121,156 matches
-
de dividende. Dar acest lucru nu are legătură cu dimensiunea optimă, ci se datorează conjuncturii macroeconomice; întreprinderea va putea relua creșterea în momentul în care reapar oportunități rentabile. Modelele de clasă B demonstrează încă o dată că pe termen lung interesele acționarilor coincid cu cele ale managerilor: creșterea întreprinderii înseamnă creșterea profitului și inclusiv a dividendelor. Abandonarea ipotezei actualizării perfecte (care afirmă că rata actualizării este constantă, nedepinzând de nici una din variabilelel modelului) aduce modelele mai aproape de realitate și generează rezultate interesante
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
întreprinderii înseamnă creșterea profitului și inclusiv a dividendelor. Abandonarea ipotezei actualizării perfecte (care afirmă că rata actualizării este constantă, nedepinzând de nici una din variabilelel modelului) aduce modelele mai aproape de realitate și generează rezultate interesante în ceea ce privește strategiile de creștere a firmei. Acționarii vor disconta dividendele cu atât mai sever cu cât termenul de încasare a lor este mai îndepărtat. Acest termen depinde în mod direct de rata de creștere a firmei: o rată de creștere ridicată presupune utilizarea majorității profiturilor pentru investiții
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pentru plata dobânzilor la credite. Ni s-a părut așadar rezonabil să introducem ipoteza dependenței ratei actualizării de rata autofinanțării și de cea a îndatorării. Cu cât rata actualizării este mai mare pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul inițial, cu atât acționarii sunt mai puțin dispuși la risc: ei vor manifesta o preferință puternică pentru dividendele prezente, sigure. Modelele profilează două categorii de acționari: acționarii riscofobi, care vor încasa dividende anuale relativ mari în raport cu aspirațiile lor și cu riscul pe care sunt
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cea a îndatorării. Cu cât rata actualizării este mai mare pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul inițial, cu atât acționarii sunt mai puțin dispuși la risc: ei vor manifesta o preferință puternică pentru dividendele prezente, sigure. Modelele profilează două categorii de acționari: acționarii riscofobi, care vor încasa dividende anuale relativ mari în raport cu aspirațiile lor și cu riscul pe care sunt dispuși să și l asume (ei vor dori ca majoritatea beneficiilor să fie destinate plății dividendelor), dar constante sau în creștere foarte
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a îndatorării. Cu cât rata actualizării este mai mare pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul inițial, cu atât acționarii sunt mai puțin dispuși la risc: ei vor manifesta o preferință puternică pentru dividendele prezente, sigure. Modelele profilează două categorii de acționari: acționarii riscofobi, care vor încasa dividende anuale relativ mari în raport cu aspirațiile lor și cu riscul pe care sunt dispuși să și l asume (ei vor dori ca majoritatea beneficiilor să fie destinate plății dividendelor), dar constante sau în creștere foarte lentă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
anuale relativ mari în raport cu aspirațiile lor și cu riscul pe care sunt dispuși să și l asume (ei vor dori ca majoritatea beneficiilor să fie destinate plății dividendelor), dar constante sau în creștere foarte lentă de la un an la altul; acționarii riscofili, care vor accepta dividende reduse sau chiar nule în primii ani; în următorii ani însă aceste dividende vor crește foarte puternic ca urmare a creșterii dimensiunilor și profiturilor firmei. Cel mai important aport al modelelor fără actualizare perfectă îl
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
optime ale ratei de creștere a firmei. Aceste optimuri nu existau în ipoteza actualizării perfecte. Ele vor fi date în ultimă instanță de confruntarea de forțe dintre cele două categorii de proprietari, confruntare ce are loc în Adunarea Generală a Acționarilor. În cazul în care acționarii riscofobi domină, firma nu se va angaja în prea multe proiecte investiționale cu potențial, ritmul său de creștere fiind în mod firesc încetinit. Capitolul 5 MODELAREA ECONOMETRICĂ A TRAIECTORIEI ÎNTREPRINDERII Marea majoritate a lucrărilor de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a firmei. Aceste optimuri nu existau în ipoteza actualizării perfecte. Ele vor fi date în ultimă instanță de confruntarea de forțe dintre cele două categorii de proprietari, confruntare ce are loc în Adunarea Generală a Acționarilor. În cazul în care acționarii riscofobi domină, firma nu se va angaja în prea multe proiecte investiționale cu potențial, ritmul său de creștere fiind în mod firesc încetinit. Capitolul 5 MODELAREA ECONOMETRICĂ A TRAIECTORIEI ÎNTREPRINDERII Marea majoritate a lucrărilor de econometrie cunoscute până în momentul de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
din bilanț care ne interesează sunt: volumul activelor fixe (ACTFIX); volumul amortizărilor (AZ); volumul activelor totale (ACT); capitalul propriu (CPR); datoriile pe termen mediu și lung (DML); datoriile totale (DAT); cifra de afaceri (CA); profitul net (PNET); volumul dividendelor plătite acționarilor (DIV); autofinanțarea (AUTOF), partea din profit care rămâne în întreprindere după plata dividendelor și care este destinată - cel puțin în principiu - investițiilor. Valorile acestor indicatori pentru perioada studiată au fost calculate cu ajutorul documentelor financiare ale firmei.. Prima problemă legată de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
lui a’ propunem următorul model (figura 5.21). unde k’ este indicele de evoluție a capitalurilor proprii (k’=1+k). Așadar, dacă putem prevedea evoluția viitoare a fondurilor proprii (ca rezultat al autofinanțării și a atragerii de capitaluri suplimentare de la acționari), acest model ne poate oferi o prognoză destul de precisă a evoluției activelor fixe, cu condiția ca politica de investiții a întreprinderii să rămână în linii mari neschimbată. V.3. Modele econometrice de evaluare a taliei și dinamicii întreprinderilor cotate la
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de neliniște și disconfort. Tendințe de stopare a creșterii se întâlnesc uneori și în întreprinderile mai mari, unde managementul este net separat de acționariat: managerii consideră că firma a atins o dimensiune optimă pentru sectorul său de activitate, iar majoritatea acționarilor se mulțumesc cu un dividend sigur și constant (chiar dacă relativ redus). Dacă nu se schimbă condițiile de pe piață, o asemenea întreprindere își va putea păstra status-quo-ul vreme îndelungată. Lucrarea de față nu face din creștere o dogmă, nu susține că
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și dezvoltare, de a forma și educa cererea de pe piață prin intermediul unor campanii promoționale de amploare. În plus, ea obține accesul la o serie de surse de finanțare inaccesibile de regulă firmelor mici (de exemplu, emiterea de acțiuni și obligațiuni). Acționarii vor fi recompensați cu dividende din ce în ce mai mari, salariile managerilor vor crește, băncile vor fi dispuse să acorde împrumuturi în condiții mai avantajoase, iar prestigiul managementului întreprinderii în rândul comunității de afaceri va crește proporțional cu dimensiunile acesteia. În final, bunăstarea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
an. Acesta este motivul pentru care am utilizat drept criteriu de evaluare a politicii întreprinderii valoarea sa pe la un moment dat (calculată ca sumă a dividendelor actualizate plătite proprietarilor până la acel moment), valoare a cărei maximizare o urmăresc în principiu acționarii sau asociații. Pentru manageri un criteriu echivalent cu acesta este, după cum am văzut, venitul economic actualizat al firmei (suma profiturilor actualizate, pe un orizont de timp finit sau infinit). Interesele managementului coincid aici parțial cu cele ale acționariatului, deoarece în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
la rândul său de rata de creștere a pieței întreprinderii. Ea va trebui totuși să respecte și celelalte condiții care se pun pentru o creștere sănătoasă, prezentate în capitolul al doilea. Criteriul de optimizare folosit în aceste modele (maximizarea averii acționarilor pe un orizont dat) nu conduce la obținerea unei rate de creștere optime, ci doar la definirea celor mai avantajoase traiectorii către “regimul de echilibru”. 2. În principiu, întreprinderea va investi (și va crește) numai atâta vreme cât care marja netă este
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
nule în perioadele de expansiune, deoarece firma are nevoie de capitaluri importante pentru a finanța această expansiune. În plus, în perioadele de creștere firma este de multe ori și foarte îndatorată, iar costurile acestor datorii grevează profitul, împiedicând repartizarea către acționari a unei părți mari a acestuia. Dacă doresc într-adevăr creșterea firmei ei vor trebui să si sacrifice temporar interesele lor personale pentru aceasta. 7. Totuși, în unele cazuri managerii se vor vedea nevoiți să distribuie un dividend, fie el
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în mâinile altor proprietari care, la rândul lor, ar putea schimba actuala conducere). Ambele variante sunt la fel de nefavorabile pentru staff-ul managerial. (2) Al doilea motiv ține de faptul că expansiunea rapidă a întreprinderii poate necesita atragerea de fonduri de la acționarii actuali sau potențiali sub forma majorărilor de capital; or, pentru ca acțiunile firmei să fie atractive pentru cei dispuși să investească pe termen lung, ar trebui să fie purtătoare de dividende. 8. În mod normal, managerii întreprinderii nu vor mai avea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
întreprinderii (în condițiile restricțiilor impuse) este mai scurt, cu atât rata autofinanțării trebuie să fie mai mare. Această concluzie, care rezultă direct din model, o întărește pe una formulată în legătură cu modelele de clasă A: pentru a-și maximiza câștigurile globale acționarii vor trebui să renunțe o anumită vreme la o parte din remunerația cuvenită lor, răsplata venind mai târziu sub forma unor câștiguri majorate substantial (ca urmare a creșterii taliei și profiturilor firmei). 4. Este valabilă, desigur, și reciproca concluziei de la
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
venind mai târziu sub forma unor câștiguri majorate substantial (ca urmare a creșterii taliei și profiturilor firmei). 4. Este valabilă, desigur, și reciproca concluziei de la punctul anterior: cu cât partea din beneficiii rezervată pentru autofinanțare este mai redusă, cu atât acționarii vor trebui să aștepte mai mult pentru a-și atinge obiectivele, ca urmare a creșterii lente a firmei (mai cu seamă în cazul în care autofinanțarea constituie principala sau singura sursă de investiții). 5. Ritmul de creștere a valorii firmei
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
reducă rata îndatorării. Ulterior, înlăturarea poverii datoriilor va duce la creșterea profiturilor, iar firma se va putea împrumuta din nou, accelerând ritmul expansiunii. 9. Modalitatea concretă de stabilire a mărimii dividendelor (proporționale cu profitul sau cu capitalul investit de fiecare acționar) nu pare a avea o influență deosebită asupra evoluției întreprinderii. Hotărâtoare în acest sens este doar politica de finanțare. Dacă întreprinderea are câțiva acționari importanți care au un cuvânt de spus în politica urmată de manageri, restricțiile impuse de acești
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Modalitatea concretă de stabilire a mărimii dividendelor (proporționale cu profitul sau cu capitalul investit de fiecare acționar) nu pare a avea o influență deosebită asupra evoluției întreprinderii. Hotărâtoare în acest sens este doar politica de finanțare. Dacă întreprinderea are câțiva acționari importanți care au un cuvânt de spus în politica urmată de manageri, restricțiile impuse de acești acționari privind repartizarea dividendelor sau volumul capitalurilor externe atrase de firmă vor limita de regulă ritmul său de creștere. Întrucât acționarii sunt în ultimă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
nu pare a avea o influență deosebită asupra evoluției întreprinderii. Hotărâtoare în acest sens este doar politica de finanțare. Dacă întreprinderea are câțiva acționari importanți care au un cuvânt de spus în politica urmată de manageri, restricțiile impuse de acești acționari privind repartizarea dividendelor sau volumul capitalurilor externe atrase de firmă vor limita de regulă ritmul său de creștere. Întrucât acționarii sunt în ultimă instanță investitori care au atitudini diferite față de risc, am introdus în modelele de clasă B ipoteza actualizării
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
întreprinderea are câțiva acționari importanți care au un cuvânt de spus în politica urmată de manageri, restricțiile impuse de acești acționari privind repartizarea dividendelor sau volumul capitalurilor externe atrase de firmă vor limita de regulă ritmul său de creștere. Întrucât acționarii sunt în ultimă instanță investitori care au atitudini diferite față de risc, am introdus în modelele de clasă B ipoteza actualizării “imperfecte” pentru a studia măsura în care aversiunea sau înclinația spre risc a proprietarilor-investitori influențează dezvoltarea întreprinderii. Această ipoteză presupune
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în ultimă instanță investitori care au atitudini diferite față de risc, am introdus în modelele de clasă B ipoteza actualizării “imperfecte” pentru a studia măsura în care aversiunea sau înclinația spre risc a proprietarilor-investitori influențează dezvoltarea întreprinderii. Această ipoteză presupune că acționarii preferă în general dividendele prezente, sigure, și “sancționează” dividendele viitoare aplicându-le o rată de actualizare mai ridicată. Așadar, în modelele cu actualizare imperfectă rata de actualizare nu mai este constantă, ci depinde în mod direct de politica de finanțare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
constantă, ci depinde în mod direct de politica de finanțare și de distribuție adoptată de managementul întreprinderii. Introducerea acestei ipoteze (care corespunde în bună măsură comportamentului multor investitori din lumea reală) conduce la obtinerea următoarelor concluzii: 1. Există, pentru fiecare acționar, o rată optimă a dividendului (cu alte cuvinte, o rată optimă de autofinanțare), care determină, din punctul de vedere al acelui acționar, rata optimă de creștere a firmei. Această rată este cu atât mai redusă cu cât acționarul este mai
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în bună măsură comportamentului multor investitori din lumea reală) conduce la obtinerea următoarelor concluzii: 1. Există, pentru fiecare acționar, o rată optimă a dividendului (cu alte cuvinte, o rată optimă de autofinanțare), care determină, din punctul de vedere al acelui acționar, rata optimă de creștere a firmei. Această rată este cu atât mai redusă cu cât acționarul este mai puțin dispus la risc. 2. Pare a exista întotdeauna o limită superioară a ratei autofinanțării (cu alte cuvinte, nici un acționar nu va
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]