KorAP: Find »[drukola/base=șoc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...207 208 209 ...494 >

12,339 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

chemotactic dar și în astmul bronșic determinând cantracția fibrelor musculare netede din bronșii și parenchimul pulmonar. În plus LTB4 contribuie la aderarea leucocitelor la endoteliul vascular contribuind prin această acțiune lezantă la creșterea permeabilității capilare. LTC4 este răspunzătoare de producerea șocului anafilactic. Lipoxinele (LX) reglează acțiunea leucotrienelor (LT). Astfel LXA4 și LXB4 stimulează modificările care apar în microcirculație iar LXA4 are acțiune directă de vasodilatație arteriolară fiind antagonista cu LT și poate bloca efectul de stimulare chemotactică al LTB4. Factorul de

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
de reacția febrila din inflamației. În plus ÎL-1, ÎL-6 generează ACTH crescând astfel producerea de cortizol care autoreglează prin efect feedbac de inhibare a producției de ciotokine. Împreună TNF-α și ÎL-1 sunt responsabile în faza acută de modificările hemodinamice specifice șocului septic, febra, somnolenta, inapetentă, producera de ACTH; au efecte deosebite pe endoteliu vascular crescând aderenta leucocitelor , stimulează producția de PGI2 și PGE (efect vasodilatator); ele stimulează producția de citokine ,sinteză de collagen și proliferarea fibroblaștilor. ÎL-8 împreună cu factorul plachetar 4

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
activare a celulei indusă de citokine sau alte substanțe dar fără intervenția calciului. NO produs de macrofage are efect citotoxic asupra unor microbi. Efectul cel mai important este de relaxare a fibrelor musculare netede din vasele sangvine determinând vasodilatație. În șocul septic, producerea scapătă de sub control a NO explică vasodilatația periferica masivă. Radicalii liberi de oxigen (RLO) determina leziuni endoteliale care duc la creșterea permeabilității vasculare. Inactivarea antiproteazelor de către RLO lasă libere proteaze care vor distruge matricea extracelulara. Agenții care inițiază

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
la valori cât mai apropiate de cele normale, (prin perfuzarea coloizilor proteici și neproteici), ceea ce este un deziderat aproape imposibil de atins în condițiile în care modificările se produc cu rapiditate în primele 8 ore. Alterarea membranei celulare în condițiile șocului postcombustional, conduce la mobilizarea apei și sodiului din spațiul extracelular spre cel intracelular, proces minimalizat prin reluarea cât mai precoce a perfuziei tisulare. Reacția generală este direct proporțională cu amploarea lezunii locale. Arsura determina o pierdere a integrității capilare și

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
devine manifestă prin lipsa unui suport proteic în procesul de fabricare a anticorpilor. Astfel marele ars anemic și cu depresie imunitara devine pradă invaziei microbiene care se exprimă clinic de la infecția locală, la bacteriemie și septicemie cu risc letal prin șoc toxico-septic. Luând în considerație că mai mult de 50% din decesele pacienților arși au loc în primele 5 zile, se poate spune că este nevoie de mai multă atenție în tratamentul șocului postcombustional și a leziunilor inhalatorii frecvent asociate și

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
la bacteriemie și septicemie cu risc letal prin șoc toxico-septic. Luând în considerație că mai mult de 50% din decesele pacienților arși au loc în primele 5 zile, se poate spune că este nevoie de mai multă atenție în tratamentul șocului postcombustional și a leziunilor inhalatorii frecvent asociate și exprimate clinic sub forma complicațiilor pulmonare. Fiziopatologia din boală generală a arsului la care este expus orice pacient cu o suprafață tegumentara arsă de peste 15 20% notează în afara dezechilibrelor hidro-electrolitice și metabolice

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
caustice și aerul supraîncălzit dau leziuni directe la care se asociază cele indirecte toxice, infecțioase și edem; edem interstițial, atelectazii și hematoza redusă datorate alterării surfactantului pulmonar. Edemul toracic poate crea dificultăți respiratorii ducând chiar la insuficientă pulmonară. plămânul de șoc; În arsurile căilor respiratorii inferioare se eliberează o cantitate crescută de mediatori vasoactivi de la nivel pulmonar , crescând suprafață de arsură și necesitând în consecință cantități crescute de fluide perfuzate. Tulburările cardio-circulatorii: alterarea regimului circulator la nivel lezional (sectotul al IIIlea

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
mai multor sindroame (exprimate dominant), o conduită terapeutică specifică, o anumita evoluție și complicații specifice. Deși aceasta împărțire este mai mult teoretică și are un caracter evident scolastic ea trebuie cunoscută. Astfel boală arșilor evoluează în patru stadii: Stadiul I = șocul postcombustional (zilele 1-3); Stadiul ÎI = perioadă dismetabolica metaagresională (zilele 4-21); Stadiul III = perioadă chirurgicală (zilele 22-60); Stadiul IV = șocul cronic. 15.7.4.1. Stadiul I ( zilele 1-3) șocul postcombustional Noțiunea de șoc postcombustional trebuie utilizată pentru cazurile în care

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
mai mult teoretică și are un caracter evident scolastic ea trebuie cunoscută. Astfel boală arșilor evoluează în patru stadii: Stadiul I = șocul postcombustional (zilele 1-3); Stadiul ÎI = perioadă dismetabolica metaagresională (zilele 4-21); Stadiul III = perioadă chirurgicală (zilele 22-60); Stadiul IV = șocul cronic. 15.7.4.1. Stadiul I ( zilele 1-3) șocul postcombustional Noțiunea de șoc postcombustional trebuie utilizată pentru cazurile în care ea este justificată. Teoretic există limite procentuale relative precise pentru suprafață de arsură de la care pacientul trebuie să fie

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
trebuie cunoscută. Astfel boală arșilor evoluează în patru stadii: Stadiul I = șocul postcombustional (zilele 1-3); Stadiul ÎI = perioadă dismetabolica metaagresională (zilele 4-21); Stadiul III = perioadă chirurgicală (zilele 22-60); Stadiul IV = șocul cronic. 15.7.4.1. Stadiul I ( zilele 1-3) șocul postcombustional Noțiunea de șoc postcombustional trebuie utilizată pentru cazurile în care ea este justificată. Teoretic există limite procentuale relative precise pentru suprafață de arsură de la care pacientul trebuie să fie spitalizat și considerat imediat după accident că un caz de

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
arșilor evoluează în patru stadii: Stadiul I = șocul postcombustional (zilele 1-3); Stadiul ÎI = perioadă dismetabolica metaagresională (zilele 4-21); Stadiul III = perioadă chirurgicală (zilele 22-60); Stadiul IV = șocul cronic. 15.7.4.1. Stadiul I ( zilele 1-3) șocul postcombustional Noțiunea de șoc postcombustional trebuie utilizată pentru cazurile în care ea este justificată. Teoretic există limite procentuale relative precise pentru suprafață de arsură de la care pacientul trebuie să fie spitalizat și considerat imediat după accident că un caz de șoc postcombustional. După diverși

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
postcombustional Noțiunea de șoc postcombustional trebuie utilizată pentru cazurile în care ea este justificată. Teoretic există limite procentuale relative precise pentru suprafață de arsură de la care pacientul trebuie să fie spitalizat și considerat imediat după accident că un caz de șoc postcombustional. După diverși autori limitele procentuale sunt cupinse pentru adult între 15% și 30%. Dar acest „prag” legat de suprafață arsă, în funcție de care se apreciază la prima vedere cazul, trebuie analizat coroborând toate celelalte referințe legate de varsta pacientului, etiopatogenie

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
sunt caracterizate de un cortegiu de reacții generale aflate în strânsă legătură cu amploarea fenomenelor locale. Tulburările pot fi: electrolitice, metabolice, digestive, respiratorii, cardio-circulatorii, renale, hematologice, de coagulare, ale sistemului imunitar, endocrine și tulburări comportamentale. Complicațiile stadiului I: rinichiul de șoc (ÎRA) compensare insuficientă a pierderilor lichidiene; edemul pulmonar acut (EPA) consecință supraîncărcării lichidiene; complicații gastrointestinale și hepatice (hemoragii digestive superioare HDS, ulcerații ale mucoasei digestive, atrofie hepatică și hepatită autoimuna, citosteatonecroză pancreatica); tromboze și embolii datorită tulburărilor hematologice insuficient compensate

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
germeni patogeni, substanțe organice alterate) și produșii intermediari de metabolism duc la blocarea SRH. Consecință este scăderea către limită inferioară a rezistenței la infecție; apare febră, semne locale de infecție perilezională, se poate declanșa starea septica (după ziua a treia). șocul septic poate fi prezent din zilele 5-7 la bolnavii cu arsuri grave și către zilele 13-15 la cei cu arsuri medii. Această perioadă este caracterizată printr-o serie de etape sau praguri deosebite: zilele 4-6 remiterea edemelor (fig. 15.7

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale. Pentru leziunile de gradul IV începe o perioadă de tratament intensiv și „agresiv” care va permite ca în perioada zilelor 16-21 să ducă la eliminarea escarelor; ziua a 12-a poate caracteriza (după perioada șocului cu ÎRA funcțională) debutul decompensării renale grave consecință a suprasolicitărilor ce preceda această perioadă; complicațiile digestive HDS, pot caracteriza oricare moment al acestei perioade. Pentru bolnavul cu arsuri grave complicațiile pot debuta precoce, respectiv la câteva ore de la accident ; CID

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
altor dezechilibre; îngrijirea PPLD și întreținerea plăgilor granulare încă negrefate la care trebuie evitată suprainfecția și evoluția lor patologica (granulații atrofice); intensificarea manoperelor kinetoterapice. Complicațiile stadiului III: MSOF (sindrom de insuficiență multiplă de organ). 15.7.4.4. Stadiului IV șocul cronic Teoretic se considera că un mare ars a intrat în perioada de șoc cronic dacă la 60 de zile de la accident prezintă încă plăgi granulare pe regiuni întinse, care se asociază de regulă cu o stare de denutriție gravă

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
suprainfecția și evoluția lor patologica (granulații atrofice); intensificarea manoperelor kinetoterapice. Complicațiile stadiului III: MSOF (sindrom de insuficiență multiplă de organ). 15.7.4.4. Stadiului IV șocul cronic Teoretic se considera că un mare ars a intrat în perioada de șoc cronic dacă la 60 de zile de la accident prezintă încă plăgi granulare pe regiuni întinse, care se asociază de regulă cu o stare de denutriție gravă, prăbușire imunitara și dezechilibre metabolice. Constantele biologice oferă un tablou cu valori ce par

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
trebuie să se asocieze și fasciotomii, pentru a preveni consecințele unui sindrom compartimental de regulă foarte severe și pe termen lung. 15.8.2.1. Reechilibrarea hidro-electrolitică Reechilibrarea volemică este cea mai importantă în tratamentul acut al arsurilor. Până în 1940, șocul postcombustional sau sechelele sale au fost cauza principală a decesului precoce în arsuri. Suprafață arsă S² este elemental care indică necesitatea resuscitării hidro-electrolitice și montarea rapidă a unui cateter intravenos. Că regula generală aceasta are indicație pentru orice copil cu

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
sursa de curent, fără ca salvatorul să intre în contact cu sursa. Stopul cardio-respirator trebuie combătut rapid prin manevre de resuscitare care de regulă au șanse de reușită. Un caz de electrocuție este de gravitate maximă: pacientul este în stare de șoc, deshidratat, cu tulburări hemodinamice și metabolice, la care se adaugă hemoliza intravasculara cu grave dereglări sistemice. Evaluarea cazului se face astfel: 1. se estimează suprafață leziunilor de arsură; 2. se face examenul neurovascular al extremităților, care pot suferi sindroame de

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
evaluată introperator pe baza colorației, contractilității și sângerării. (fluoresceina poate fi utilizată pentru identificarea țesuturilor cu vascularizație normală). Cand axele vasculare importante sunt trombozate și masele musculare neviabile amputația membrului se impune. Tratamentul general are ca scop prevenirea și combaterea șocului; evitarea instalării blocajului renal; evitarea instalării șocului toxico-septic. Terapia intensivă este adecvată scopului ; perfuzia este funcție de monitorizarea diurezei (valori de peste 100 ml/h), ajustate în funcție de semnele clinice și datele de laborator, pentru a se evita precipitarea pigmenților și a mioglobinei

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
sângerării. (fluoresceina poate fi utilizată pentru identificarea țesuturilor cu vascularizație normală). Cand axele vasculare importante sunt trombozate și masele musculare neviabile amputația membrului se impune. Tratamentul general are ca scop prevenirea și combaterea șocului; evitarea instalării blocajului renal; evitarea instalării șocului toxico-septic. Terapia intensivă este adecvată scopului ; perfuzia este funcție de monitorizarea diurezei (valori de peste 100 ml/h), ajustate în funcție de semnele clinice și datele de laborator, pentru a se evita precipitarea pigmenților și a mioglobinei cu corectarea tulburărilor electrolitice; se asociază antienzime

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
astfel șanse de dezvoltare unei eventuale circulații colaterale rămasă funcțională ; blocajul renal se poate liza cu diuretice osmotice și de ansa. Sângele se va administra pentru prevenirea coagulării intravasculare. În rest se aplică principiile de reechilibrare hidroelectrolitică valabile pentru combaterea șocului postcombustional.

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

variabile și se pot prezenta sub formă de: 1. sindrom hemoragic consecutiv rupturii unui organ parenchimatos sau de vase mezenterice și a cărui gravitate este în funcție de: cantitatea de sânge pierdută în peritoneu manifestată clinic prin semne de hemoragie internă (până la șoc hemoragic); 2. sindromul de perforație (peritonitic) determinat de ruptura unui organ cavitar (stomac, intestin subțire, colon etc.) care permite revărsarea conținutului în cavitatea peritoneală și instalarea peritonitei; 3. sindroame mixte de o gravitate deosebită, necesitând în toate cazurile tratament chirurgical

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
peritonitei; 3. sindroame mixte de o gravitate deosebită, necesitând în toate cazurile tratament chirurgical de urgență. 12.2.3.2. Reacțiile generale din contuzii Sunt comune tuturor traumatismelor închise sau deschise și se pot manifesta imediat după accident, sub forma șocului traumatic, hemoragic sau mixt, fie sub forma unor sindroame post-traumatice tardive. Cauzele acestor manifestări sunt direct proporționale cu importanța pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată, ce determină hipovolemie și acumulări de substanțe toxice ca urmare a traumatismului și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cu importanța pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată, ce determină hipovolemie și acumulări de substanțe toxice ca urmare a traumatismului și ischemiei. (vezi sindromul de strivire). O atenție deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați în etiologia sindromului sunt: hipotensiunea, depozitarea renală de mioglobină, tulburările circulatorii renale și tulburările de coagulare. Studiile și observațiile

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]