18,056 matches
-
însă contraintuitivă. Deși am considerat că alternativele ar trebui să aibă aceeași greutate (neutralitatea), că indivizii ar trebui tratați la fel (anonimitatea), că regula de decizie ar trebui să fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă trebuie să admită orice profile de preferințe individuale (determinarea), când ne uităm la exemplul anterior enunțat, avem o problemă. Ideile noastre despre libertate nu cuprind consultarea majorității
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât sunt minimal raționale. În sfârșit, formulăm drepturile individuale în următorul mod: pentru fiecare persoană există cel puțin o pereche distinctă de alternative asupra căreia aceasta este decisivă în alegerea socială. O cerință și mai slabă este aceea ca măcar doi indivizi să fie decisivi<footnote Prin decisivitate libertariană, am în vedere ideea că dacă avem un individ i și două alternative x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative asupra căreia aceasta este decisivă în alegerea socială. O cerință și mai slabă este aceea ca măcar doi indivizi să fie decisivi<footnote Prin decisivitate libertariană, am în vedere ideea că dacă avem un individ i și două alternative x,y, dacă i este decisiv pe x,y, atunci dacă i preferă pe x lui y societatea va prefera pe x lui y, iar dacă i preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Dacă considerăm că aceste condiții sunt rezonabile și nu pot fi respinse, atunci vom dori ca toate să poată fi îndeplinite simultan. Problema, așa cum demonstrează Sen, este aceea că nu există o funcție de decizie socială (FDS), i.e. aciclică pe mulțimea alternativelor, care să îndeplinească criteriul Pareto slab (P), condiția domeniului nerestricționat (U) și condiția libertariană minimală ( *L ). Altfel spus, drepturile individuale ( *L ), unanimitatea (P), libertatea de exprimare a preferințelor (U) și raționalitatea (A) nu sunt compatibile. În afara demonstrației (pe care o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude vs. lewd”: presupunem că avem o singură copie a unei anumite cărți, să zicem a romanului lui David Herbert Richards Lawrence, Amantul doamnei Chatterley. Aceasta este văzută diferit de doi indivizi, să-i numim prude și lewd. Cele trei alternative pe care cei doi le au în mulțimea de alegere sunt următoarele: 1a : prude citește cartea și lewd nu o citește, 2 :a prude nu citește cartea și lewd o citește și 3 :a nimeni nu citește cartea. Presupunem că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
articolul din 1983 și în cele ce urmează acestuia, și care au abordat problema, se folosește denumirea de work case. Am tradus prin cazul „alegerii cantității de muncă”. footnote>: presupunem că avem doi muncitori care trebuie să aleagă între patru alternative în ceea ce privește angajarea lor. Alternativele sunt: 1 :a 1m este angajat part-time și 2m nu este angajat; este angajat full-time și 2m este angajat part-time;1m nu este angajat și 2m este angajat part-time, și este angajat part-time și 2m este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cele ce urmează acestuia, și care au abordat problema, se folosește denumirea de work case. Am tradus prin cazul „alegerii cantității de muncă”. footnote>: presupunem că avem doi muncitori care trebuie să aleagă între patru alternative în ceea ce privește angajarea lor. Alternativele sunt: 1 :a 1m este angajat part-time și 2m nu este angajat; este angajat full-time și 2m este angajat part-time;1m nu este angajat și 2m este angajat part-time, și este angajat part-time și 2m este angajat full-time. Presupunem ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nerestricționat, aceste profile sunt admisibile. Prin condiția Pareto slabă, deoarece 1m si 2m , preferă pe 1a lui 2a , și pe 3a lui 4a , societatea va prefera pe 1a lui 2a , și pe 3a lui 4a . Presupunem că, prin condiția libertariană, alternativele 2a și 3a se află în sfera personală a lui 1m , iar 1a și 4a , în sfera personală a lui 2m . Cum 1m preferă pe 2a lui 3a și 2m pe 4a lui 1a , societatea va prefera pe 2a lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 4a . Avem așadar o preferință socială ciclică. În afara acestor două exemple voi mai descrie unul care este formulat de Gärdenfors și Pettit în (1989). Este vorba despre o variantă a cazului prude vs. lewd, care ia în calcul patru alternative: (c) Acestea sunt: 1 :a prude citește cartea și lewd o citește, 2 :a prude citește cartea și lewd nu o citește, 3 :a prude nu citește cartea și lewd o citește, și 4 :a nimeni nu citește cartea. Presupunem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Prin domeniul nerestricționat, aceste profile de preferință sunt admisibile. Prin condiția Pareto slabă, deoarece prude și lewd preferă pe 2a lui 3a , societatea va prefera pe 2a lui 3a . Presupunem că, prin condiția libertariană, prude este decisiv pe perechile de alternative, iar lewd. Cum prude preferă pe 4a lui 2a , și pe 3a lui 1a , și cum lewd preferă pe 1a lui 2a , și pe 3a lui 4a , societatea va prefera pe 4a lui 2a , pe 3a lui 1a , pe 1a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care trebuie să ierarhizeze patru alternative pentru a furniza o mulțime de alegere socială nevidă. Alternativele sunt: 1 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; 2 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care trebuie să ierarhizeze patru alternative pentru a furniza o mulțime de alegere socială nevidă. Alternativele sunt: 1 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; 2 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în galben; 3 :a ncf își vopsele pereții în galben și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și 4a , nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. De ce? Cum cf preferă pe 1a lui 2a , și pe 4a lui 3a , 2a și 3a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Dar, de aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar condiția libertariană și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. (b) Cel de-al doilea exemplu, cazul Zubeida vs. Rehana, este oferit de Sen în (1976): Presupunem că avem două persoane, reh și zub , (Rehana și Zubeida) și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate fi aleasă, așadar condiția libertariană și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. (b) Cel de-al doilea exemplu, cazul Zubeida vs. Rehana, este oferit de Sen în (1976): Presupunem că avem două persoane, reh și zub , (Rehana și Zubeida) și patru alternative: 1 :a Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie roșie; 2 :a Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie verde 3 :a Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie roșie; și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1a și 4a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Cum Zubeida preferă pe 1a lui 2a , și pe 4a lui 3a , 2a și 3a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Dar, de aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar, condiția libertariană și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. 2.3. Drepturi individuale și criza informațională în Teoria Alegerii Sociale Rezultatul formulat de Sen poate căpăta o interpretare tare și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie de a renunța la pretenția că paradigma se poate folosi ca metateorie pentru orice sistem etic sau pentru orice teorie politică, fie de a accepta lărgirea informațională ca pe o evoluție firească a cercetării în cadrul paradigmei. În această ultimă alternativă, trebuie renunțat la un aspect important al paradigmei în varianta sa arrowiană - mulțimea de informație relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare, o evoluție necesară a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1*]: Condiția domeniului nerestricționat (U). O funcție de bunăstare socială are un domeniu nerestricționat dacă include toate profilele de preferință individuală. [d.2.1.2*]: O funcție de bunăstare socială îndeplinește condiția Pareto slabă (P), dacă și numai dacă, pentru oricare două alternative, x și y, dacă toți indivizii preferă pe x lui y, atunci societatea va prefera pe x lui y și invers, dacă toți indivizii preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x. [d.2.1.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui y, atunci societatea va prefera pe x lui y și invers, dacă toți indivizii preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x. [d.2.1.3*]: Condiția libertariană (L). Există cel puțin o pereche de alternative distincte (x,y) asupra căreia, fiecare individ i din societate este decisiv în alegerea socială: dacă i preferă pe x lui y atunci societatea va prefera pe x lui y, și dacă i preferă pe y lui x, atunci societatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x lui y atunci societatea va prefera pe x lui y, și dacă i preferă pe y lui x, atunci societatea va prefera pe y lui x. [d.2.1.4*]: Libertarianism minimal (L*). Există cel puțin o pereche de alternative distincte (x, y) asupra căreia, cel puțin doi indivizi din societate sunt decisivi în alegerea socială: dacă i preferă pe x lui y, atunci societatea va prefera pe x lui y, și dacă i preferă pe y lui x, atunci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o.2.1.1*]: În cele ce urmează, și pe întreg parcursul lucrării, voi folosi câteva noțiuni și notații pe care le voi prezenta și discuta aici. În primul rând, prin decisivitate libertariană am în vedere faptul că există două alternative distincte asupra cărora un individ este decisiv în sensul enunțat în [d.2.1.3*] și [d.2.1.4*]. Când spun că i este decisiv sau decisiv libertarian asupra perechii (x,y), spun că dacă i preferă pe x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe (x,y), atunci. Dacă însă individul i este decisiv pe (x,y) și pe (y,w), atunci. Prin am în vedere cardinalitatea mulțimii decisivităților libertariene (sferei personale). Spre exemplu, înseamnă că individul i este decisiv pe două perechi de alternative. [t.2.1.1*]: Nu există nicio funcție de decizie socială care să satisfacă condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția libertariană. [t.2.1.2*]: Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Nu există nicio funcție de decizie socială care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2.1.2*]: Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Nu există nicio funcție de decizie socială care să satisfacă domeniul universal, condiția Pareto slabă, și condiția libert arianismului minimal, dacă numărul indivizilor este cel puțin egal cu 2 și numărul alternativelor este egal cel puțin cu 3. Demonstrație [t.2.1.1*], [t.2.1.2*]<footnote Cum L→L*, demonstrația celei de-a doua teoreme este valabilă și pentru prima. footnote>. Din premise. Presupunem că există o SDF care îndeplinește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doua teoreme este valabilă și pentru prima. footnote>. Din premise. Presupunem că există o SDF care îndeplinește U, P și *L . Trebuie verificate trei cazuri: 1) și sunt aceeași pereche. Prin *L nu putem acorda decisivitate pe aceeași pereche de alternative pentru doi indivizi, deoarece setul de alegere al funcției de decizie ar fi vid; 2) cel puțin un element este comun. Presupunem că și că, prin P avem syP w , prin U, preferințele raționale sunt informație relevantă, iar prin aciclicitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și că, prin P avem syP w , prin U, preferințele raționale sunt informație relevantă, iar prin aciclicitate, această informație trebuie să producă o mulțime de alegere nevidă. Așadar, ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că cele patru alternative sunt distincte. Presupunem că și. Prin sunt admise toate preferințele individuale raționale, iar prin condiția aciclicității, mulțimea de alegere socială trebuie să fie nevidă. Dar, însă prin aciclicitate xRw , ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că q
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sau prude vs. lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care p și l (prude și lewd) trebuie să ierarhizeze social alternativele dintr-o mulțime | # 3A A = . Acestea sunt: 1 : (1,0)a - prude citește cartea și lewd nu o citește, 2 : (0,1)a - prude nu citește cartea și lewd o citește, și 3 : (0,0)a prude nu citește cartea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]