7,098 matches
-
este deosebit de importantă, întrucît acreditează atitudinea culturală conform căreia simbolistica povestirilor biblice (scenariul simbolic al creației, al păcatului originar și al căderii, al exodului, ieșirii și întemeierii, al răstignirii și mîntuirii, al îndepărtării definitive a răului și identificării lumii cu împărăția lui Dumnezeu, în cele din urmă) se constituie ca un arhetip pentru înțelegerea esenței unei anumite societăți, întrucît: " Condiția înțelegerii unei civilizații este examinarea povestirilor ei; ea nu supraviețuiește secolelor, în cel mai adevărat sens al cuvîntului, decît prin ele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
al pădurii este unul al dinamismului spiritual regenerator, iar Încrederea În convertirea În cîntec a negrei mîhniri a șipotelor, legate poate de-o vrajă nefastă, este și ea limpede. Dealtfel, exilul semivoluntar al haiducului este recunoscut ca o descălecare În Împărăție: “Intră În codru, În patria verde”. Codrul, muntele sînt patria noii vieți dezlegate de povara și reperele vieții anterioare: “S-a pierde În munte, s-a pierde, / uitîndu-și de mumă și moarte”. Tonul elegiac, baladesc, accentuînd ruperea tragică de lume
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
giumbașlucuri". În momentul în care își depășește atribuțiile și "se sui în capul Împăratului, asupra căruia căpătase o înrâurire covârșitoare", nebunul aplică logica sa inversată lumii reale, provocând o bulversare totală: "Pe muți și pe netoți îi bagă la Academia Împărăției, ca să lumineze națiunea; pe "gogomani" îi făcea legiuitori, ca să organizeze statul; pe avocați, dovediți pungași, îi numea judecători, ca să moralizeze pe împricinați; moșiile statului le dăruia cui îi venea la îndemână; în sfârșit vrea să împartă tot norodul în căprării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin mistificare. Realitatea subiectivizată: inepția și ineficiența adversarilor politici, este sugerată prin înlănțuirea faptelor fictive în povestea neverosimilă a nebunului care a provocat un dezastru acvatic. Finalul tragic-comic al basmului iprovizat sfidează ordinea arhetipală a basmului clasic, stârnind râsul: " Toată împărăția fusese înecată, toți locuitorii morți. Nu se mai vedea nimic decât o întindere nesfârșită de apă, care pustiise și înghițise totul. Numai nebunul Împăratului plutea pe deasupra valurilor, pentru că capul [sic, n.n.] lui era chel și gol ca o ticvă seacă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
au putut, în cele din urmă, să se lipsească de idoli în stilul celor din vechime pentru a inculca idolatrilor noua idee a creatorului unic. Și Dumnezeu începe în mistică și sfârșește în politică, adică în imagini. Primii vestitori ai Împărăției Cerului se încred în Cuvânt. Ei se exprimă prin simboluri, enigme și parabole, fiindcă numai Vocea poate rosti Absolutul, numai limbajul poate extrage un sens din universul vizibil; dar mijlocitorii lui Mesia care vin după ei, papii și episcopii, reinjectează
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
niciodată pe nimeni, dilema nu-i ușor de tranșat. Este un fapt recurent al transmiterilor doctrinare: când Cuvântul sau textul purtător de adevăr generează instituția corespondentă, biserică, stat sau partid, când mesajul de Mântuire sau de Revoluție (echivalent profan al împărăției de o mie de ani) se propagă în afara perimetrului intelectual în care a luat naștere, practicile legate de imagine reintră în scenă și se accentuează. Ca și cum trecerea la practică i-ar obliga pe susținătorii doctrinei să satisfacă libidoul optic al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
opinie, nici rațiune, nici înțeles. [...] Nu e nici putere, nici lumină. Nici nu viețuiește, nici nu e viață. Nu e nici ființă, nici veac, nici timp, nici nu există atingere spirituală a ei. Nu e nici știință, nici adevăr, nici împărăție, nici înțelepciune. Nu e nici unul, nici unitate, nici dumnezeire, nici bunătate, nici Duh, cum îl cunoaștem noi. Nu e nici ceva din cele ce nu sunt, nici ceva din cele ce sunt, nici nu o cunosc pe ea existențele, ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
11, 1). Iar dacă cineva ar defini-o și ca bun lăuntric sau ca și cunoștință adevărată, doveditoare a bunurilor tainice, nu ar păcătui împotriva adevărului. În sfârșit, Domnul, învățând despre lucrurile tainice și despre cele nădăjduite și nevăzute, zice: Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Lc. 17, 21). Așadar credința în Dumnezeu este același lucru cu împărăția lui Dumnezeu. Ea se deosebește numai prin cugetare de Împărăție, căci credința este Împărăția lui Dumnezeu fără formă, iar Împărăția este credința care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
doveditoare a bunurilor tainice, nu ar păcătui împotriva adevărului. În sfârșit, Domnul, învățând despre lucrurile tainice și despre cele nădăjduite și nevăzute, zice: Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Lc. 17, 21). Așadar credința în Dumnezeu este același lucru cu împărăția lui Dumnezeu. Ea se deosebește numai prin cugetare de Împărăție, căci credința este Împărăția lui Dumnezeu fără formă, iar Împărăția este credința care a primit în chip dumnezeiesc o formă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 33, în Filocalia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sfârșit, Domnul, învățând despre lucrurile tainice și despre cele nădăjduite și nevăzute, zice: Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Lc. 17, 21). Așadar credința în Dumnezeu este același lucru cu împărăția lui Dumnezeu. Ea se deosebește numai prin cugetare de Împărăție, căci credința este Împărăția lui Dumnezeu fără formă, iar Împărăția este credința care a primit în chip dumnezeiesc o formă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 126-127) „Credința este o cunoștință ce nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lucrurile tainice și despre cele nădăjduite și nevăzute, zice: Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Lc. 17, 21). Așadar credința în Dumnezeu este același lucru cu împărăția lui Dumnezeu. Ea se deosebește numai prin cugetare de Împărăție, căci credința este Împărăția lui Dumnezeu fără formă, iar Împărăția este credința care a primit în chip dumnezeiesc o formă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 126-127) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și nevăzute, zice: Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Lc. 17, 21). Așadar credința în Dumnezeu este același lucru cu împărăția lui Dumnezeu. Ea se deosebește numai prin cugetare de Împărăție, căci credința este Împărăția lui Dumnezeu fără formă, iar Împărăția este credința care a primit în chip dumnezeiesc o formă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 126-127) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
întins cursa, tot așa și noi, chiar de n-am fi stăpâniți din toate părțile, adică și din credință, și din viață, ci numai din viață, suntem sub puterea diavolului, căci: Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne va intra în Împărăția cerurilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia VI, p. 68) „Credința pretinde integritatea moravurilor; (...) mărturisește cu ușurință și bucurie adevărurile divine, cel care are conștiința curată și viața nepătată”. (Sf. Ioan Gură
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pregustare. (n.s. 26, p. 198-199) footnote>. Această credință umple sufletul războit de nădejdea că va ajunge la starea sfinților, la fericita lor nepătimire și-l îndeamnă să alerge spre culmea sfințeniei lor și să se facă împreună-moștenitor cu ei al Împărăției lui Dumnezeu. Încredințat astfel, se întinde cu sârguință spre lucrarea poruncilor, neîndoindu-se întru sine, ci urmând ostenelilor acelora și urmărind prin nevoințe asemănătoare să dobândească desăvârșirea lor”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în chip arătat de descoperirea lor, credința liturghisește între Dumnezeu și sfinți taine negrăite. Fie ca și noi să ne învrednicim de ele prin harul lui Hristos însuși, acum ca de o arvună, iar acolo în ipostasul (temelia) adevărului, în Împărăția cerurilor, cu cei ce-L iubesc pe El<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința a doua, mai înaltă, e o vedere în Duhul a bogăției bunătății lui Dumnezeu, venită în sufletul celor ce au împlinit poruncile Lui și punându-se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
crezi, toate suferă-le, iar dacă nu suferi, este dovada că nu crezi. Nu oare acestea sunt cele făgăduite, ca cel ce crede să sufere chiar și mii de morți, mii de necazuri, dacă s-ar cere? Este vorba de Împărăția cerurilor, de nemurire și de viața veșnică. Deci, cel ce crede, toate le suferă. Așadar, credința se arată prin fapte. Cu drept cuvânt deci ar putea cineva zice că nu în mod simplu se probează, ci prin fapte pipăite, prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca un meșter. Astfel noi suntem vase, credința meșter, iar poruncile unelte, prin care Cuvântul meșter reface și înnoiește pe cei ce împlinesc poruncile Lui, ca prin lucrarea lor, curățindu-ne, să ne luminăm de către Duhul, înaintând în cunoștința tainelor Împărăției cerurilor. Și precum uneltele fără meșter și meșterul fără unelte nu poate face nimic, așa nici credința fără împlinirea poruncilor și nici împlinirea poruncilor fără credință nu ne poate înnoi și plăsmui din nou, făcându-ne din vechi noi”. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credinței este o înțelegere de prunc și o inimă simplă. Căci în simplitatea inimii lor, zice, au slăvit pe Domnul (Col. 3, 22). Și de nu vă veți întoarce și nu vă veți face precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor (Mt. 18, 3). Iar cunoștința este dușmana și potrivnica acestor două”<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Înțelegerii depline și intrării în împărăția cerurilor. Până aici, sfântul Isaac a precizat această deosebire între cunoștință și credință: cunoștința se câștigă prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Și de nu vă veți întoarce și nu vă veți face precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor (Mt. 18, 3). Iar cunoștința este dușmana și potrivnica acestor două”<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Înțelegerii depline și intrării în împărăția cerurilor. Până aici, sfântul Isaac a precizat această deosebire între cunoștință și credință: cunoștința se câștigă prin metode de cercetare, iar credința se dobândește prin încrederea simplă a inimii curate, în Dumnezeu. E o deosebire de stări sufletești și de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor purta ei și cu împăratul lor, și, drept urmare, i-a rânduit în garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând să se înțeleagă că din astfel de oameni se cade să ne facem noi prietenii și oamenii de casă cei mai apropiați și de nădejde, prețul lor întrecând cu mult pe acela al unor cămări pline de neasemuite
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
descoperit pe Sine mai minunat decât toți prin multe fapte, prin putere și stăpânire demnă de Dumnezeu. Pentru ce uneltesc deci aceia față de acestea, cu neînfrânare, planuri absurde? Alungă din pământul și cetatea lor Viața, Lumina, mântuirea tuturor, calea spre Împărăție, iertarea păcatelor, pe Dăruitorul înfierii”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a doua, cap. V, în PSB, vol. 41, p. 227) „... Vom socoti necredința drept ultima boală și mai mare ca orice rău”. (Sf. Chiril al
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
chemând la cinste, la cununi, ospețe și serbări, trage la sine pe cei chemați, legați și fără voia lor? Nici unul nu face așa, căci un asemenea fapt este al celui ce batjocorește. Dumnezeu trimite fără voie în gheenă, însă în Împărăția Cerurilor cheamă pe cei ce vor. În focul cel veșnic el trimite pe păcătoși legați și văicărindu-se, însă când este vorba de miile de bunătăți, nu așa; fiindcă dacă firea celor buni nu este așa încât ei să alerge spre
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
minuni? Nu le-a dat lege scrisă și lege firească? Nu a trimis și pe Fiul Său? Nu le-a trimis și pe apostoli? Nu a făcut cu dânșii semne? Nu i-a amenințat cu gheena? Nu le-a făgăduit Împărăția Cerurilor? Nu în fiecare zi răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi? Oare cele ce a poruncit nu sunt atât de ușoare și lesne de împlinit, încât mulți covârșesc poruncile lui prin prisosința filosofiei lor? Ce trebuia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150151) „Dacă crezi în Dumnezeu, El îți împărtășește din tăria și puterea Sa, îți dă împărăția Sa, pentru ca supus Împăratului împăraților (Apoc. 19, 16) să moștenești Împărăția cerurilor (I Pt. 4, 11), întru Iisus Hristos”. (Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, omilia a VIII-a, VII, în PSB, vol. 7, p. 94) „Nu ți-am spus
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150151) „Dacă crezi în Dumnezeu, El îți împărtășește din tăria și puterea Sa, îți dă împărăția Sa, pentru ca supus Împăratului împăraților (Apoc. 19, 16) să moștenești Împărăția cerurilor (I Pt. 4, 11), întru Iisus Hristos”. (Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, omilia a VIII-a, VII, în PSB, vol. 7, p. 94) „Nu ți-am spus că dacă vei crede, Vei vedea slava lui Dumnezeu? (In. 11
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]