6,732 matches
-
Th. Aman. 115 MIHĂESCU, Maria 1 Suceava, 14.9.1970 Mult Stimată Doamnă Mihăescu, La trei ore după despărțirea de dumneavoastră și onoratul dv. soț, am ajuns la Sibiu, unde mi-am petrecut o bună parte din concediu la rude. Admirația pentru pitorescul Sibiului se împletea deseori cu amintirea frumoaselor ore petrecute în casa dv., răscolind o activitate artistică creatoare, învăluită în poezia trecutului. Am rămas impresionat de bogăția datelor, de munca pe care ați desfășurat-o în cariera didactică, prin
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fălticenean, este să căutăm mereu. Orice reușită e un prilej de adâncă satisfacție sufletească, pentru că posteritatea va putea să aprecieze glorioasa tradiție a unui oraș a cărui faimă - sunt convins - se va răspândi într-o măsură și mai mare. În admirația personalității dv. artistice, dublată de o aleasă omenie, vă rog să primiți, stimată. doamnă, respectuoase sărutări de mâini, urări de sănătate și viață îndelungată, alături de distinsul dv. soț. Aceleași urări și domniei sale. Cele de cuviință domnului colonel Ciuntu și familiei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de amintirea înaintașilor, în compania D-nei Elena Niculescu Varone, soția folcloristului și eseistului G. T. Niculescu-Varone, autor a peste 40 de volume. D na este din Burdujeni, prietenă cu D-na Maria-Luiza Ungureanu și autoarea Monografiei Burdujenilor. A răsfoit cu admirație, la București, volumele de folclor (în manuscris), ale ilustrului și regretatului Dv. părinte. Am prins o zi splendidă. După ora 1 am coborât pe str. Maior Ioan, cu gândul să trecem pe la familia Dv. Plecaserăți cu puțin înainte și ne-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Noi” și intitulat: „La Rotopănești, în veacul trecut”. Sper să vă apropie mai mult de locurile natale și să vă trezească plăcute aduceri aminte. Ceea ce am scris reprezintă o modestă contribuție la cunoașterea spiritualității din zona Fălticenilor. Cu aceeași nețărmurită admirație pentru munca Dv. de-o viață 264, mă alătur urărilor de sănătate pe care vi le transmite soția mea Eugenia (născută Todicescu). La mulți ani 1978! Eugen Dimitriu 263 O istorie a culturii fălticenene. După 1944 Gr. Sturzu a fost
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-l folosesc pentru refacere. Fălticenenii amintiți în scrisoarea Dv., vă mulțumesc pentru salutul ce li-l adresați și vă trimit cordiale urări de sănătate și succes în activitatea literară. Asociindu-mă acestor urări, vă adresez respectuoase sărutări de mâini și admirația sinceră pentru atașamentul Dv. față de orașul nostru și oamenii de cultură pe care i-a dat. Cu profund respect, Eugen Dimitriu 268 VASILIU, Alexandru 1 Fălticeni, 16 ianuarie 1972 Mult Stimate Domnule Inginer, După o tăcere îndelungată, mai precis de la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
seama cât sunt de scumpe. În Fălticeni, de la marginea „Împărăției apelor” și până-n „Dumbrava minunată”, ați alergat și ați găsit multe din tot ce a fost valoare pentru literatură, pentru frumos, în sine. Noi, cei cunoscuți ai Dvs., avem toată admirația pentru ceea ce faceți și vă urăm Dvs. și soției, ani mulți de viață, cu sănătate. Mulțumiri pentru felicitări. D. Balan 326 7 (Fălticeni), 8.IV.1980 Stimate Tovarășe Dimitriu, La c.p. a Dvs. răspund târziu, motivat de faptul că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vestea Dv. despre frumoasa vârstă pe care a ajuns-o Domnul Tempeanu și i doresc multă sănătate, cu putere să poarte cât mai ușor sarcina anilor care s au strâns. Mi-a fost profesor și l-am respectat cu multă admirație. Cred că în cursul lunii mai am să vin și la Dv., cu materialul pentru Galerie. Am însă rugămintea ca între timp să-mi spuneți unde vă pot găsi: acasă, sau la birou (la Muzeul „S. Fl. Marian”, n. E.D.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a fost f. dulce cu mine. Ai dreptate că studiul introductiv e bun. Citesc o carte aiurită de chiromanție!?!? și un volum de nuvele de S.. Maugham în engleză. Știai că el a învățat limba rusă - într-un elan de admirație pentru a ceti pe Cehov în original? Volumul Amintiri (M. Șerban) e la Tatos 606 și trebuie înapoiat lui H. cu mulțumiri și scuze, așa cum te rugasem. Scrie-mi frumos, așa cum știi tu. Adinel 4 (București), vineri 3.10.1970
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ciori, Noua „Cortină” de pe Prut (impusă de președintele de tristă amintire Voronin) și „Cortina” cu geogrrafie variabilă (analiza politicii dusă de același președinte Voronin ), reținând în mod deosebit Diplomație în pielea goală, Ghimpele din talpă, Turbinca lui Voronin și altele. Admirația autorului se îndreaptă către președintele interimar Mihai Ghimpu, un român cu suflet mare, care, într-un gest de mare demnitate, a emis decretul cu stabilirea datei de 28 iunie 1940 ca fiind ziua ocupației Basarabiei, nordului Bucovinei si a ținutului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se apreciază după profit, ne putem întreba ce câștigăm noi, ăștia amărâți, dacă deconspirarea merge până-n pânzele albe? În afară de un e-te-te și ală mă?! noi nu câștigăm nimic. Pe de altă parte, în psihologia românilor, este încrustată o admirație pentru cei „descurcăreți”, indiferent prin ce mijloace, așa că s-ar putea ca deconspirații să nu-și piardă din popularitate și să rămână ca niște monumente ale naturii umane. „Iar noi locului ne ținem / Cum am fost așa rămânem...”, poporul n-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din Școala Militară care n-a fost de acord cu abdicarea lui Mihai Hohenzollern. ă De ce-a făcut-o, dom’profesor? de ce?, încercă Vintilă perspicacitatea profesorului, umblat destul prin meandrele conștiinței omenești. ă De prost, Vintilă, care, iluminat de admirație, întărește și el: De prost, dom’profesor! De prost! 19 ianuarie 2007 Bumerang pe Dâmbovița Motto: „Pleac-ai noștri? Vin ai voștri! Noi rămânem tot ca proștii”. (din lirica postdecembristă) Dacă n-aș fi avut confirmarea că istoria se repetă, bineînțeles
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
făceam cunoscut parinților și fraților locul și starea în care mă aflam și-i încredințam că Dumnezeu îmi va purta de grijă să vin acasă, chiar dacă va trebui sa trec și prin iad. Sincer sau nu, subdirectorul și-a exprimat admirația pentru curajul și tăria mea sufletească. L-am rugat să pună Mărturisirea și scrisoarea la dosarul meu. Le-a luat o dată cu Sfânta Scriptură. Nu știa, sărmanul, că cei mai mulți dintre noi în anii de regim celular învățasem scripturile pe de rost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mulțumindu-I că-mi punea în gură - nu pentru virtutea mea, ci pentru nevoia de zidire sufletească a fraților de credință - cuvântul cel ziditor de suflet, din care eu însumi mă împărtășeam. Când simțeam că atenția lor se transformă în admirație pentru persoana mea, pentru a nu fi biruit de ispita îngâmfării îmi aduceam aminte de prostiile sau păcatele făcute cu ani în urmă și-i rugam să ia aminte la condiția omenească, atât de labilă între bine și rău, rugându
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
era dată cu măsură, o cană pe zi, pentru fiecare deținut, mult sub limita trebuințelor. Prin rânduială, zilnic, închinând lui Dumnezeu renunțarea noastră, ofeream cana de apă celor ce aveau nevoie. Cu încetul, gândurile celor mai mulți s-au schimbat în mulțumire, admirație și recunoștință, de care nu aveam nevoie, căci nu cu puterile noastre făceam aceasta. Altora, atitudinea noastră le-a provocat și mai mare aversiune, acuzându-ne de fariseism. „Cei ce vor vrea să trăiască cucernic în Hristos, vor fi prigoniți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
drum! Hai, pregătiți-vă de plimbare. Vă scot pe voi mai întâi, că la ora asta nu vine nimeni de sus, ne spuse mânat de un resort nevăzut. Sprijinindu-i pe Rozin și pe Fetecău, am ieșit sub expresia de admirație a milițianului: Mă, auzeam că în închisori sunt doctori mari, da’ nu credeam, mă! Ăștia de ce sunt bolnavi, mă doctore?, m-a întrebat în țarc. Nu știu de unde mi-a venit în cap și pe limbă asemenea tâmpenie, dar i-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Marin. Este superioritatea și gloria Legiunii că a reușit să polarizeze asemenea personalități și astfel de caractere, care au pus în mișcare cea mai amplă acțiune de renaștere românească. Dimensiunea personalității lui Corneliu Zelea Codreanu trebuie măsurată după gradul de admirație și ascultare de care s-a bucurat acest vizionar al destinului românesc din partea atâtor oameni mari, care nu se puteau înșela și nu se puteau lăsa fascinați decât de un om cu adevărat mare. De unde atunci avalanșa de calomnii cu privire la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
filosofice din istoria omenirii, punîndu-l alături de Voltaire și susținînd că umorul acestuia a contribuit poate în aceeași măsură la înfăptuirea Reformei ca și Luther însuși. Din literatura română l-a recitit pe Eminescu mai atent și mai profund ca înainte, admirația sa pentru marele om și pentru țărănimea română crescînd și mai mult68. Dar Parisul sfîrșitului de veac a reușit să pătrundă în lumea izolată în care se retrăsese savantul Iorga: Parisul lui Ravachol și al bombelor anarhiștilor explodînd în jurul lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
calitatea cursurilor predate la universitate, slaba pregătire a facultăților, extinderea favoritismului și alte lacune din învățămînt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizată din cadrul facultăților). Iorga lansase multe dintre aceste acuzații într-un articol din 1890 intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme, pentru că "ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a replicat printr-o serie de articole: "Opiniile primejdioase ale unui rău patriot"131. Era ceva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în favoarea necesității unității naționale care nu cunoaște granițe și clase. Istoricul trebuie să fie un predicator al solidarității naționale și trebuie să descopere idei care să călăuzească națiunea, dînd un exemplu celor tineri". În timpul discuțiilor, Xenopol și-a exprimat deschis admirația pentru calitatea realizării fostului său student 229. Tot în mai 1911, Iorga a scris piesa istorică Mihai Viteazul. Pe lîngă ținerea cursurilor la Universitate, a plecat în Transilvania ca să conferențieze în cadrul sesiunilor Societății Culturale Române "Astra". Grație scrierii istoriei armatei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
opera fecundă a lui Lamprecht Geschichte der Europäischen Staaten und geschichte der Ausser-europäischen Staaten, alături de alte lucrări germane; unele surse documentare proveneau din cercetările efectuate de Iorga la Veneția, Ragusa și în toată Europa. Realizarea lui este demnă de toată admirația (dat fiind că Iorga nu știa să citească un rînd în limba turcă). Marele lui interes față de subiect, înțelegerea profundă a acelei Pax Ottomanica și intuirea motivelor care au dus la căderea imperiului fac din cartea aceasta una din cele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o lecție acestora. Iorga prezintă detaliat apelurile lui Rákóczi la "aristocrați și la oamenii de rînd" și răscoala. Lucrarea este solidă în privința faptelor și bine documentată; Iorga nu neglijează rolul jucat de locuitorii români din Ungaria în răscoala lui Rákóczi. Admirația lui pentru personalitatea, lupta și țelurile lui Rákóczi este evidentă. În Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia publică italiană ("frați latini") ca aceasta să-și dea seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un vechi prieten: dl. Wopicka, ambasadorul Statelor Unite în România în timpul Primului Război Mondial. Întrucît Chicago se afla în apropiere, Iorga a vizitat acest "Castel de oțel", cum îi spunea el. A ajuns la "Ținutul lui Lincoln" la 12 februarie. Iorga avea o admirație aproape metafizică față de viața, activitatea și ideile lui Lincoln și era interesat de ciscumstanțele morții acestuia. (Din păcate, Iorga nu a venit la Chicago în cel mai bun moment. Pe lîngă Depresiune, aceștia erau anii de vîrf ai prohibiției, gangsterismului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atît pentru realizările științifice ale lui Iorga cît pentru dinamismul, energia, randamentul și "forța lui cosmică". Critica lui Eliade avea drept obiect activitățile savante, politice și literare ale lui Iorga. Atitudinea sa critică a devenit mai dură în articolele ulterioare, admirația descrescînd proporțional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucrării lui Iorga Eseu de sinteză a istoriei omenirii. Care erau obiecțiile lui Eliade? Înregistrăm obișnuitele acuzații la adresa metodei lui Iorga: prea multă grabă în munca sa, precum și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai multe locuri în Cameră la alegerile următoare? Acesta a replicat că nu intenționează să devină o ștampilă de cauciuc. Asemeni tuturor celor din Lumea a Treia, Iorga admira însă eforturile în direcția industrializării ale sovieticilor. "Nu-mi voi ascunde admirația față de URSS (în perioada anilor '30), considerînd experiența lor drept cea mai vastă experiență din istoria lumii și a omenirii"31. Adevărata afecțiune a lui Iorga poate fi descoperită citind cele două necrologuri scrise de el în a doua jumătate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era chiar el (din cauza oprobriului pe care l-ar fi atras asupra sa asasinarea lui Iorga, Boeru a încercat zadarnic să nege participarea sa personală la asasinat); celălalt membru important al echipei de comandă era Ștefan Cojocaru. Acesta nutrea o admirație și o dragoste profundă față de Codreanu și era incapabil din punct de vedere psihic să treacă peste durerea provocată de dispariția Căpitanului. Ceilalți erau Ion Tucan, Nicolae Iorga (această stranie coincidență între numele victimei și cel al asasinului va deveni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]