5,683 matches
-
mezzo-soprana Beyoncé Knowles, întinderea sa vocală pe durata compoziției fiind de aproximativ două octave și jumătate, interpretarea sa fiind dublată prin supraînregistrare. Spre deosebire de majoritatea cântecelor de pe album, înregistrarea iese în evidență grație caracteristicilor diferite, respectiv, abordarea unor sunete bazate pe acustică. De asemenea, în cântec nu sunt secțiuni instrumentale prea lungi, ritmul melodiei vocale încorporând doar câteva sincope, posedând totodată armonii vocale. Pentru realizarea ritmului melodic al cântecului, echipa de producție a combinat o progresie de acorduri clasice pe o chitară
Irreplaceable () [Corola-website/Science/308974_a_310303]
-
De asemenea, în cântec nu sunt secțiuni instrumentale prea lungi, ritmul melodiei vocale încorporând doar câteva sincope, posedând totodată armonii vocale. Pentru realizarea ritmului melodic al cântecului, echipa de producție a combinat o progresie de acorduri clasice pe o chitară acustică, elemente specifice unui sintetizator de ritm și sunete de violoncel. Al Shipley de la "Stylus Magazine" a observat faptul că unele componente de chitară au fost copiate în discul single „Hate That I Love You”, al interpretei barbadiene Rihanna, compus de
Irreplaceable () [Corola-website/Science/308974_a_310303]
-
pe panta naturală a unui deal, urmărind configurația terenului și este format din: locul pentru spectatori(tribune sau gradene din piatră) și scări de circulație, avanscena și scena (având altare de rugăciune și spații funcționale pentru desfășurarea spectacolelor). Vizibilitatea și acustica erau foarte bune datorită pantei dar, pentru a se auzi mai bine se folosea un sistem de amplificare a sunetului cu ajutorul unor vase de aramă, de formă specială, amplasate la baza gradenelor. "Odeonul" este o construcție de dimensiuni mici, în
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
sau pe scurt armonice. Printre generalizări se numără seriile Fourier generalizate. Seriile Fourier au multe utilizări practice, pentru că manipularea și conceptualizarea coeficienților armonici sunt adesea mai ușoare decât lucrul cu funcția originală. Domeniile de aplicabilitate includ ingineria electrică, analiza undelor, acustică, optică, prelucrarea semnalelor și a imaginilor, și compresia datelor. Folosind uneltele și tehnicile spectroscopiei, de exemplu, astronomii pot deduce compoziția chimică a unei stele prin analizarea componentelor armonice, sau spectrului, stelei care emite lumină. Analog, inginerii pot optimiza proiectarea unui
Serie Fourier () [Corola-website/Science/309816_a_311145]
-
a fost dotat cu toate sistemele specifice mașinilor care patrulează pe drumurile publice, accelerează de la 0 la 100 km/h în doar 6,4 secunde și atinge o viteză maximă de 247 km/h. Modelul are sistem de avertizare optică acustică Federal Signal.
Poliția Română () [Corola-website/Science/309335_a_310664]
-
concertul din 10 martie unde au mai cântat Hangar, Godmode și Luna Amară. Urmează concerte în Bistrița și Cluj Napoca, unde se câștigă fani și apreciere. Cu toate acestea, formula conține un compromis. Vali, "creierul" trupei ce compune piesele pe chitară acustică, nu se acomodează posturii de băsist, fapt ce duce la o redistribuire a rolurilor. În acest moment, Paul părăsește Grimus, iar basistul devine personajul cu cea mai mare versatilitate al trupei, până în prezent trecând, cronologic, Adriana Stan (Lex), Criști Andrieș
Grimus () [Corola-website/Science/309520_a_310849]
-
fost lansat albumul de debut Dark Medieval Times prin casa de discuri nou înființată. După cum spune și titlul, formația a încercat să surprindă spiritul evului mediu, o contribuție esențială în acest sens având pasajele în care s-a folosit chitara acustică (ceva neobișnuit în black metal). Albumul a fost foarte bine primit de criticii muzicali, aceștia subliniind faptul că formația a reușit să îmbine într-un mod armonios agresivitatea black metal-ului cu melodicitatea pasajelor acustice. În septembrie 1994 a fost
Satyricon (formație) () [Corola-website/Science/309510_a_310839]
-
care s-a folosit chitara acustică (ceva neobișnuit în black metal). Albumul a fost foarte bine primit de criticii muzicali, aceștia subliniind faptul că formația a reușit să îmbine într-un mod armonios agresivitatea black metal-ului cu melodicitatea pasajelor acustice. În septembrie 1994 a fost lansat cel de-al doilea album, The Shadowthrone. La realizarea acestui album și-au adus contribuția Samoth de la Emperor (chitară, chitară bas) ca membru permanent și Steinar "Sverd" Johnsen de la Arcturus (sintetizator) ca membru temporar
Satyricon (formație) () [Corola-website/Science/309510_a_310839]
-
Muzica abundă de efecte sonore, construite fie cu materiale preînregistrate (conținând instrumente nespecifice rock-ului, zgomote bizare sau ritmuri), manevrate în timpul înregistrării muzicii, fie ca filtre de alterare a sonorității instrumentelor sau a vocii cântăreților, fie sintetizate (construite matematic sau acustic, ca reprezentări ale unor funcții matematice sau adiția unor oscilatoare simple, "quasi"-sinusoidale, la orga electronică). Se folosesc benzi preînregistrate derulate la viteze anormale sau în sens invers; este și prima epocă a muzicii cu mesaje subliminale. Muzica rock psihedelică
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]
-
unui al doilea album. Înregistrările efective s-au încheiat în luna octombrie a aceluiași an. În luna septembrie 2004 a început comercializarea primului DVD cu formația. Intitulat "We Will Take You with Us", acesta conține versiuni live și în variante acustice ale cântecelor incluse pe albumul "The Phantom Agony". Comercializarea celui de-al doilea material discografic al formației Epica, intitulat "Consign to Oblivion", a început în luna aprilie a anului 2005. Producătorul Sascha Paeth alege ca sursă de inspirație aspecte ale
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
diferențele de suprafață și de a-și descoperi adevărata natură, universal valabilă. La producerea albumului a ajutat Sander Gommans, care a creat grohăiturile de pe cântecul „Death of a Dream ~ The Embrace That Smothers part VII”. Olaf Reitmeier a introdus chitare acustice în cântecul „Chasing The Dragon”. Amanda Somerville, Gialt Lucassen și Jaff Wade se numără printre vocile ce apar pe album. Cu ocazia acestui disc, Mark Jansen își încheie colecția de cântece „The Embrace that Smothers”: patru dintre piesele incluse pe
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
Tienemann la chitară electrică. Compusă prin 1973 de Mircea Baniciu, pe versurile lui Vasile Alecsandri. A apărut în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” (reeditat în 1999 pe CD). Înregistrare formula N. Covaci - double-six, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, J. Kappl - chitara bas, voce, Costin Petrescu - baterie, Valeriu Sepi - percuție. A beneficiat și de un videoclip, filmat în anii '70 de TVR, în studiourile „Buftea”, unde mai apare în plus și Günther Reininger și sunetistul Corneliu (Schwartz) Calboreanu. A
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în anii '70 de TVR, în studiourile „Buftea”, unde mai apare în plus și Günther Reininger și sunetistul Corneliu (Schwartz) Calboreanu. A mai fost înregistrată și în 1990, vara, în formula N. Covaci - double-six, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, J. Kappl - chitară bas, Ovidiu Lipan - baterie, în această versiune apărând pe discul „Aniversare 35”, în 1997. De asemenea, există și o variantă „hard” a piesei, care poate fi ascultată și vizionată pe videodiscul „Phoenix Tour 2006 - Baba Novak” și
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, Ulli Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Prelucrare folclorică din 1971 a lui Nicolae Covaci; apărută în 1972 în debutul albumului „Cei ce ne-au dat nume” (reeditat în 1999 pe CD). A fost interpretată la
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
TVR în anii '60. Aparută și pe discurile „Remember” (1991) și „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusă în 2004-2005 de Nicolae Covaci, cu text de Dinu Olărașu. Apărută pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, solist vocal, J. Kappl - chitară bas, backing vocals, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, Mani Neumann - vioară, Ionuț Contraș - percuție, Cristi Gram - chitară. Nume sub care apare pe compilația neoficială „Go West” (2005) varianta în limba engleză
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
și Mircea Baniciu în iarna 1974-1975 pe muntele Semenic; versurile aparțin lui Șerban Foarță și lui Andrei Ujică. Înregistrată în 1975 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - baterie, timpane, gong, clopote, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică, Florian Pittiș - recitator. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996). Cântec popular macedonean; aranjament Nicolae Covaci (1999), după o idee mai veche, din anii '80. A apărut
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1975; reeditat în 1996). Cântec popular macedonean; aranjament Nicolae Covaci (1999), după o idee mai veche, din anii '80. A apărut pe discul maxi-single „Ora-hora” (1999, editat în Germania). Înregistrat în România (1999) în componența N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Alin Oprea - chitară acustică, voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae Covaci (muzică și text) a apărut pe albumul omonim în 2000, cu numele scris
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Cântec popular macedonean; aranjament Nicolae Covaci (1999), după o idee mai veche, din anii '80. A apărut pe discul maxi-single „Ora-hora” (1999, editat în Germania). Înregistrat în România (1999) în componența N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Alin Oprea - chitară acustică, voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae Covaci (muzică și text) a apărut pe albumul omonim în 2000, cu numele scris greșit „În umbra marelui
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a apărut pe albumul omonim în 2000, cu numele scris greșit „În umbra marelui urs”. Abia la reeditarea din 2003 a fost trecută cu numele corect. A fost înregistrată în Germania și România, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, E. Krauser - chitară, V. Vaessen (sau V. Hildermann?) - chitară bas, L. Cioargă - percuție , T. Colen - voce, A. Oprea - voce. Compusă în 1990? de Nicolae Covaci (muzica și textul) a apărut pe albumul „SymPhoenix/Timișoara” din 1992. Înregistrată în formula N.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a piesei, cu versurile puțin schimbate datorită cenzurii, datează din 1971-73 și a apărut pe EP-ul din 1973. Formația de atunci era compusă din: N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, C. Petrescu - baterie, percuție, V. Sepi - percuție. A apărut ulterior și pe discul „Remember Phoenix” (1991). Piesă compusă în 1973 de Nicolae Covaci, pe versurile baladei populare „Monastirea Argeșului”. Au fost folosite părți din opera rock - musical „Meșterul Manole”, care
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a apărut și pe discul „Evergreens” (1993). O versiune în limba engleză (text: Rolf Möntmann - Tom Buggie), intitulată „Gypsy Storie”, a apărut pe discul editat în Germania în 1981. Formula care a înregistrat-o era N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, I. Kopilović - voce, S. Dumbrăveanu - violoncel. O altă înregistrare s-a facut în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a înregistrat-o era N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, I. Kopilović - voce, S. Dumbrăveanu - violoncel. O altă înregistrare s-a facut în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, M. Baniciu - solist vocal, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, și a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). În 1990 s-a înregistrat din
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
O. Lipan - baterie, I. Kopilović - voce, S. Dumbrăveanu - violoncel. O altă înregistrare s-a facut în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, M. Baniciu - solist vocal, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, și a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). În 1990 s-a înregistrat din nou, în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în 1998, o dată cu realizarea albumului de restituiri „Vremuri, anii 60...”. Compusă în 2005 de Nicolae Covaci și apărută pe „Baba Novak” (2005) cu textul lui Nicolae Covaci și Dinu Olărașu. A fost înregistrată în formula N. Covaci - chitară electrică și acustică, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, I. Contraș -percuție, voce , C. Gram - chitară solo. Nume sub care a apărut pe discul single din 1988 și mai apoi pe
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
voce, blockflote, M. Baniciu - voce, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - clopote. Această înregistrare a fost reluată și pe compilația „Evergreens” (1993). În 1991 sau 1992 a fost din nou înregistrată, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - fluier, vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Aceasta a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). Are două videoclipuri: unul făcut pe Semenic în 1975
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]