KorAP: Find »[drukola/base=înăuntru & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...207 208 209 ...278 >

6,950 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

dezgust total Era evident că lucrurile nu mergeau În direcția dorită. Logan Întrebă politicos dacă poate discuta cu inspectorul și așteptă afară până când acesta suspendă temporar interogatoriul. Când ieși afară, cămașa lui Insch era aproape transparentă de transpirație. — Doamne, fierbe Înăuntru, spuse el, ștergându-și fața cu mâinile. Autopsia? — Autopsia. Logan ridică dosarul subțire de carton pe care i-l dăduse Isobel. — Concluziile preliminare. N-o să primim analiza sângelui decât spre sfârșitul săptămânii. Insch luă dosarul și Începu să-l răsfoiască

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
refuză să livreze scrisorile aici și, În rest, naiba știe. Într-adevăr, spuse și Logan. Asta explica de ce nu primiseră vreodată răspuns. Întorcându-i spatele agentului „vărsător“, Începu să-și croiască drum prin junglă. Hai să vedem dacă e cineva Înăuntru. În mod deloc suprinzător, cel de la consiliu Îl lăsă În față. Clădirea principală a fermei fusese În trecut foarte bine Întreținută. Erau stropi mici de vopsea albă pe cărămida fărămicioasă și cârlige răsucite și ruginite de care odinioară erau atârnate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
mare, alb și scris cu mâna. Logan ciocăni. Se opriră și așteptară. Și așteptară. Și așteptară. Și... — Doamne, Dumnezeule! Logan abandonase ușa, luând-o printre buruieni și Încercând să tragă cu ochiul prin toate ferestrele care Îi ieșeau În cale. Înăuntru, casa era scufundată În Întuneric. Putea totuși să vadă conturul mobilelor În penumbră: pete fără formă ascunse de geamurile murdare. Reuși Într-un final să ajungă din nou În fața casei. O cărare perfectă se formase pe unde călcase el pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Învețe ceva. Agentul Încuviință. — I-am sunat imediat ca să vorbim cu prietenii. Nu l-au mai văzut de o săptămână și jumătate. — Super, spuse Insch oftând. Bine, haide, să ne vedem de ale noastre. Ar trebui să vorbim cu părinții. Înăuntru, tot apartamentul era vopsit În culori deschise, la fel ca și cel de la Kingswells, unde trăia David Reid până să fie răpit, strangulat, violat și mutilat. Erau și poze pe pereți, la fel ca acasă la Erskine În Torry, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
rece. Picăturile de ploaie nu mai erau mari și grele, ci se transformaseră Într-o burniță Înghețată care Îi alungă toată căldura din mâini și din obraji Înainte să ajungă la ușa din față. Cei doi agenți dispărură după casă. Înăuntru erau câteva lumini aprinse, iar sunetul televizorului răzbătea din sufragerie. Logan auzi cum se trage apa de la toaletă, și apăsă pe sonerie. Telefonul Îi țârâi În buzunar. Înjură În gând și răspunse. — Logan. — Ce pui la cale? Era Insch. — Pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de mama lui, dar era cu siguranță același om. — Da? spuse Darren, iar Logan Împinse ușa brusc. Tânărul se dădu câțiva pași Înapoi, se lovi de o măsuță și căzu cât era de lung pe podea. Logan și agenta pășiră Înăuntru, Închizând ușa În urma lor. — Nț, nț, clătină Logan din cap. Ar trebui să vă montați un lanț de siguranță, domnule Caldwell. Îi Împiedică pe oameni să vă calce pragul neinvitați. Niciodată nu poți ști cine e afară. Tânărul bărbat sări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
apoi din nou asupra lui Logan. — Darren, se auzi iarăși vocea femeii. Ce ne facem? Umerii tânărului se lăsară În jos. — E-n ordine, mamă, zise el. De ce nu pui tu ceainicul pe foc? Se dădu Înapoi și-i lăsă Înăuntru pe Logan și pe polițistă. — În mijlocul podelei din camera de zi era un moman de pungi de cumpărături. Logan deschise una și găsi Înăuntru haine nou-nouțe pentru un copil mic. O femeie trecută bine de patruzeci de ani ieși din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
mamă, zise el. De ce nu pui tu ceainicul pe foc? Se dădu Înapoi și-i lăsă Înăuntru pe Logan și pe polițistă. — În mijlocul podelei din camera de zi era un moman de pungi de cumpărături. Logan deschise una și găsi Înăuntru haine nou-nouțe pentru un copil mic. O femeie trecută bine de patruzeci de ani ieși din bucătărie, strângând la piept un șervet de pânză și trecându-și-l printre degete ca pe un șirag de mătănii. — Darren? Întrebă ea. — E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Acesta căscă și-i privi nedumerit pe oamenii din camera de zi. — Haide, Richard, spuse Logan. E vremea să mergem acasă. 15 O mașină de patrulă se afla În fața casei lui Darren Caldwell, cu luminile stinse, cu motorul mergând Încet. Înăuntru, unul dintre agenții aflați sub comanda lui Logan Îi citea omului drepturile, În vreme ce mama acestuia se prăbușise În lacrimi pe canapeaua de culoarea lămâilor verzi. Iar micuțul Richard Erskin dormea dus. Oftând, Logan ieși În burnița cețoasă. Atmosfera dinăuntru devenea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
face dacă-l sună cineva când dă tot ce poate din el pentru teatru. Ți-am povestit cum... Ușa batantă de la capătul holului se deschise În lături, izbindu-se de perete și se Închise la loc. Inspectorul Insch se năpusti Înăuntru, Într-un vârtej de auriu și stacojiu, iar cizmele cu vârf Întors scârțâiră pe podea. — McRae! răcni el cu o mutră furioasă sub stratul gros de machiaj. Purta o barbă ca de țap lipită, completată de o mustață ca un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de teancul de declarații. — Tâmpit, zise el În teancul de hârtii, tâmpit, tâmpit, tâmpit... Cineva ciocăni la ușă și el sări În sus. Declarația din vârful teancului zbură pe podea. Se aplecă să o ridice când ușa se deschise și Înăuntru se strecură agenta Watson. — ' Neața, domnule, zise ea, apoi observându-i expresia continuă: sunteți OK? Logan se forță să zâmbească și se așeză la loc. — Niciodată nu mi-a fost mai bine, minți el. Ai ajuns devreme. Agenta Watson dădu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
adună sub el partea din spate a trupului și depuse delicat un rahat uriaș În mijlocul parcării. Odată rezolvată treaba, se Întoarse și lătră din toate puterile către ușa din față de la Turf ’n Track, până când Doug Disperatul Îl lăsă Înapoi Înăuntru. După doi pași făcuți Înăuntrul agenției de pariuri, alsacianul se scutură, Împroșcându-l din cap până-n picioare cu apă și lapoviță topită pe stăpânul său. Brusc, lui Logan Îi plăcu mai mult câinele. Se așeză confortabil În scaun și lăsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
vadă Logan pe unde calcă. Zăpada se făcuse morman, astupând șanțurile și găurile, așa că era foarte ușor să aluneci și să cazi. Logan bâjbâi prin iarbă spre adăpostul numărul doi, cu fulgii mari de nea lipindu-i-se de haină. Înăuntru mirosea Îngrozitor. Dar nu la fel de rău ca În prima zi, când Îl pusese pe agentul Steve să deschidă ușa grea de lemn. Vântul dusese o parte din miros, dar Încă era suficient de nasol Încât să-l facă pe Logan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
trei clădiri În cadrul fermei pline cu animale pe care le curățase de pe drum era un pic deplasat. Ca să nu mai vorbim de copila moartă. Mirosul Încă era lipit de el. Logan lăsă În jos geamul, iar fulgii de zăpadă năvăleau Înăuntru pentru a se topi de la căldura radiatorului. Acea autopsie avea să-i rămână În minte pentru multă, multă vreme. Tremurând, porni din nou căldura. Orașul paralizase sub ninsoarea abundentă. Mașinile se târau și se opreau pe toată lungimea lui South

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Miller avusese prima dată parte de duhoare. Deveni surprinzător de tăcut când pășiră printre cadavrele descompuse, Îmblănite. Mărimea mormanului era Într-adevăr uimitoare. Chiar dacă jumătate dintre animalele moarte fuseseră mutate În containerele pentru deșeuri de afară, mai rămăseseră cu sutele Înăuntru. Bursuci, câini, pisici, iepuri, pescăruși, ciori, porumbei, câte-o căprioară. Dacă murise pe drumurile Aberdeenului, se afla aici. Descompunându-se Încet. O gaură din morman era izolată. Acolo o găsiseră pe fetiță. — Cristoase, Laz, zise Miller, cu vocea Înăbușită de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
avu deodată o idee privind cum o lopată plină de rămășițe examinate e Îndesată Într-unul din containere. Nu era prea ușor să alerge cu ghete Wellington prin zăpada grea, dar Logan reuși să ajungă acolo chiar când era aruncat Înăuntru ultimul pescăruș. — Stai așa, zise el, apucând lopata omului. Nici bărbat, nici femeie. Era greu de spus din cauza costumului de protecție fără formă. Unde ai pus ce era Înăuntru? Omul Îl privi de parcă era nebun, În vreme ce zăpada viscolea În jurul lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
grea, dar Logan reuși să ajungă acolo chiar când era aruncat Înăuntru ultimul pescăruș. — Stai așa, zise el, apucând lopata omului. Nici bărbat, nici femeie. Era greu de spus din cauza costumului de protecție fără formă. Unde ai pus ce era Înăuntru? Omul Îl privi de parcă era nebun, În vreme ce zăpada viscolea În jurul lor. — Ce? — Conținutul. Cei de la primărie umpleau chestiile-astea. Unde-ați pus cadavrele care erau deja Înăuntru? Le-ați cercetat deja? Polițista Înțelese și nemulțumirea i se citi pe față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de spus din cauza costumului de protecție fără formă. Unde ai pus ce era Înăuntru? Omul Îl privi de parcă era nebun, În vreme ce zăpada viscolea În jurul lor. — Ce? — Conținutul. Cei de la primărie umpleau chestiile-astea. Unde-ați pus cadavrele care erau deja Înăuntru? Le-ați cercetat deja? Polițista Înțelese și nemulțumirea i se citi pe față. — La naiba. Își aruncă lopata În zăpadă. — La naiba, la naiba, la naiba! Trei respirații profunde și apoi: Îmi pare rău, domnule. Am făcut asta toată ziua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
deja? Polițista Înțelese și nemulțumirea i se citi pe față. — La naiba. Își aruncă lopata În zăpadă. — La naiba, la naiba, la naiba! Trei respirații profunde și apoi: Îmi pare rău, domnule. Am făcut asta toată ziua. Doar am aruncat Înăuntru cadavrele. Nimeni nu s-a gândit să le verifice pe alea care erau deja acolo. Umerii i se lăsară În jos, iar Logan știu cum se simțea. — Haide. O să golim chestia asta În adăpostul numărul unu și vom verifica ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Nimeni nu s-a gândit să le verifice pe alea care erau deja acolo. Umerii i se lăsară În jos, iar Logan știu cum se simțea. — Haide. O să golim chestia asta În adăpostul numărul unu și vom verifica ce e Înăuntru Între timp. Un grup continuă de unde ați rămas, iar altul se uită În grămada asta. Distractiv, distractiv, distractiv. — O să le dau vestea cea bună celor din echipă. De ce nu? se gândi el. Deja mă urăsc. Pot foarte bine să le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
facem și noi ce putem pentru mediu. Agentul mai făcu un pas. — Te fac eu pe tine pentru mediu... — Ajunge, agent, zise Logan. Sunt sigur că și domnul Nicholson e la fel de nerăbdător ca și noi să plece din ploaie. Mergem Înăuntru, domnule Nicholson? Să știți, e totul bine și uscat la noi la secție. Putem să vă ducem Într-acolo. După două minute, stăteau Într-o bucătărie mică și verde, ascultând ceainicul care fierbea. Pe dinăuntru, era o casă destul de drăguță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
ar fi ținut morțiș la aspectul acela. Totul era asortat: ceainic, prăjitor de pâine, blender, suprafețe și cuptor. Toate verzi. Până și linoleumul era verde. Parcă se aflau Într-o mlaștină imensă. Cele două plase stăteau pe masă. — Ne uităm Înăuntru, domnule Nicholson? Logan le deschise și fu surprins să vadă un pachet de șuncă și o conservă de fasole. Cealaltă era cu cartofi prăjiți și biscuiți de ciocolată. Încruntându-se, le puse pe masă. Ciocolată și cartofi, fasole și șuncă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
să iasă pe nenorocita aia de vreme. Apoi sună telefonul: inimitabilul Colin Miller, căutând exclusivitatea. Logan boscorodi tot drumul pe scările comune ce duceau la ușa din față a clădirii. O jumătate de tonă de gheață zburătoare Încercă să pătrundă Înăuntru când se luptă să răzbească afară, În dimineața Înghețată. Zăpada Îl izbi asemenea unor lame reci, repezite asupra feței și mâinilor expuse, șfichiuindu-i obrajii și urechile. Ziua era la fel de Întunecată ca sufletul unui avocat. Mașina lui Miller Îl aștepta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
pe copilul omorât În bătaie. Iar Isobel nu se Înșela NICIODATĂ. — Inspectore, spuse ea ignorându-l pe bărbatul cu care obișnuise să se culce, putem să ne grăbim? Insch Îi arătă cu mâna cabina nr. 3 și Isobel se strecură Înăuntru pentru a examina cadavrul, cizmele ei Wellington țăcănind În timp ce mergea. — Mi se pare mie, șopti Insch sau este și mai frig? Anunțară părinții lui Peter Lumley În aceeași seară. Domnul și doamna Lumley nu rostiră un cuvânt. Cum Îl văzură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
dădu din cap În semn de aprobare, strâmbându-se de durere. — Era singurul mod de a-l face să se oprească. Scoase din buzunar un plicl de plastic transparent și-l trânti pe biroul lui Insch cu o mână tremurândă. Înăuntru era un cuțit Stanley. Avea de gând să mă spintece cu acesta. Insch luă cuțitul, răsucindu-l, examinându-l prin plastic. — Mă bucur să văd că metodele vechi nu mor, spuse el În cele din urmă, Înainte să-l privească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]