5,855 matches
-
sentimentele tale literare, care sînt și ale mele, și prin felul cum am pus problema cred că o să-ți facă plăcere. Dar nu-ți spun despre ce este vorba... Nota ta a făcut o impresie deosebită nu numai în rîndul amicilor noștri de aici (puțini la număr!), dar și al altor spirite care, neagreîndu-mă pe mine, te privesc acum și pe tine cu suspiciune. Se zice că satiricul vrea să mă atace, în Iașul literar, la un mod vulgar. Sînt iar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ce stau cu o mînă pe frîne iar în una țin măciuca... obiectivității. Ai înțeles din scrisoarea mea că eu însumi sînt pus în fața unor examene grele. Noua conducere a facultății, marele gramerian Vasile Arvinte , e subiectiv, bine legat de amicii lui între 38-48 de ani care se văd amenințați de avîntul și seriozitatea în cercetare a tinerilor. încă nu și a arătat arama, dar fiind intim cu toți dușmanii mei de aici (declarați și nedeclarați) va izbucni curînd. Se agită
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Calistrat Costin am primit o scrisoare, imediat ce am ajuns la Iași, privitor la susținerea Cronicii edițiilor și a alimentării Arhivei. îi răspund și lui tot acum, urmînd ca transportul viitor să i-l trimit direct lui. Sănătate și succese, Salutări amicilor, Mihai Drăgan P.S. Cred că ai citit articolul meu din Cronica, nr. 6, 9 februarie. Și te-ai distrat... Stă la Cronica de 8 (opt) luni de zile, deci a devenit clasic... </citation> (67) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ne vom vedea. Pot fi găsit la Catedră marți orele 17-18 și miercuri 15-16, nu mă mișc de acolo. Același interior: 182. La toți, multe urări de sănătate din partea noastră. Mihai Drăgan P.S. Mă aflu într-o vie corespondență cu amicul nostru comun, Corneliu Dima - Drăgan. </citation> (105) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”10 decembrie 1976”> Dragă Costică, Abia acum pot să-ți scriu. Am fost (și sunt) prins de atîtea lucruri (între altele, am fost la Onești trei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
scrisorile lui Camilar. Bănuiesc ce interesante sunt după scrisorile cunoscute de mine către altcineva. N.B. Pe foaia alăturată încă un P.S. P.S. Deși potrivit discuției noastre de acum o lună și ceva, m am purtat cu și mai mare eleganță, „amicul” I. Const[antinescu] a ajuns unde presimțeam de multă vreme: m-a atacat și pe mine în public! (acum aproape 3 săptămîni). Nu i-am zis nimic deoarece a devenit mult prea arogant ca să se poată discuta cu el. M.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
capabil de orice. Nici afectiv, nici intelectualicește eu n-am nici un drept să mă amestec în relațiile tale cu el, dar prudența noastră trebuie să fie trează. Cînd o sumedenie de oameni, literați și neliterați, mi-au vorbit rău despre „amicul”, întotdeauna i-am luat apărarea. De acum voi spune adevărul pe care nu puțini din această sumedenie de oameni l-au spus demult despre el. Individul trebuie izolat total. Prietenia noastră, eu, tu și nenea Jean, prietenie verificată îndelung, este
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ei forțe 6 la teză, la C. Dimitriu și E. Sorohan (în tinerețe erau să devină soț și soție!), pot spune că teza era cel puțin de nota 7, dacă nu chiar mai mult. Am vorbit în patru rînduri cu amicul C[orneliu] D[imitriu] , care m-a asigurat solemn că dacă „trece de teză nu-i nici un fel de problemă”, dar degeaba, deși vorbise și nenea Jean. Cînd m-am întîlnit cu el, după examen (atunci nu știam că atunci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mea este că n-a voit să dea ajutorul promis, cum fac și alții, între care și lipsitul de caracter I. Const[tantinescu] Nu vreau ca în această scrisoare să-ți spun încă multe lucruri de care a fost el, „amicul”, în stare și va mai fi, desigur, de acum înainte. Raporturile mele cu I.C[onstantinescu], ca și ale lui Jean, sunt compromise iremediabil (doar ne salutăm, el cu un rînjet bine pus la punct). Eu iert multe, dar nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mai mult de ediție. Dacă mă refeream și eu mai mult la ediție, ar fi trebuit să repet unele constatări și observații din articolul apărut în Convorbiri literare. Privitor la Dostoievski, lucrurile stau așa: m-am întîlnit cu colegul și amicul Trocin la ședința de sindicat pe facultate și i-am spus chiar înainte de a începe dezbaterile (cu gînd să-l ajutăm pe amicul nostru să iasă și el serios în lume). La ședință, care a fost manevrată de mafioți spre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
articolul apărut în Convorbiri literare. Privitor la Dostoievski, lucrurile stau așa: m-am întîlnit cu colegul și amicul Trocin la ședința de sindicat pe facultate și i-am spus chiar înainte de a începe dezbaterile (cu gînd să-l ajutăm pe amicul nostru să iasă și el serios în lume). La ședință, care a fost manevrată de mafioți spre a-l torpila pe nenea Jean (să nu mai fie reales ca președinte), amicul Tr[ocin], care stătea lîngă mine, deci Tr[ocin
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a începe dezbaterile (cu gînd să-l ajutăm pe amicul nostru să iasă și el serios în lume). La ședință, care a fost manevrată de mafioți spre a-l torpila pe nenea Jean (să nu mai fie reales ca președinte), amicul Tr[ocin], care stătea lîngă mine, deci Tr[ocin] amic și al lui Jean, votează împotriva lui Jean. Peste cîteva zile cînd urma să-i spun lui Tr[ocin], cîte pagini să aibă traducerea, i-am spus că în planul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nostru să iasă și el serios în lume). La ședință, care a fost manevrată de mafioți spre a-l torpila pe nenea Jean (să nu mai fie reales ca președinte), amicul Tr[ocin], care stătea lîngă mine, deci Tr[ocin] amic și al lui Jean, votează împotriva lui Jean. Peste cîteva zile cînd urma să-i spun lui Tr[ocin], cîte pagini să aibă traducerea, i-am spus că în planul redacției au intervenit modificări și deci să nu mai traducă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Metodica predării textului literar în liceu, E.D.P., 1982, aduce în discuție multe probleme trebuitoare celor cărora se adresează. Poți sacrifica un mic spațiu pentru semnalarea ei în Ateneul D-tale? Îți mulțumesc: dacă se poate, dacă nu, rămîn același sincer amic al admiratorului lui Bacovia... I. D. Lăudat </citation> (26) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Grivița Bulgaria]" data =”25.XII.1982” data =”[Vedere cu Mausoleul Român]”> I. Îți doresc dumitale și la întreaga familie zile frumoase, variate, în anul care bate la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mă anunțe că în Tomis a apărut o cronică la Popas... semnată C. Călin. Nu știam ce s-a întîmplat și chiar îi spuneam soției mele de acest ciudat transfer cînd a sunat iarăși telefonul, aducînd rectificarea: în revista Ateneu. Amicul cumpărase ambele reviste și le încurcase. Voi merge mîine dimineață să cumpăr un exemplar: nu aș vrea să pierd revista așa cum mi s-a întîmplat cu numărul dinainte. Nu v-am scris, deși plănuisem, de la Spitalul Fundeni unde am stat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pare că zilele trecute a sosit ceva hîrtie, încît, poate, vom scoate jumătate de tiraj. Poate... Față de cele discutate la telefon, nu am nimic de adăugat. Voiam doar să vă mulțumesc pentru intervenție, rugîndu-vă totodată, pe parcurs, să vegheați, alături de amicul nostru, ca toate să se desfășoare cît mai repede și... cît mai bine. Am vorbit chiar astăzi cu dl Livius Ciocîrlie în legătură cu Arghezi, dar, din păcate, nu are nimic. La fel și Eugen Todoran dintre cunoscuții și prietenii mei, în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
precis intenționați, ședeau și discutau răsturnați pe saltelele goale ale unei goale camere de cămin studențesc. Erai tu, era Ion , era Silviu , eram eu. Vie vremuri tot mai bune, Nicu </citation> (3) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d.]”> Scumpe Căline, Amicii, printre care cholericul întru nemurire Ghideanu , miau făcut cunoscut faptul că de nenumărate ori ai fost prin Iași, degrabă ispitindu-mă cu destulă obrăznicie: „Cum, nu v-ați văzut? N-a fost pe la tine?” cînd aflau contrarietate pe chipul meu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la București, să intervii amical la consiliul editorial să nu fie scos acest titlu din planul înaintat la ei de „Dacia”, ar fi minunat. Eu unul nu am nici o putere dincolo de Carpați și dincolo de Editură de fapt. Avem acolo unii „amici” care mi-au mai tăiat an de an titluri interesante și demne de a vedea lumina tiparului, fără nici un motiv serios. Vezi deci, îndată ce vei trimite materialul , să depui unele insistențe la ei, ca să nu mai avem surprize. Cu cele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Altă „gogoașă” fusese corectată de același cenzor În numărul 1402/30 august 1972 când tot un grăbit scrisese greșit numele Coreei de Nord, „Republica Populară Coreeană” În loc de „Republica Populară Democrată Coreeană”, spre veșnica slavă a tătucului Kim Ir Sen, bun amic cu asasinatul de la Târgoviște. Ca să nu trecem prea ușor peste unele informații culese din documentele arhivistice cercetate În amănunțime, trebuie să mai amintim și faptul că cineva scrisese În numărul 1413/12 septembrie 1972 al cotidianului vasluian „Consfătuirea națională a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
țara noastră, nici În anii ’70 nu se renunțase la el cu toate că, se știe foarte bine, nu risipa era de vină ci furturile „de la stat” practicate de la paznic și până la tov. director general. În acest context, cenzorul Petru (Petrache pentru amici) Necula remarcase vădit bucuros și rubrica „Stop risipei de energie, de timp, materiale, sub orice formă s-ar manifesta”. Nici nu este nevoie să mai amintim de ticăloasa imixtiune a partidului unic În tot ceea ce se scria În țară dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inocente s-o fi supărat tov. cenzor?! bunurilor de larg consum sau la coada cinstitei sape pe târfele noii republici populare. Tot atunci, au fost rășluite și pensiile invalizilor de război (mai ales ale celor care au luptat Împotriva noilor amici, rușii), acestora sugerându-li-se munca În cooperative specializate. Chiar dacă În putredul și decadentul occident capitalist meseria de fufă Încă se mai practica și cu destul de mare succes la publicul masculin, totuși tovarășii noștri interziseseră orice aluzie sau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Siretul” fusese clasat și depus la arhivă. Nemulțumindu-se numai cu copoii puși pe mirosit urmele sale, sau poate dându-și seama că preotul Începuse să fie mult mai prudent față de convivii săi chiar și față de cei declarați ca fiind amicii de maximă Încredere, disperatul Toma ceruse aprobarea ștabului din fruntea ierarhiei pentru „...a fi urmărit și prin mijloace speciale pentru a stabili legăturile prezente și În special natura legăturilor dintre el și numiții (nume șterse, n.n.) foști legionari care Îl
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trist și dă din cap cu un licăr slab de recunoștință, iar eu constat cu surprindere că meseria de șaman nu îl împiedică să-i fie frică de dentiști. Plecăm cu toții spre oraș, hurducându-ne în camioneta lui Pere, un amic de familie peruan. Intrăm în orașul prăfuit, ne îndreptăm către centrul pestriț și oprim într-o străduță îngustă presărată cu tarabe multicolore. Ne îndreptăm spre un hol lung, întunecat și îngust, deasupra căruia este un semn de cabinet dentar, trecem
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în neant fără măcar să-mi dea de știre... o fi aranjat el ceva, și dacă nu, încep deja să mă gândesc la alternative mă voi întoarce către Puerto Gregorio și voi merge la Remolino Grande, unde, am aflat din descusutul amicilor de camionetă, că ar fi câțiva șamani bine cunoscuți. Repet șoferului mirat că am decis să merg la Guillermo acasă, mă instalez și pornim pe râu în jos. Lângă mine stă o femeie bătrână cu un păr lung și cred
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să-și bage coada în lumea lui. Încerc să reiau discuția pe tema șamanismului dar, Guillermo, ori nu știe nimic, ori și-a îngropat adânc în minte orice informație și îmi spune că voi avea ocazia să conversez cu Carlos, amicul lui șaman. Îmi arată o grădiniță cu plante medicinale, cunoaște o grămadă de informații despre fiecare tulpiniță și îmi spune cum se gândește să combine programul turistic cu cursuri despre acțiunile farmacologice ale plantelor și chiar să structureze un program
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
prin apropiere. Sunt totuși precaută deoarece țarcul pare destul de fragil în timp ce pecariul este o sursă inepuizabilă de energie. A doua zi vom merge în centrul satului, Guillermo la școală la o ședință cu părinții iar eu să discut cu Carlos, amicul lui Guillermo și unul dintre șamanii din Remolino Grande. Carlos A doua zi pe la 10 dimineața apare o canoe cu motor și eu cu Guillermo pornim în josul râului către centrul satului. Canoea oprește pe la alte case, culegând părinții pentru ședința
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]