinea rezultatelor precum și simțul critic și autocritic. Fișele de lucru au fost analizate, conform descriptorilor de performanță propuși și s-au făcut constatări individuale atât asupra modului de lucru cât și asupra aspectului lucrării .Din cei 20 de elevi trei au fost notați cu calificativul
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
recunoască forme plane și spațiale pe corpuri geometrice și obiecte din mediul înconjurător, să sorteze obiecte după forma lor, să realizeze activități practice de copiere, decupare și suprapunere a unor suprafețe, să-și dezvolte imaginația , gândirea logică și creativă, spiritul critic și autocritic. La sfârșitul unității de învățare Figuri geometrice, elevii vor fi capabili să recunoască în situații diverse figurile geometrice plane triunghi,patrulater (paralelogram, dreptunghi, romb, pătrat, trapez,), cerc; să indice caracteristicile figurilor geometrice folosind terminologia adecvată; să reprezinte prin
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
lucru au fost parțial rezolvate, iar elevii nu au demonstrat acuitate în rezolvarea de probleme. Mi-am propus să reiau această modalitate de lucru și să măresc numărul de momentele de coevaluare și autoevaluare cu scopul de a forma spiritul critic și autocritic, spiritul de inițiativă, capacitatea de a argumenta cu cuvinte proprii calea de rezolvare aleasă. Activitatea de învățare -de determinare a ariei, urmărește obiectivele 1.8, 2.5, 4.1, 4.2 și s-a desfășurat pe parcursul a trei
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Charles-Henry Cuin, directorul Departamentului de Sociologie, are o responsabilitate decisivă în apariția acestei cărți. El m-a impulsionat să continui lucrul la proiect atunci când eram pe punctul de a-l abandona... Agnès Villechaise-Dupont a avut amabilitatea să-și exercite talentul critic asupra manuscrisului final. Am integrat în versiunea definitivă multe dintre remarcile și sugestiile sale. Îi mulțumesc în mod special. Datorită lui Serge Paugam am aflat ce înseamnă adevărata muncă de editare. Îi mulțumesc pentru că m-a determinat să refac acest
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creatoare. Îi mulțumesc în aceeași măsură Catherinei Mével, pentru primirea binevoitoare de care m-am bucurat atunci când mi-am făcut ucenicia la CEPS. În sfârșit, doresc să o salut cu respect pe soția mea, Corinne Oblet, prima cititoare și primul critic al versiunilor inițiale ale acestui text, pentru ajutorul și răbdarea sa. Această carte îi este dedicată. Prefața autorului la ediția în limba română Orașul, laborator politic Fiind o lucrare construită, în principal, în jurul istoriei politice a orașelor franceze, fără a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rare, de venituri care să-i permită accesul la o locuință nouă sau veche, cumpărată sau închiriată, la prețul pieței. În contextul crizei de locuințe, acești neourbani, angajați și muncitori aspirați de creșterea metropolitană, trebuiau să facă față unor situații critice. Pentru puterile publice a devenit un imperativ să construiască masiv locuințe populare, veghind în același timp ca prin chiriile percepute să nu se ajungă la revendicări salariale majore, care ar fi putut influența costurile de producție ale întreprinderilor. Din 1954
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
generează o concepție atrofiată a acestuia, habitatul nu formează singur un oraș, ci un oraș-dormitor pradă plictiselii. Pentru că simbolizau ambiția de a crea un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mult să spargă limitările orașului. Din momentul în care au posibilitatea materială și juridică, ei se izolează, părăsesc cartierele, parcelele plate și iau cu asalt colinele, locurile cu priveliști deschise"202. În multe privințe, denunțarea acestui habitus corespunde unei reveniri critice a statului asupra propriei sale practici. Cu patru ani înainte de circulara "Guichard" care punea capăt experienței marilor ansambluri, predecesorul său, Albin Chalandon, având viziunea unui urbanism "mai bine adaptat condițiilor de viață ale omului modern", lansase un concurs pentru locuințe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cetățenii "formați" sau, mai degrabă, "deformați" de predecesorul său, care își dorea ca cetățenii să nu se intereseze de treburile publice. Statul nu trebuie să fie doar educator, ci educativ; el nu trebuie să impună păreri, ci să suscite reflecția critică, intervenția, alegerea în cunoștință de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele însele terenuri de antrenament ale culturii civice 241". Această conversie așteptată a rolului statului se află la originea entuziasmului sociocultural urban
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
emergența asociațiilor contestatare de tip nou, care în domeniul urban respingeau urbanizarea decretată de sus. Desigur, majoritatea asociațiilor rămâneau cel mai adesea strict gestionare, limitându-și misiunea la animarea anumitor sectoare ale vieții sociale, fără să-și asume o funcție critică a ordinii politice și sociale. Dar audiența câștigată după 1968 în mediile universitare 277 prin mobilizarea asociațiilor în "luptele urbane" (a cărei influență a fost exagerată 278) credibilizase căutarea unei expresii generale a cetățenilor prin intermediul asociațiilor. Până la mijlocul anilor 1970
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asociațiilor devenea garanția "unei mai bune participări a cetățenilor la viața socială 2". Asociația devenea contraputerea pe care puterea o tolera. Acest statut o plasează însă într-o situație ambiguă: voite ca "lingușitoare ale aleșilor", asociațiile se afirmă drept ochi critic al democrației locale. Se spera chiar ca ele să fie contraponderile necesare la autoritarismul puterii municipale sau la abuzul puterii tehnocraților. Numai că asociațiile devin o contraputere ambiguă. Atunci când intră în conflict cu municipalitatea, aleșii nu ezită să ia în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asemenea strategie. Numeroase operații de urbanism sunt întreprinse tocmai din grija de a reduce distanța între valoarea funciară potențială a solului și valoarea lui de folosire. Este însă cert că, din rațiuni legate de efectele de prag și de masa critică, puține orașe pot pretinde să acceadă la rangul de "adevărată" metropolă. În Franța, doar Parisul și, într-o oarecare măsură, orașul Lyon dispun de un potențial suficient pentru a putea pretinde că aparțin acestui cerc. Totuși, așa cum ne face să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grupuri constituirea în concerne, firme capabile să integreze, de la concepere 419 la exploatare, toate meseriile filierei ofertei de servicii 420. Această întrepătrundere a domeniilor de lucru și a serviciilor urbane, specifică Franței, permite marilor grupuri franceze să dispună de masa critică necesară poziționării pe toate tipurile de piețe legate de producerea orașului. Mai mulți factori explică predispoziția aleșilor de a recurge la parteneri externi, în detrimentul dezvoltării propriilor servicii municipale. În primul rând, declinul pasiunilor ideologice privind raportul public/privat autorizează, spre deosebire de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
echipamente, creditate adesea mai mult din rațiunile efectelor structurante și controlate asupra dezvoltării urbane. Sprijinindu-se pe exemple concrete inspirate de propria experiență, Michel Bonetti a realizat, cu ocazia unui colocviu despre discursul și practicile proiectelor urbane 541, o recenzie critică a acestui prêt-à-porter al raționamentului urbanistic care comandă încă în zilele noastre majoritatea proiectelor de amenajare. Rechizitoriul său subliniază pregnanța unei gândiri sistemice până la caricatură, care nu crede decât în crearea căilor de circulație pentru dezencla-vizarea cartierelor în dificultate sau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 1995, p. 134. 374 În ultimii douăzeci de ani ai secolului XX, construirea de locuințe sociale s-a redus la jumătate. Fundația "Abatele Pierre", luând cunoștință de ambițiile de demolare ale guvernului, critică în 2004 stagnarea capacității de găzduire a parcului HLM. Din 1996 până în 2002, creșterea parcului HLM a scăzut de la 60 000 la 35000 locuințe. Nu este exclusă perspectiva unei creșteri zero a parcului HLM. 375 Claude-Valentin Marie, "Le logement des
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mică distanșă. De la aceeași permisă pleacă și Georg Brandes în cartea sa despre Shakespeare, al cărei merit principal constă dealtminteri în finele analize ale conținutului diverselor opere. Dimpotrivă, această premisă este respinsă cu hotărîre de cel mai savant și mai critic biograf al lui Shakespeare, Sidney Lee. "Știrile biografice", spune el A Life of William Shakespeare, ed. Nouă, 1915, p.417, "nu sprijină în nici un fel părerea unei mai îndelungate experiențe personale nici de întreaga orientare a activității sale literare.... A
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să acționeze determinant asupra socotirilor individului cu experiențele sale de viață. Pentru o privire comprehensivă, ceea ce este mare și ceea ce e mic cu simțul și respectul pentru ceea ce e mare. O ultimă condiționare intelectuală a adus-o cu sine filosofia critică (teoria cunoașterii). Ea a arătat în ce fel se dezvoltă întreaga noastră știință din îndemnul de a distinge între închipuire și realitate și faptul că această distingere poate fi realizată numai prin folosirea propriilor legi ale gîndirii omenești. Imaginea despre
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
spre înalturi, numai putem prinde o poziție solidă, iar dacă stăm bine înfipți pe pămînt, numai ajungem la înălțime! Dacă realismul trebuie să fie fundalul unei dezvoltări vioaie și libere a vieții sentimentale, atunci realistul se cuvine să-și privească critic propriul realism. Aceeași condiție este valabilă și pentru idealism. Kant, care se îndreptase critic și humoristic, în Träume einees Geistersehers, împotriva unui idealism dogmatic, a deschis, în Kritik der reinen Vernunft, calea unui realism critic. Dacă realistul se întreabă cu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pămînt, numai ajungem la înălțime! Dacă realismul trebuie să fie fundalul unei dezvoltări vioaie și libere a vieții sentimentale, atunci realistul se cuvine să-și privească critic propriul realism. Aceeași condiție este valabilă și pentru idealism. Kant, care se îndreptase critic și humoristic, în Träume einees Geistersehers, împotriva unui idealism dogmatic, a deschis, în Kritik der reinen Vernunft, calea unui realism critic. Dacă realistul se întreabă cu seriozitate ce este propriu zis realitatea, el va deveni atent la faptul că, îndoindu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se cuvine să-și privească critic propriul realism. Aceeași condiție este valabilă și pentru idealism. Kant, care se îndreptase critic și humoristic, în Träume einees Geistersehers, împotriva unui idealism dogmatic, a deschis, în Kritik der reinen Vernunft, calea unui realism critic. Dacă realistul se întreabă cu seriozitate ce este propriu zis realitatea, el va deveni atent la faptul că, îndoindu-se în ce măsură ceva este sau nu real, ne îndreptăm, atît în viața de fiecare zi cît și în știință, pe calea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ar premerge o perioadă de slăbiciune și de lipsă de valgă, în care nici nu se mai poate vorbi despre o suferință tragică. Tragicul presupune forță. Humoristul lucrează însă, atîta timp cît poate, ca să afle noi valori și ia poziție critică față de toate teoriile, speculațiile și perspectivele care dogmatizează, fără o fundamentare suficientă, despre "ultimele lucruri". În fond, fizica nu știe despre ele mai mult decît teologia. La fel de puțin pe cît există un motiv, ba poate nici măcar putința de a gîndi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]