KorAP: Find »[drukola/base=albină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...207 208 209 ...424 >

10,591 matches

Corola-publishinghouse/Science/273_a_935

2]; derivatul său, 2-deoxiriboza intră în constituția deoxiribonucleotidelor și a mediului dezoxiribonucleic [4], D-riboza intră în constituția: acizilor nucleici, vitaminei B12, a unor coenzime, a ribofosfaților, în diferite glicozide [1]. Lactoza [1170,2171,4172]: 166 Mărghitaș LA, Polenul, în Albinele și produsele lor, Editura Ceres, București, 2005, 344-356. 167 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 274. 168 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 689. 169

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
polen: 1-20%, ca esteri ai acizilor grași: oleic, linoleic, linolinic, palmitic, stearic, arahidonic (Andrițoiu, 2005). Polenul mai conține în cantitate mică dar esențială steroli. Cele mai multe tipuri de polen conțin sub 0.5 % steroli, ei fiind necesari în metabolizarea colesterolului de către albine (Mărghitaș, 2005). Studii efectuate de Ivanov și col. (1985) au relevat complexitatea acestei 180 Lipidele au un rol metabolic deosebit de important. În afara rolului energetic de prim rang (9,3 cal/g față de 4 cal/g la glucide), ele participă activ

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
acționează atât în metabolismul lipidic cât și în alte metabolisme. în același timp, acești compuși sunt considerați precursori ai prostaglandinelor (C. Mateescu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 75 componente prezente în amestecuri poliflorale de polen recoltat de albine 181. Sau evidențiat concentrații semnificative de fosfolipide, mono-, diși trigliceride, steroli, acizi grași cu catenă lungă, hidrocarburi 182 (C. Mateescu, 2005183). Acid gras [1184,2185,4186]: acid organic alifatic, monocarboxilic [2], rezultat din oxidarea unui alcool primar [2], formula generală

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
1 de cloroform + etanol, iar ulterior analizate prin cromatografie în strat subțire și gaz cromatografie (Mateescu, 2005). 183 Mateescu C, Apiterapia sau cum să folosim produsele stupului pentru sănătate, cap.1 Apiterapia în problemele de nutriție, subcap. Polenul recoltat de albine, Editura Fiat Lux, București, 2005, 24-36. 184 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 10. 185 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 8. 186 Rusu V

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
1.8 %, fenilalanina 3.9 %, treonina 4 %, triptofan 1.3 %, valina 5.7 % (Mărghitaș, 2005). S-au identificat substanțe azotate: xantina, hipoxantina, geranina, trimetilamina (Mărghitaș, 2005; Andrițoiu, 2005). Ialomițeanu și colaboratorii săi au studiat valoarea biologică a polenului recoltat de albine și a indicelui Osef211. Studiile nutriționale efectuate pornind de la aceste date au arătat că polenul 210 Unele sorturi conțin alcaloizi și glicozizi, ceea ce le face sa fie toxice, în primul rand pentru albinele doici (Mărghitaș, 2005). 211 La majoritatea polenurilor

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
studiat valoarea biologică a polenului recoltat de albine și a indicelui Osef211. Studiile nutriționale efectuate pornind de la aceste date au arătat că polenul 210 Unele sorturi conțin alcaloizi și glicozizi, ceea ce le face sa fie toxice, în primul rand pentru albinele doici (Mărghitaș, 2005). 211 La majoritatea polenurilor studiate, primul aminoacid limitant a fost metionina (Mateescu, 2005) Cu toate că în baza datelor din literatură, metionina apare ca primul aminoacid limitat în polen, cercetările noastre, care au cuprins și alți aminoacizi în afara celor

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
seama de informația menționată în cadrul rezultatelor și discuțiilor a lucrării acestora. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 81 poate fi consumat într-o rație zilnică de 24-58 g/zi212. Studiind conținutul total în aminoacizi liberi din polenul colectat de albine, Giner Pallares și colaboratorii (1987) au ajuns la concluzia că aceștia reprezintă procentual în medie un nivel de 28.69 mg/g polen raportat la greutatea uscată a acestuia, iar prolina, foarte abundentă în toate speciile de polen, se găsește

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
ai colagenului, sunt proteogenici și glucogenici (Mateescu, 2005). Alte studii spun: cantitatea de proteine din polen variază de la o specie la alta, polenul arborilor fructiferi fiind mai bogat în proteine, dând următoarele date în ceea ce privește aminoacizii identificați în polenul cules de albine: histidina (1.5%), triptofanul (1.6%), metionina (1.7%), fenilalanina 3.5%), valina (6%), aceștia reprezentînd acizii esențiali și cistina (0.6%), arginina (4.7%) și acidul glutamic (9.1%) (Păunescu et al, 1988). Metionina [1213,4214]: denumirea uzuală a

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
Andrițoiu Călin Vasile 91 biodisponibilitatea sa crescută în absorbția intestinală, deoarece se știe că deficiențele proteice sunt însoțite și de deficiențe enzimatice intestinale care fac greu utilizabile proteinele complexe din alimentele obișnuite (Mateescu, 2005). Date generale despre păstură Păstura, „pâinea” albinelor 245, este maturată și poate fi recoltată după fermentare, dar numai atunci când suprafața sa devine lucioasă. Păstura „căpăcită” este pe deplin matură. Polenul, fărâmițat și frământat de mandibulele albinelor, îmbogățit enzimatic prin saliva lor, este superioară polenului pentru că: sunt anihilați

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
din alimentele obișnuite (Mateescu, 2005). Date generale despre păstură Păstura, „pâinea” albinelor 245, este maturată și poate fi recoltată după fermentare, dar numai atunci când suprafața sa devine lucioasă. Păstura „căpăcită” este pe deplin matură. Polenul, fărâmițat și frământat de mandibulele albinelor, îmbogățit enzimatic prin saliva lor, este superioară polenului pentru că: sunt anihilați factorii alergogeni din polen; este inhibată capacitatea germinativă a polenului; are un pH mai apropiat de cel al organismului uman; în cursul fermentării limitate și controlate, nucleii evaginează din

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
parțial în acest acid, păstura având un grad de aciditate mai mare decât polenul); în cursul transformărilor din stup, crește capacitatea de factor coagulant, prin faptul că sporește cantitatea de vitamina K; păstura poate fi conservată timp mai 245 Atunci când albina culegătoare de polen se întoarce în stup, albinele tinere, care încă nu au zburat, preiau ghemotoacele de polen de pe picioarele acestora, îl fărâmițează cu mandibulele, îl frământă adăugându-i enzime din corpul lor, apoi îl presează, bătându-l cu capul

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
de aciditate mai mare decât polenul); în cursul transformărilor din stup, crește capacitatea de factor coagulant, prin faptul că sporește cantitatea de vitamina K; păstura poate fi conservată timp mai 245 Atunci când albina culegătoare de polen se întoarce în stup, albinele tinere, care încă nu au zburat, preiau ghemotoacele de polen de pe picioarele acestora, îl fărâmițează cu mandibulele, îl frământă adăugându-i enzime din corpul lor, apoi îl presează, bătându-l cu capul, în celulele fagurilor, pe care le umplu în

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
de 2/3 din volum. Sub influența fermenților eliberați din polen, a enzimelor, în întunericul stupului, în condiții de umiditate și temperatură controlată, polenul suferă un proces de ușoară fermentare. Acum și astfel polenul devine păstură, numită de apicultori „pâinea albinelor”. Păstura este folosită în proporții savant dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
din polen, a enzimelor, în întunericul stupului, în condiții de umiditate și temperatură controlată, polenul suferă un proces de ușoară fermentare. Acum și astfel polenul devine păstură, numită de apicultori „pâinea albinelor”. Păstura este folosită în proporții savant dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
și temperatură controlată, polenul suferă un proces de ușoară fermentare. Acum și astfel polenul devine păstură, numită de apicultori „pâinea albinelor”. Păstura este folosită în proporții savant dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea goală a celulelor în care se află păstura cu miere, apoi

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
în proporții savant dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea goală a celulelor în care se află păstura cu miere, apoi le astupă cu o peliculă de ceară: aceasta este rezerva cu care albinele vor crește puietul în primăvara următoare (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
dozate, de către albinele doici, în hrana de creștere a puietului. În lipsa păsturii, viitoarele albine sunt mai „debile”, au o viață mai scurtă, obosesc ușor și nu pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea goală a celulelor în care se află păstura cu miere, apoi le astupă cu o peliculă de ceară: aceasta este rezerva cu care albinele vor crește puietul în primăvara următoare (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 92 îndelungat

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
pot culege aceleași cantități de polen, păstură, miere, propolis ca și albinele normal hrănite. Albinele completează treimea goală a celulelor în care se află păstura cu miere, apoi le astupă cu o peliculă de ceară: aceasta este rezerva cu care albinele vor crește puietul în primăvara următoare (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 92 îndelungat și la o calitate mult mai stabilă decât polenul 246, are o bogăție enzimatică sporită față de polen; reținem și valoarea biostimulantă a elementelor neidentificate din păstură

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
notă. 3. Banu C (coordonator), Principiile conservării produselor animale (seria ,,Inginerie alimentară”), Editura AGIR, București, 2004, 26-28 4. Mateescu C, Apiterapia sau cum să folosim produsele stupului pentru sănătate, cap.1 Apiterapia în problemele de nutriție, subcap. Polenul recoltat de albine, Editura Fiat Lux, București, 2005, 24-36. 5. Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 10. 6. Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007. 7. Rusu V, Dicționar

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
Abeja Monoespecifico de Mezquite (Prosopis sp.), en X Congreso International de Actualizacion Apicola, Tlaxcala, Tlax, Mexico, 2003, 43 49. 17. Gavril Niac, Alimentație, nutrienți, alimente (Știința alimentației, tehnologii culinare, Editura EMIA, Deva, 2004, 20-26-27, 58. 18. Mărghitaș LA, Polenul, în Albinele și produsele lor, Editura Ceres, București, 2005, 344-356. 19. Monterde AO, Studiul farmaceutic al polenului. Tehnologie farmaceutică, în Harnaj V (editor), Produsele stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 51-58. 20. Păunescu T, Maftei I, Hossu T, Moșteanu T, Polenul

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 99 Date generale și actualități despre Apilarnil Apilarnilul este un triturat din larvele de trântor, incluzând și conținutul de hrană specifică aflată în celulele cu puiet de trântor. Apilarnilul 248 este un nou produs furnizat de albine, foarte apropiat de lăptișorul de matcă și de celelalte produse apicole, care, fiecare reprezintă un concentrat de substanțe vitalizante, regeneratoare și terapeutice utile și necesare alimentației și practicii medicale,[..]. Este vorba de un triturat de larve de trîntor recoltate în

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
ouălor de către matcă, adică în a 7-a zi de stadiu larvar (Andrițoiu, 2006252, Ciplea et al, 1991253). Valoarea alimentară și apiterapică a acestui produs apicol este dată de hrana primită și existentă în celule: miere, păstură, secreții glandulare ale albinelor doici. Larvele de trântor conțin „sânge 248 Ilieșiu a numit acest nou produs biologic activ „apilarnil", denumire care îi indică originea apicolă (api), proveniența larvară (lar) și ințialele numelui autorului brevetului de invenție (nil). Sub această denumire a fost înscris

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
ovulului, și 16 cromozomi din spermatozoid (spermatozoizii au origini diferite, în spermateca mătcii existând spermatozoizi de la trîntori diferiți), constituind astfel ceea ce se numește un ou diploid ; din ouăle fecundate depuse în celule deosebite ca formă și mărime vor rezulta fie albine lucrătoare, fie o matcă, în funcție de hrana larvară primită de la doici, calitativ diferențiată (Ilieșiu, 1991). 256 Procesele funcționale de diviziune celulară sînt induse de către nucleu, unde se găsesc acizii nucleici constituiți în cromozomi. Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este purtătorul MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
de diviziune celulară sînt induse de către nucleu, unde se găsesc acizii nucleici constituiți în cromozomi. Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este purtătorul MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 101 Celula-ou sau cele care compun embrionul și larva de trîntor, matcă sau albină lucrătoare, este un complex dinamic supus celor 3 coordonate majore care guvernează materia vie: structură, energie și informație (Iliesiu, 1991257). Haploidie [2258, 4259]: de la grecescul haploos - singur, eidos - formă [4], combinație de determinanți genetici, serie de alele, care controlează sinteza

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
de ambele sexe (V. Popa, M. Minca, Gh. Țarălungă, D. Lupuleasa). În acelasi timp, la Institutul de Igiena Publică, Departamentul de Igiena Mediului, (Colectivul de Ecologie: A. Ichim, G. Romanca) lucrează pe un lot de șobolani rasa Ratus norvegians Berk, albino de ambele sexe cu greutate cuprinsă între 100-150 g, în vărstă de 12 săptămâni, experimente similare. 273 Răzus MTh, Rezultatele testărilor preclinice ale apilarnilului. Considerații asupra unor studii experimentale clinice și biologice privind efectele apilarnilului, în Ilieșiu NV (editor), Apilarnil

MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]