10,749 matches
-
constatată а lui Iurie Nastas. “ Profesor Pavel Turuța ,,Visul copilăriei m-a urmărit printre ani ... Perfecțiunea... eram convins că știu cum arată...Măria sa, Timpul, l-am rugat sa-mi fie dascăl și povățuitor. Căutam culoarea... analizam forma miraculoasă a naturii...Admiram creațiile marilor maeștri în artă și uimirea mea nu avea început, nu avea sfârșit. Trebuie sa fie ceva Dumnezeiesc la om ca să șoptească floarea, să lăcrimeze prin stropii de ploaie de pe frunza îngândurată, să-și arunce curcubeul sufletului peste câmpul
IURIE VENIAMIN NASTAS – PICTOR, GRAFICIAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345495_a_346824]
-
am avut acest mare dar de a reuși să iau partea bună de la oamenii pe care i-am întâlnit, de la personalitățile cu care mi-am intersectat pașii. A fost un mod de autoeducare pe care încă-l mai practic. Atunci când admir foarte mult o calitate la un om, încerc să mi-o însușesc și eu, în măsura posibilităților. Nu știu când am început să mă formez cu adevărat ca scriitor, însă conexiunea, așa cum bine ați numit-o, dintre mine și literatură
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
sfârșitului de an. Mergea grăbită la librărie, toți au strigat-o când au ajuns acasă, numai că ea privea în fiecare zi în vitrina librăriei o carte pe coperta căreia erau mai multe animale: „Planeta animalelor”. De fiecare dată o admira și visa să o răsfoiască, iar acum pentru prima dată avea cinci lei, și visul i se îndeplinea. Dorința de aș cumpăra cărți și a le citi pe nerăsuflate o va urmări toată viața, și va devein un balsam pentru
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
răsură, măceș, cârciumărese, lobidragi, crizanteme... Frunze de busuioc și iasomie luau drumul cutiei poștale, un gemantan de campanie așezat în podul casei, lângă coșul de evacuare a fumului, locul preferat al motanului Dodoloanță, prieten bun cu șoriceii pe care-i admira și, din prea multă dragoste, când se jucau, fiindu-i prea mare drag de ei, mai ronțăia câte unul... ca divertisment, numai ca să nu și-o ia în cap chițcanii și să nu-l respecte, că... doar el era șeful
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
într-un atelier artistic meșteșugăresc. Nu este deci de mirare să descoperim în multe pânze elemente de folclor românesc ca și însemne simbolice, specifice tradiției iudaice. Ne rămâne nouă, celor prezenți în marea sală de expoziție de la Ein Hod, să admirăm, descoperind sensuri și frumuseți, lucrări cu tematica iudaică, portrete, natura statică, peisaj urban și din natură, nud, interioare, copaci etc. Fără nici o îndoială, expoziția Lianei Saxone-Horodi se înscrie ca un eveniment artistic deosebit. Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 1
EXPOZIŢIA LIANEI SAXONE-HORODI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345544_a_346873]
-
o lipsă, dar aduce mari neajunsuri. Inteligența ei nu se observa, pentru că nu spunea la început nimic. Eu am obiceiul extravertitului- spun tot de la început.Nu înainte de a-l întreba pe micul Puck din mine ce părere are. Deci o admir, nu vreau să mă complic, îndrăgostindu-mă, dar o admir. Mi-a atras atenția cu privire la comentarii. Sunt indivizi care epatează prin expresii fruste, șocante, incorecte gramatical sau logic (formal). După un timp îți dai seama. La început pare normal, apoi
AM ÎNCERCAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376815_a_378144]
-
observa, pentru că nu spunea la început nimic. Eu am obiceiul extravertitului- spun tot de la început.Nu înainte de a-l întreba pe micul Puck din mine ce părere are. Deci o admir, nu vreau să mă complic, îndrăgostindu-mă, dar o admir. Mi-a atras atenția cu privire la comentarii. Sunt indivizi care epatează prin expresii fruste, șocante, incorecte gramatical sau logic (formal). După un timp îți dai seama. La început pare normal, apoi vezi că discursul devine o placă uzată. Eu cred că
AM ÎNCERCAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376815_a_378144]
-
cu plăcere, iar uneori rămâneam preț de câteva clipe cu privirea ațintită în zare, fascinat de acea priveliște a naturii. Altădată când mă întorceam spre casă în plină noapte pe acel drum, îmi plăcea să privesc bolta cerească și să admir strălucirea stelelor. Aveam ferma convingere că de undeva din acele înalturi cobora spre mine o tainică chemare de a pătrunde în dimensiunea lucrurilor sfinte. Mă fascina acea chemare ce îmi umplea întreaga mea ființă de bucurie, îmi lumina practic întreaga
PĂȘIND PE UN DRUM NOU de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376796_a_378125]
-
care într-o oarecare măsură îl cunoșteam și prin prisma bunicului meu cu care în anii copilăriei făcusem câteva vizite pe la unele mănăstiri. De asemenea bunicul meu mereu îmi povestea câte ceva din viața preoților de la mănăstire pe care el îi admira. Am întâlnit în acea perioadă acolo un om ce ieșise la pensie, era educat și îmi dădea impresia că toată viața lui făcuse o muncă de birou, își lăsase barbă și el, și venise la mănăstire pentru al căuta pe
PĂȘIND PE UN DRUM NOU de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376796_a_378125]
-
ventuzele lipitorilor pe picioare sau urmărea, cu atenție prin apa sticloasă, pești înotând lângă el. Astăzi mergea pe malul apei, speriind anghilă după anghilă care mai lungă și mai colorată, ieșite la soare în iarba deasă și moale, înrourată, mergea admirând cocostârcii de pe grindul plin cu izmă sălbatică, grind ce dezvăluia un frumos peisaj violet cu pete albe. Vacile intraseră în culoare, în foltanele de pănășuță și papură, printre pâlcurile de rogoz înalte peste care se revărsau frunzele verzi de sălcii
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
că alte scrieri erau mai importante, de asemenea fiind cuprins cu problemele ce viața de zi cu zi mi le-a așezat în față, nu am avut nici timpul necesar. Însă și în această iarnă ca și in cele trecute, admirând superbul spectacol natural al fulgilor de zăpadă. Privind zăpada ce se așternea pe pământul înghețat, mi-am reamintit de acea întâmplare, cred că în mare parte, faptul că am tot admirat albul imaculat al zăpezii, mi-a readus cu putere
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
și în această iarnă ca și in cele trecute, admirând superbul spectacol natural al fulgilor de zăpadă. Privind zăpada ce se așternea pe pământul înghețat, mi-am reamintit de acea întâmplare, cred că în mare parte, faptul că am tot admirat albul imaculat al zăpezii, mi-a readus cu putere în minte toată acea amintire. Locuiam pe atunci cu chirie într-un cartier de la marginea orașului Tulcea ce era locuit în mare parte de muncitori ce lucrau fie în șantierul naval
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
cartier de la marginea orașului Tulcea ce era locuit în mare parte de muncitori ce lucrau fie în șantierul naval sau în combinatele și fabricile ce încă mai funcționau pe atunci. Îmi plăcea acel cartier datorită simplității oamenilor, și casele le admiram în timpul plimbărilor mele prin acel cartier, erau acolo case frumos construite de oameni gospodari, și locuințe mai umile pe care privindu-le îmi dădeam seama că locuitorii acelor case erau oameni ce zi de zi luptau pentru a supraviețui. Îmi
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
ce începeau să descopere viața. Din locul unde eu locuiam străbătând acele străzi cam după douăzeci și cinci de minute de mers ieșeam afară din oraș, unde pe partea stângă se întindea o pădure de plopi pe care îmi plăcea să o admir și să mă plimb uneori pe lângă acei copaci înalți metitând la lucrurile sfinte. Pentru că în acea perioadă a tinereții mele citeam foarte mult Biblia, și unele comentarii inspirate și eram foarte absorbit de anumite teme pe care le descoperisem, și
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
de mers, după ce lăsam în urmă o altă fermă de animale, se întindea o pădure pe unde îmi plăcea deseori în timpul liber să mă plimb și să rămân singur cu propiile mele gânduri. Am petrecut clipe frumoase prin acele locuri admirând peisaje naturale, frumoase, în mod special primăvara. De asemenea am simțit în acele locuri prezența lui Dumnezeu în inima mea într-un mod deosebit. Mă legasem mult de acea pădure îmi plăcea să mă afund în interiorul ei printre arbori călcând
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
Dumnezeu în inima mea într-un mod deosebit. Mă legasem mult de acea pădure îmi plăcea să mă afund în interiorul ei printre arbori călcând pe iarba verde și ascultând păsărelele cântând în atâtea triluri. În acele locuri era frumos de admirat cerul și norii, iar apoi urcându-mă pe un deal puteam privi în zare și admira superba linie a orizontului pe care contemplând-o aveam impresia că atingeam nemărginirea. Uneori mă duceam chiar și iarna prin acele locuri atunci când zăpada
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
să mă afund în interiorul ei printre arbori călcând pe iarba verde și ascultând păsărelele cântând în atâtea triluri. În acele locuri era frumos de admirat cerul și norii, iar apoi urcându-mă pe un deal puteam privi în zare și admira superba linie a orizontului pe care contemplând-o aveam impresia că atingeam nemărginirea. Uneori mă duceam chiar și iarna prin acele locuri atunci când zăpada nu era prea mare pentru că mă atrăgea frumusețea acelor locuri naturale. Însă cel mai mare farmec
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
Marcela împreună cu Tudora începeau să cânte cântări creștine, aveau amândouă voci frumoase și se armonizau destul de bine împreună. Uneori și Mădălin cu vocea lui melodioasă cânta împreună cu ele, eu pentru că aveam o voce groasă, mă mulțumeam să-i ascult și admir. În acele momente simțeam cum prezența lui Dumnezeu se cobora în mijlocul nostru, vedeam fața mamei lui Mădălin ce era mai tot timpul marcată de suferință și amărăciunile vieții cum începe să se lumineze și să reflecte un sentiment creștin frumos
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
De data aceasta nu mai este surprins de înălțimea la care se afla. Stejarii păreau niște pitici, iar soarele se ridicase câteva palme de la orizont. De acolo, de sus, își lăsă privirile în voie, în zare, pe deasupra pădurii de foioase. Admiră cu plăcere și satisfacție această priveliște minunată. Treptat își reveni din halucinație. Se retrase și se deplasă în partea opusă, unde era altă ferestruică. Spre surprinderea sa privirile i se opriră pe peretele abrupt al muntelui ce se ridica impunător
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
în istoria iadului! Auzi la el, drac strâns de gât de un om! Ha, ha, ha! - Atunci care-i motivul de m-ai purtat în miez de noapte în sălbăticia asta? - Mă cam enervezi! N-ai răbdare câteva momente ca să admiri cu plăcere spectacolul pe care ți l-a pregătit strămoșul tău! În câteva minute se dezlănțuiră fulgere și trăsnete înfricoșătoare urmate de o ploaie torențială, în rafale. - Sper că ai auzit de jocul galbenilor? Dar atenție că banul e ochiul
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
vadă ce se petrece nou pe ulița care trece prin toloacă. Făcea acest lucru în fiecare zi, mai ales când mare lucru nu avea de făcut pe lângă casă. Ieșea pe uliță, se cățăra pe răzlogii de la gardul dinspre ogor, de unde admira fel de fel de treburi ce se petreceau pe uliță și pe la gospodăriile din jur, îndeosebi cele de pe dealul Paltin, de vizavi. De cele mai multe ori, Motocel, pisoiul, îl căuta pe uliță, făcându-i mare plăcere să se gudure pe lângă el
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
îndrăznea: vedea câinele dormind lângă claie, chiar lângă locul unde trebuia să se clădească stogul de fân. S-a tot uitat, s-a tot uitat cum muncesc alții, cât timp omul și calul munceau la cărat toate căpițele la stog. Admiră apoi cum omul cu pălăria mare, ajutat de cele două femei și copiii, au clădit stogul înalt și rotund, frumos ca un fus de tors lână. Odată terminată treaba, oamenii își pregătiră uneltele să plece să grebleze în altă parte
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
au părut o eternitate? Poate n-ai să mă crezi! L-am rugat să facă dragoste cu mine în acea noapte, să uit de clipele de rătăcire avute cu câteva ore în urmă. - Te cred. Felicitări! Eu doar te-am admirat și-n gândurile mele ascunse te-am dorit mai mult decât mi-aș fi dorit pe oricare altă femeie. - Ce pot să-ți răspund decât că simt nevoia de a te lăsa acum să-ți cobori blândețea dorinței tale peste
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
florărie virtuală și iată că ea se afla fără să știu la fereastra mea, întruchipată într-o femeie deosebită. Doar să întind mâna și să o cuprind pentru a o aduce lângă sufletul meu, să-i savurez delicatețea, să-i admir frumusețea și pentru a-i gusta aroma fructului copt și plin de savoare. Ocoli măsuța, se apropie în genunchi de fotoliul ei și-i cuprinse picioarele cu brațele. Îi sărută genunchii, apoi urcă cu sărutările pe pulpele dezgolite de poalele
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
încercau să-și armonizeze pașii cât mai bine. Amândoi erau buni dansatori, mai ales de tangou. Ștefan o purta pe ring ca într-o plutire printre perechile în mișcare, trezind invidia Daliei care nu-și dezlipea ochii de la el. Îl admira pe Ștefan. Înalt, frumos, puternic, îmbrăcat elegant, cu haine de firmă, cu pieptul lat, de care Gloria se lipise ca o ventuză, se învârtea pe parchetul ringului ca un dansator profesionist. Ce păcat că nu era în locul mamei Gloria să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]