5,352 matches
-
vecin? cu aceea a lui Iorga. Din c�nd �n c�nd, Iorga �? i trimitea copiii la du? manul s? u că s? afle ultimele ve? ti56. �ntregul Regim devenise �o afacere domestic? a unei singure familii�. Stere, Tzigara? Samurca? , Marghiloman ? i alia? îi r? m?seser? la Bucure? ți �că s? ? în? leg? tură�, conform unei lungi tradi? îi istorice rom�ne? ți. Iorga avea pu? în? �n? elegere pentru rolul acestora �n istoria rom�nilor, o surprinz? toare lips? de relativism pentru cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
generalul Cristescu, au apelat �n aceea? i zi la armată rom�n?. Ei au explicat c? , �ntruc�ț nu putea submina hoț? r�rea armatei rom�ne, du? manul �ncerca s? o submineze din? untru. Rakovski fusese eliberat de agen? i str? ini; alia? îi ru? i �? i vor face datoria �ntr? un mod exemplar ? i toate zvonurile despre o pace separat? erau false. Apelul se �ncheia astfel: �Nu putem permite că germanii s? ne �nving? voin? a. Face? i?v? datoria ? i continuă? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zboi a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape f? r? rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele s? exulte. Titlul editorialului s? u era: America lui La Fayette vine �n ajutorul Fran? ei martirizate. America �? i va pune industria la dispozi? ia Alia? ilor. �n alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga ? i?a exprimat �nalta opinie asupra ? elurilor r? zboiului american ? i mai ales fă?? de sus? inerea de c? tre Pre? edintele Wilson a principiului autodetermin? rii93. Pentru frontul de vest, intrarea �n r? zboi a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de vest. Concentr�ndu?? i for? ele, germanii au declan? at un ultim efort �n vară lui 1918. N?au reu? it. Spre sf�r? ițul lui septembrie, Bulgaria a cerut armisti? iu, urmat? imediat de Turcia. Dinspre Salonic, s�rbii ? i alia? îi lor francezi �mpingeau ne�ncetat spre nord. Aceast? �naintare victorioas? nu a r? mas neobservat? nici la Ia? i, nici la Bucure? ți. Pe la sf�r? ițul lui octombrie, Imperiul austro? ungar s? a dezmembrat. Istoricul I. Nistor ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de pacea separat? �ncheiat? de această cu Puterile Centrale. Dar Br? tianu i? a explicat clar lui Cl�menceau c? dac? Rom�nia n? ar fi �ncheiat o pace separat? , n? ar exista acum o armat? rom�n? la dispozi? ia Alia? ilor9. ?i c? de aceast? armat? rom�n? era nevoie �n prim? văr? ? i văr? (?i mai ț�rziu). Ea a fost folosit? la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucr? torii de la CFR, petroli? ții de la Ploie? ți ? i al? i muncitori rom�ni au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorie, toate lec? iile de geografie, toate h? r? ile care circulau ? i spiritul general al �nv??? m�ntului reflectau aceste revendic? ri. Era spiritul politicii externe a Ungariei interbelice. Aceast? politic? revizionist? a f? cut că Ungaria s? se alieze cu Mussolini ? i Hitler ? i a dus? o �n ultim? instan?? la un destin jalnic. Un incident ne poate da de g�ndit. Măsar? k a fost singurul care a f? cut �n 1930 un gest �n favoarea Ungariei, �ncerc�nd s?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prevedeau că �ntreaga Transilvanie (inclusiv Clujul ? i zona secuiasc?) s? apar? în? Rom�niei. Diferendele care s? au ivit se refereau la c�ț de mult urma s? se �ntind? Rom�nia spre vest ? i la controversată problem? a Banatului. Dac? Alia? îi promiseser? Rom�niei �n 1916 �ntregul Banat, ei ? ineau tot mai mult seama acum de superbă contribu? ie la victorie a Șerbiei ? i de numeroasă populă? ie s�rbeasc? din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de c? tre oamenii de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Șerbiei ? i de numeroasă populă? ie s�rbeasc? din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de c? tre oamenii de stat (că Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (? i a altor factori). O decizie care �i afecta pe doi alia? i nu era u? or de luat. Br? tianu era intransigent. El cerea că Dun? rea s? constituie grani? a dintre Iugoslavia ? i Rom�nia pentru a fi evitate eventualele conflicte; voia tot Banatul sau nimic; nu acceptă �mp? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sf�r? it, Partidul Liberal �n? elegea realitatea mai bine dec�ț Iorga ? i avea o concep? ie proprie. Iorga ar fi trebuit s? apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adic? , ? țiind c? este slab, ar fi trebuit s? apeleze la alia? îi poten? iali. �n cadrul Partidului s? u Na? ionalist Democrat, programul partidului se baza �nc? pe s? m?n? torism; nu era abordat? nici o alt? solu? ie mai benefic?. S?m? n?torismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici m? car
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de ceilal? i că s? dea impresia c? s�nt amabili�159. Iorga vizită cu pl? cere Iugoslavia, Cehoslovacia ? i Polonia, ?? rile acestea f? c�nd parte din Sistemul de la Versailles. El consideră Polonia ? i chiar ? i Finlanda ca fiind alia? i fire? ți �n fă? a amenin?? rîi ruse? ti160. �l �ngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat �ntotdeauna că Rom�nia s? recunoasc? Sovietele �n schimbul retroced? rîi Basarabiei 161. Pe l�ng? expansionismul rusesc cu care rom�nii erau familiariza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga declară celor din cercul s? u intim: �Domnilor! Cameră aceasta va fi foarte restr�ns?! � Lucru de care avea s? aib? grij? Argetoianu. El ? tia cum s? falșifice desf?? urarea alegerilor prin mai multe mijloace 54. Iorga era acum aliat cu liberalii lui Ducă, cu care ulterior a intrat �n divergen?? , form�nd a? a?numită �Uniune na? ional? �. Iorga era sprijinit ? i de Partidul German, de Partidul Ucrainean ? i de liga anticurop? ie �Vlad?? epe? �. Argetoianu a avut grij? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a reac? ionat prompt, �ncerc�nd s?? l mobilizeze pe regele Carol ? i s? g?seasc? pentru Tiktin un post la institutul lui din Fran? a107. Dup? venirea lui Hitler la putere, regele ? i regimul politic s? au consultat cu alia? îi Rom�niei. P? rerile lor p? reau s? fie unanime. Stabilizarea situa? iei interne a Rom�niei constituia un element obligatoriu. Noul prim? ministru desemnat, Ducă, a plecat �n Fran? a, care era �ngrijorat? de faptul c? dup? urcarea la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ele acestei doctrine a �Destinului comun maghiaro? german� s�nt binecunoscute de toat? lumea. Ungaria s? a al? turat Axei, a rupt tratatul de �Prietenie etern? � cu Iugoslavia ? i a atacat? o; a declarat apoi r? zboi URSS? ului ? i Alia? ilor occidentali ai sovieticilor; �n sf�r? it, �n prim? vară lui 1934, atunci c�nd Imr�di? ții au ajuns la putere, ungurii, cu sprijinul lui Eichmann, au deportat populă? ia lor evreiasc? la Auschwitz, devenind singurul guvern european pe deplin con? tient
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m? sur? dec�ț s? m?n? torismul o solu? ie salvatoare. S? ad? ug? m la toate acestea numeroasele apeluri �ncununate de succes f? cute de comunitatea evreiasc? din Rom�nia pe l�ng? Liga Na? iunilor (sau pe l�ng? alia? îi francezi ? i englezi ai Rom�niei). ? în�nd seama de situa? ie, asemenea apeluri erau mai mult dec�ț justificate, dar pentru un na? ionalist rom�n, apelarea la puteri str? ine pentru protec? ie de c? tre cet?? eni rom�ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i mai ales asupra lui Iorga!) nu pot fi trecute cu vederea. Devenea imperativ pentru Iorga s? contracareze acest torent de noroi dac? voia s? joace un rol politic, ceea ce el a ? i f? cut. �n alegerile urm? toare, Iorga se va alia cu regele, cu liberalii ? i cu cuzi? ții, �ntru ap? rărea regimului atacat de partizanii lui Maniu ? i de Legiune. Acest lucru reprezenta o dilem? pentru Iorga, mai ales �n toamnă lui 1937, dilem? care s? a accentuat �n timpul scurtei guvern? ri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bun? ț?? easc? rela? iile rom�no? sovietice (poate chiar s? �ncheie o alian?? defensiv? cu URSS). Iorga a r? mas de neclintit, explic�ndu? i regelui c? �Rusia r? m�ne Rusia. Nu putem ? i nu trebuie s? ne aliem cu ea. Dac? Fran? a ne? ar cere s? �ncheiem o astfel de alian?? , am prefera s? rupem rela? iile cu ea dec�ț s? accept? m!� Iorga l? a avertizat pe rege c? , din cauza sistemului partinic, Rom�nia se deplaseaz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
campania electoral?. �?i dac? Codreanu face campanie cu revolverele? � i? a �ntrebat el pe politicienii liberali. A primit un r? spuns elocvent: �Vom face la fel ca el, iar noi avem mitraliere�34. Aliat cu regele (care, la r�ndul lui, era aliat cu goga? cuzi? ții), Iorga �ncerca s? fac? fă?? antisemitismului Legiunii, ceea ce nu era u? or. Trebuia s?? i ia Legiunii �apă de la moar? � ? i nu putea s? o �lase mai moale cu evreii� din cauza atitudinii sale din ultimii 20
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ional??? r? nist, avertiz�ndu? l totodat? ? i fă?? de un guvern goga? cuzist din cauza lozincii �Jos evreii! � a acestora. �i atr? gea regelui aten? ia asupra faptului c? un astfel de guvern nu putea reprezenta Rom�nia �n fă? a alia? ilor ei. Un asemenea program ar duce inevitabil la excese. Iorga nu? i consideră nici pe al? i politicieni mai adecva? i momentului, tr? g�nd concluzia c? regele trebuia s? aib? curajul s? numeasc? un guvern aflat mai presus de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nici o clip? ? i nici nu dorea că guvernul Goga? Cuza s? reu? easc?. Acesta urma s? constituie o tranzi? ie spre Dictatură Regal? , dovedind c? parlamentarismul nu avea nici o ? ans? ? i c? nu există alt? alternativ? pentru regim ? i pentru alia? îi Rom�niei. �ncerc�nd s? se probeze această, s? a dat fr�u liber exceselor antisemite ? i corup? iei, care, prin atrocit?? ile lor au dep?? it chiar ? i Statul Legionar Na? ional (dac? nu ? inem seama de violen? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dintre tradi? ional ? i modern. Arghezi apela la un realism �ndr? zne? , detaliind promiscuitatea ? i mizeria c�torva aspecte ale vie? îi rom�ne? ți de la periferia societ?? îi acelei vremi. El a introdus �n literatura rom�n? estetică ur�tului (inter alia), l? a ? ocat pe Iorga descriind dou? pisici f? c�nd dragoste �ntr? un copac). �n? elegem ostilitatea resim? it? de Iorga, dat fiind �realismul (s? u) na? ionalist�, fă?? de artă lui Arghezi. Dac? existaser? vreodat? �curente nes? n?toase�, acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe care i? o prevedea Iorga 35. E ilustrat? aici concep? ia politic? a lui Iorga din aceste zile �ntunecate. El nu a crezut niciodat? �n durabilitatea pactului sovieto? nazist ? i nu se �ndoia nici de victoria �n cele din urm? a Alia? ilor asupra nazismului. Acestea aveau at�ț temeiuri istorice ? i se bazau totodat? pe credin? a lui Iorga c? era ceva inevitabil ? i �n beneficiul omenirii. Odat? cu fondarea Statului Na? ional Legionar, familia Iorga a �nceput s? aib? dificult?? i financiare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elve? ian �Basler Nationalzeitung�, ziarul argentinian �La Prensa� din Buenos Aires ? i multe alte ziare din Chile ? i Brazilia au publicat panegirice �n care erau prezentate via? a, activit?? ile ? i realiz? rile lui Iorga, era scoas? �n eviden?? atitudinea să pro? Alia? i, profrancez? ? i antinazist? ca motiv al asasin? rîi sale ? i erau condamnate anarhia ? i bestialitatea legionar?. Deasupra multor universit?? i din lumea occidental? au fost arborate steaguri de doliu. �n Ungaria, cotidianul Partidului Na? ional Socialist Ungar, �Magyar�g�, a publicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost internă? i �n lag? rele de concentrare naziste. Că ? i al? îi, dup? ce Rom�nia a reu? it �ntoarcerea armelor la 23 August 1944, Traian Boeru a fost scos de la naftalin? că s? joace rolul lipsit de glorie al alia? ilor rom�ni ai nazi? tilor. Dup? r? zboi, nefiind criminali de r? zboi (f? r? voia lor), legionarilor le? a fost u? or s? se dea la fund. Horia Sima ? i al? i c�? iva au plecat �n Spania (unde Franco
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu există nici o posibilitate de �ncheiere a unei p? ci separate. Ulterior, o dat? cu �naintarea armatelor germane, Br? tianu l-a luat peste picior pe Iorga, �ntreb�ndu-l: �Ce p? rere ave? i acum despre ? ansele unei victorii a Alia? ilor? � Iorga l-a asigurat c? el a crezut �ntotdeauna �ntr-o victorie a Alia? ilor, f? r? s? poat? prezice momentul producerii acesteia. O via?? de om... , vol. ÎI, pp. 234 ? i 281 16 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 243-244 17
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu �naintarea armatelor germane, Br? tianu l-a luat peste picior pe Iorga, �ntreb�ndu-l: �Ce p? rere ave? i acum despre ? ansele unei victorii a Alia? ilor? � Iorga l-a asigurat c? el a crezut �ntotdeauna �ntr-o victorie a Alia? ilor, f? r? s? poat? prezice momentul producerii acesteia. O via?? de om... , vol. ÎI, pp. 234 ? i 281 16 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 243-244 17 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 214-215; vezi ? i ? eicaru, op. cît. , pp. 61-62; dna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]