6,312 matches
-
-un gest lugubru cu toți solemn schițară Apoi, trecură-n noapte înspre eterna pace Ca un convoi funebru ce merge să se...16 [DESPRE "APA MORȚILOR"]* Matei Dumbravă vorbește cu maiorul, cearcă apoi să aline durerea Mariei și s-o împace cu soarta. Vine pe la ei și Iorgu Voinea; se stabilește ușor un fel de prietinie între el și bătrâni. Matei a vorbit cu Maria și despre Vasilică Popazu... Apoi în noaptea de înviere când se întoarce pribeagul vine izbucnirea bătrânului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un pas spre el și de-aceia focul i-a luat numai căciula. Nonsens: dacă s-a apropiat, focul l-ar fi lovit mai în plin. "Moșneagul huia și făcea propagandă" zice Fuior. Sava cere despăgubiri, nu vra să se împace. I-a și tras o bataie cu prilejul acela moșneagului de l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar restul capului li-i tuns până la piele ori ras complect. Ciceronele: ... les animaux (du Tiergarden) ont été dévorés, mais les jardins sont restés n'est-ce pas? Ein rayon două cuvinte care, deși dușmane, unul nemțesc și unul franțuzesc, se-mpacă între ele, căci e vorba de afaceri. 180 rayonen! Ora 7. Deodată străzile marilor magazine și întreprinderi se umplu. Es femeile și bărbații de pretutindeni dela serviciile lor. Se grăbesc spre casă. Tramvaiele și-au sporit vagoanele; autobusele, trenurile aeriene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ne arată fotografia copilului în costum național românesc, ne mărturisește preferințele sale pentru Anatole France și J.J. Rousseau și ne declară cu vocea-i domoală și rostirea-i ciudată că nu-i place țara aceasta joasă și monotonă. Nu se împacă cu negura, cu ploile și umezeala, cu tot pământul acesta de glod deși cu oamenii din partea locului, foarte serioși și foarte cinstiți, se împacă de minune. Când convorbirea a ajuns la cafea, atunci domnul Tocilă are plăcerea să ne trateze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domoală și rostirea-i ciudată că nu-i place țara aceasta joasă și monotonă. Nu se împacă cu negura, cu ploile și umezeala, cu tot pământul acesta de glod deși cu oamenii din partea locului, foarte serioși și foarte cinstiți, se împacă de minune. Când convorbirea a ajuns la cafea, atunci domnul Tocilă are plăcerea să ne trateze c-un coniac vechi dintr-un butoiaș care e adus pe scăunelul lui în fața noastră. E în adevăr o băutură care are ani și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela Călimani urmaș al Dekeneilor. Semn steaua cu cinci crengi). Măria sa are nevoie de oameni de credință tare. Deci Arhim. cere lui Simion să vie în slujba lui Vodă la Curte. Cu Jder cel mititel M. S. nu s-a împăcat încă. Tânguirea Jderoaiei. Tânguirea nurorei pentru că soțul ei e lăsat cam la o parte. Îl îndeamnă să se alăture de complot. Între acestea se arată Laiotă. Arhimandritul pune pe Jderi să jure în paraclis pe sf. Evanghelie. Jderii pun la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ionuț (trădarea) Ce ispravă face Ionuț, că aduce plocon Jupânesei Ilisafta o fată furată și i-o depune pe cuptor. Mai mare poznă nu se poate, mai ales când dumneaei are gând să-l însoare cu alta. La urmă se împacă și cu asta și se ajunge și cu părinții ei, dar nu vrea fata. Mare poznă, oameni buni! Cu acest prilej bătrânul Jder și Ionuț trebuie să se ducă la porunca și la mila Măriei Sale. Dar Măria Sa începe să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sosit Mihail Fridman pentru care am adresat lui Polevoi scrisoarea de la 12 dec. Am asistat la o discuție în care F. a fost destul de aspru cu C. în ce privește corectitudinea lui C. ca traducător. Am intervenit între ei încercând să-i împac pentru interesul literaturii noastre. Se pare că a fost la Uniunea Scriitorilor Sovietici o adunare privitoare la traduceri, în care F. a intervenit arătând punctul său de vedere în privința traducerilor din românește și C. i-a adresat cuvinte neplăcute. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vinde neamul și moșia. [DESPRE RĂSCOALA DIN 1907] Înfricoșatu-s-au cei care se bucurau de toate bunurile vieții, că or să le fugă pernile pe care-și lefăiau huzurul, ca lui Viclean împărat din poveste. Dușmanii politici s-au împăcat fără a pregeta o clipă și s-au înțeles să stângă în sânge focul răscoalei. Satele au fost dărâmate cu tunul; prinșii au fost măcelăriți fără judecată; a fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Turcilor. Puțină vreme Raguza (Dubrovnic) a avut independența ca republică aristocratică; pe urmă s-a supus, păstrându-și numai caracterul cultural slav. Religia dominantă a fost catolicismul alături cu ortodoxia și mahomedanismul. Cineva a spus că Iugoslavia a izbutit să împace două alfabete, trei religii, patru limbi, cinci republici. Anghel a dovedit facultatea de a descoperi oameni de aici care vorbesc românește. Ciudat că Românii și Sârbii așa de apropiați, de o parte și de alta a unui hotar vechi, astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sustragere de bani, i-a împrumutat 3000 de lei. Lui M. Tabacu, avocat tânăr din "opoziție" până acuma, 1000 de lei. Lui Nicu Catargiu, mare proprietar, 5000 de lei. (Stricându-și prietinia, l-a dat în judecată pentru această sumă. Împăcându-se, l-a împrumutat iar cu 2000 de lei!) Unui oarecare Eugen Zira, care a dispărut din partea locului, 700 de lei. Sătenii nevoiași așteaptă la ușă cu căciula în mână, dar învățătorul acesta e pierdut pentru dânșii, el are alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copil, viitorul domn a luat parte și a fost martorul unei campanii de lungă durată, purtată după o concepție strategică pe care românii și-au făurit-o în urma unei experiențe de secole. După biruința de la Crasna, Bogdan încearcă să se împace cu polonii. Voievodul voia, prin recunoașterea sa de către poloni, să-și asigure liniștea la hotarul de nord al țării și în același timp să pună capăt oricăror încercări pe care pretendenții la Scaunul Moldovei le-ar fi întreprins cu sprijin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când a devenit evident că Matei nu-l sprijină pe Vlad, atunci Ștefan cel Mare a încercat să-i vină în ajutor, dar era prea târziu. Pelerinul englez William Wey nota, în timp ce se afla în Rodos, că Vlad „s-a împăcat cu acel duce (Ștefan) în care avea mare încredere”. Încercând să cucerească Chilia, Ștefan comitea o agresiune împotriva regelui Ungariei și nu împotriva lui Vlad Țepeș. Aflat într-o crâncenă încleștare cu forțe mult superioare, Vlad Țepeș nu putea să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
e credincios niciunuia, nici ungurului, nici turcului și nici lui”. Exact ceea ce scrisese și Matei nobililor poloni cu doi ani mai înainte. Cazimir îl amenință pe Ștefan că, dacă nu depune jurământ, îl va socoti dușman. Domnul, pentru a-l împăca pe rege, a trimis o solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe și Iuszko (Iuga) postelnic. Solii îl conving pe rege că domnul nu a putut să vină, dar promitea că, la 1 mai, din anul viitor, va depune omagiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întâmpinat. Primind scrisori de credință de la Ștefan, regele i-a cerut domnului ca să-l vestească cu 7 luni mai înainte, când vrea să depună omagiul. Relațiile bune cu brașovenii, de unde-și procura arme, ne arată că domnul urma să se împace cu Matei. În urma prinderii și executării lui Petru Aron, nu mai exista nici un motiv care să împiedice relațiile de bună vecinătate cu Ungaria. Atacarea Țării Românești, al cărei domn se arăta a fi un credincios supus al sultanului, a însemnat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Matei Corvin încheierea unei păci de lungă durată. Matei Corvin găsește binevenită propunerea lui Mahomed al II-lea și o acceptă. El se gândea să se căsătorească cu Hedviga, fiica lui Cazimir și, în felul acesta, spera să se împace cu unul dintre dușmanii săi și, în același timp, să moștenească Moldova, pe care regele polon i-ar fi înscris-o în dota fiicei sale. Interesat mai mult în problemele politicii Europei creștine și neglijând pericolul otoman, Matei Corvin a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Laslău, care era frate cu Albert, craiul leșesc, 12 mii de oșteni. Și cu ei era Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era cuscrul lui Ștefan voievod. Și astfel Birtoc voievod l-a rugat pe domnul Ștefan voievod ca să se împace cu craiul leșesc; iar domnul Ștefan voievod abia i-a făcut voia spre împăcare. Și așa a trimis Birtoc pe solii săi la craiul leșesc, ca [apoi] să meargă și el însuși la crai.” Și logofătul Tăutu avea să spună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să bată pe dușman în vreo luptă mai mare”. Adică, ceea ce nu reușise să facă o oaste uriașă, pentru vremea respectivă, ar fi putut face 1.000 de lituanieni, numai că regele „moale din cauza bolii sale se întoarse cu oastea împăcată la Sniatin și Pocuția, în hotarele regatului său”. Se pare că au fost mai mult de 1.000 de lituani. În Kronika polska se spune că erau 10.000. Cu polonii rămași se mai putea încerca soarta armelor și probabil
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luând Seama la această primejdie atât de mare care ar putea duce chiar la năruirea casei și a familiei ambilor regi, să binevoiască să-l lase în pace pe voievod și pe urmașii săi și stăpânirea sa și să-l împace și să-i dea asigurări efective, pentru ca pe viitor să nu aibă a se teme și a se îndoi, căci altminteri s-a isprăvit cu acela și cu majestatea sa și cu toate aceste regate. Nu numai că va spori
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moscova pentru fiica sa: „Despre fiica ta și despre nepotul său, îți vor povesti domniei tale mai pe larg solii tăi, în ce cinste îi ține”. În asemenea împrejurări, Ștefan cel Mare desfășoară o activitate diplomatică remarcabilă, pentru a-i împăca pe ruși cu lituanienii și pentru a afla în ce măsură europenii sunt pregătiți și vor să pornească împotriva turcilor, știut fiind, la Veneția, că moldovenii „doreau cu toții războiul cu turcii (tutti desiderano guerra contra turchi)”. Din felul în care s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o înțelegere între părțile aflate în conflict, căci spunea domnul „Noi am fi bucuroși să putem face dragoste și pace și înțelegere între voi, cum a fost mai înainte”. Ivan al III-lea nu numai că nu vrea să se împace cu marele duce Alexandru, ci, dimpotrivă, îl îndeamnă pe Ștefan să-i atace și el pe lituanieni. Solul lui Ștefan îi arată lui Ivan că „Ioan Ștefan voievod a poruncit să-ți vorbim. Toți regii și toți domnii creștini, câți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se ajunsese la nici o înțelegere și domnul propunea să se întâlnească solii, la 29 iunie sau la 8 septembrie, pentru a stabili hotarul dintre Moldova și Polonia. Solii lui Ștefan îl informau pe regele Alexandru că turcii vor să-i împace pe tătarii de pe Volga cu cei din Crimeea, ceea ce era în defavoarea ambelor părți (Moldova și Polonia). Regele mai era informat că turcii pregătesc o mare armată pe uscat și pe apă ca să atace Ungaria în anul următor. Solul, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să facă pace. La intervenția regelui Ungariei, Ștefan a acceptat fixarea unui nou termen pentru „cercetarea acelei bucăți de pământ” și a fost de acord să-și retragă trupele de la hotarul cu Polonia. Încercările făcute de Papă, pentru a-i împăca pe lituanieni cu ruși, n-au dat rezultate. Solii papei Alexandru și ai regelui Vladislav soseau la Moscova la 29 decembrie 1502. Ei s-au străduit să-l convingă pe Ivan al III-lea să-i restituie regelui Alexandru teritoriile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiecare domn avu cancelaria lui, dregătorii lui, veniturile lui”, conchidea succint C. C. Giurescu. Ni s-a păstrat documentul în care este precizată împărțirea făcută între cei doi frați. La 1 septembrie 1435, Iliaș îi scria regelui polon că s-a împăcat cu fratele său și i-a dărui acestuia “din ocina noastră, ținutul anume Chelia (Chilia) și cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toată viața te-ai fudulit de noi". Nae a fost de mare deșteptăciune. A avut atelier de reparat automobile și dacă era mână mai strânsă putea să ajungă milionar. Dar el n-a fost un om lacom și hrăpăreț, se împăca cu foarte puțin. A avut 2 mașini pe piață, pe una o conducea el și la alta avea un șofior. A lucrat foarte mult prin fabrici cu mari ingineri, cari îl iubeau ca ochii din cap. Are și câteva invenții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]